Decizia nr. 142/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) și

art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 25.123/212/2008 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă.

La apelul nominal se prezintă pentru autorul excepției de neconstituționalitate domnul avocat Doru Postelnicu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, constatându-se lipsa celeilalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia.

Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 19 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 25.123/212/2008, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) și

art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Excepția a fost invocată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din București într-un dosar având ca obiect obligația de a face.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât, pe de o parte,

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 50/1991

permite oprirea și desființarea lucrărilor de construire fără niciun control al instanței de judecată și exclude posibilitatea instanței de a analiza și cenzura raporturile juridice dintre părți în substanța lor și de a stabili în mod concret dacă și în ce condiții se impune sistarea unor lucrări de construire și desființarea lucrărilor executate în condițiile existenței unei autorizații de construire valabile, iar pe de altă parte,

art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991

permite suspendarea sancțiunii principale pe durata judecării plângerii împotriva sancțiunii contravenționale, dar mențin sancțiunea complementară a sistării lucrărilor de construire.

Judecătoria Constanța - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată întrucât dispozițiile legale criticate nu conduc la micșorarea patrimoniului persoanei, iar dreptul de a dispune oprirea executării lucrărilor servește unei cauze de interes public, fiind în strânsă legătură cu sistematizarea teritoriului, iar această măsură vizează chiar interesul persoanei de a nu continua lucrările de construcții a căror legalitate este contestată. În legătură cu încălcarea libertății economice, instanța consideră că aceasta nu este un drept absolut, ci un drept care comportă limitări rezultate din obligația de a respecta legislația privitoare la disciplina în construcții și care privește asigurarea ordinii publice.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 28 alin. (1) și

art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, texte de lege care au următorul cuprins:

- Art. 28 alin. (1): "Odată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) și b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum și, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției.";

- Art. 35 alin. (2): "Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea suspendă executarea sancțiunii amenzii, dar nu suspendă măsura de oprire a executării lucrărilor, dispusă odată cu aplicarea sancțiunii contravenționale, în condițiile art. 28 alin. (1) și ale art. 29 alin. (2)."

După sesizarea Curții Constituționale, prin

Legea nr. 261/2009

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 493 din 16 iulie 2009, dispozițiile art. 35 alin. (2) au fost modificate, ele având următorul cuprins: "Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea suspendă executarea sancțiunii amenzii, dar nu suspendă măsura de oprire a executării lucrărilor, dispusă odată cu aplicarea sancțiunii contravenționale în condițiile art. 28 alin. (1) și ale art. 29 alin. (2). De asemenea, plângerea nu suspendă măsura desființării în condițiile art. 33 alin. (1) a lucrărilor de construcții executate fără autorizație pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al județelor, municipiilor, orașelor sau comunelor ori a construcțiilor, lucrărilor și amenajărilor cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al județelor, municipiilor, orașelor ori comunelor al căror termen prevăzut prin autorizație este expirat, dispusă în condițiile art. 28 alin. (1)."

De asemenea, Curtea constată că, deși dispozițiile

art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții au fost modificate prin

Legea nr. 261/2009 , soluția legislativă inițială a fost preluată în noua reglementare și, în aceste condiții, Curtea urmează a se pronunța asupra noilor dispoziții, cu modificările aduse prin

Legea nr. 261/2009 .

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (2) privind dreptul la proprietate privată și art. 45 referitoare la libertatea economică.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale.

Astfel, prin

Decizia nr. 1.174 din 17 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 5 noiembrie 2009, Curtea a constatat că dreptul de proprietate, invocat ca fiind încălcat, nu poate fi protejat decât în condițiile respectării legii. Or, măsura opririi executării lucrărilor este prevăzută de lege ca fiind complementară amenzii contravenționale, aplicate ca urmare a constatării săvârșirii unor contravenții în privința regimului lucrărilor de construcții sau a nerespectării prevederilor din autorizația de construire. În acest sens, Curtea s-a pronunțat, de exemplu, și prin

Decizia nr. 159 din 28 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 24 martie 2006, prin care a arătat că, "în ceea ce privește edificarea de construcții, nu se poate susține că prin desființarea unei construcții nelegal executate s-ar încălca dreptul de proprietate, întrucât demolarea, dispusă de o instanță judecătorească la finalul unui proces în care s-au putut formula apărări și administra probe, este consecința nerespectării de către constructor a prevederilor imperative ale legii privitoare la autorizările necesare edificării imobilului respectiv".

Este de remarcat, totodată, că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor poate fi atacat în fața instanței de judecată competente, iar cererea de suspendare a măsurii de oprire a lucrărilor poate fi formulată pe calea ordonanței președințiale.

În ceea ce privește art. 45 din Constituție, referitor la libertatea economică, Curtea a constatat că aceste norme nu au incidență în cauză.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția pronunțată prin deciziile menționate, cât și considerentele acestora sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) și

art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 25.123/212/2008 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2011.