Decizia nr. 97/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244 alin. 2 și art. 244^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Doina Scurtu în Dosarul nr. 7.784/3/2009 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 5R din 5 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7.784/3/2009, Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 244 alin. 2 și art. 244^1 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Doina Scurtu într-un dosar având ca obiect soluționarea unei cereri de evacuare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor art. 21 din Constituție, întrucât stabilesc facultatea, și nu obligația instanței de a suspenda cauza, în cazul în care soluționarea procesului depinde de existența sau inexistența unui drept care face obiectul altei judecăți, dând posibilitatea judecătorului să interpreteze textul procedural, aducând astfel atingere drepturilor și intereselor lui legitime.

Cu privire la dispozițiile art. 244^1 din Codul de procedură civilă, autorul excepției de neconstituționalitate susține că acestea sunt neconstituționale, întrucât "judecătorii își permit să aplice legea interpretativ și facultativ, ceea ce conduce la păgubirea drepturilor părților garantate de Constituție și legile în vigoare".

Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 244 alin. 2 și art. 244^1 din Codul de procedură civilă. În realitate, din analiza excepției de neconstituționalitate Curtea constată că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 244 alin. 1 pct. 1 și art. 244^1 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul cuprins:

- Art. 244: "Instanța poate suspenda judecata:

1. când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți;";

- Art. 244^1: "Asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs.

Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind liberul acces la justiție și în art. 124 privind înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat prin mai multe decizii și, răspunzând unor critici asemănătoare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispozițiile constituționale.

Astfel, referitor la dispozițiile

art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 29 din 27 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 26 februarie 2004, Curtea a statuat că, având posibilitatea de a aprecia oportunitatea suspendării cursului judecății, instanța este chemată să cenzureze toate acele cazuri care ar putea constitui pretext pentru tergiversarea judecății. Prin urmare, lăsarea măsurii suspendării la aprecierea judecătorului, atunci când dezlegarea pricinii depinde de existența unui drept care face obiectul unui alt proces aflat în curs, este menită să îi permită acestuia să își exercite rolul activ, sancționând eventualele tentative de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale, incontestabil mai eficient decât în situația în care suspendarea ar avea caracter imperativ.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite sunt valabile și în prezenta cauză.

În ceea ce privește dispozițiile art. 244^1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că autorul excepției nu arată în ce fel dispozițiile legale criticate contravin dispozițiilor art. 124 din Constituție, iar simpla enumerare în susținerea excepției de neconstituționalitate a unor prevederi constituționale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigențele

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Având în vedere acest aspect, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă, întrucât, potrivit

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate".

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Doina Scurtu în Dosarul nr. 7.784/3/2009 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 1 februarie 2011.