Decizia nr. 886/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 și ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 și ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, excepție ridicată de Costel Calistru și Doru Muntianu în Dosarul nr. 181/193/2010 al Judecătoriei Botoșani și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3650D/2010.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Dumitru Dănuț Harabagiu a depus la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.
În acest sens, invocă jurisprudența aplicabilă în materie a Curții Constituționale, precum și aspectele de fapt ce țin de modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către instanța de judecată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 24 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 181/193/2010, Judecătoria Botoșani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 și ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, excepție ridicată de Costel Calistru și Doru Muntianu într-o cauză având ca obiect rezilierea unui contract de închiriere și, respectiv, daune.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textele de lege criticate ignoră faptul că, din cauza unor circumstanțe survenite, "contractul poate fi afectat de impreviziune ceea ce excedează în mod vădit sfera riscului normal al contractului". În acest context, apreciază că prin reglementarea legală criticată se dă "prevalență absolută principiului forței obligatorii a contractului și celui al suportării riscului contractului încălcând, în circumstanțele excepționale și imprevizibile, ce nu sunt generate de voința sau de conduita părților, dispozițiile constituționale invocate". În acest context, apreciază că textele de lege criticate sunt neconstituționale, "în măsura în care sunt interpretate, în sensul că interzic judecătorului să dispună, prin hotărârea sa, adaptarea contractului, atunci când executarea acestuia devine excesiv de oneroasă pentru una dintre părți, din cauza schimbării imprevizibile și de neînlăturat a împrejurărilor avute în vedere la momentul contractării".
Judecătoria Botoșani apreciază că prevederile criticate "apar" ca fiind constituționale, deoarece, în principiu, problema pusă în discuție nu antamează încălcarea unor principii constituționale, ci, mai degrabă, privește modalitatea de apreciere a probelor de către judecător și de aplicare a dispozițiilor legale criticate la situația concretă dedusă judecății.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale, ținând cont de faptul că "ele consacră principii importante ale dreptului civil român, și anume principiul forței obligatorii a convențiilor civile "pacta sunt servanda" și principiul executării cu bună-credință a convențiilor, precum și principalele reguli de interpretare a clauzelor unui act juridic civil, fără ca prin aceasta să se aducă atingere egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, dreptului de proprietate privată, exercitării drepturilor și libertăților sau economiei de piață. Încheierea unei convenții fiind guvernată de principiul libertății contractuale, părțile pot să determine, prin voința lor, clauzele contractuale și efectele pe care acestea urmează să le producă, conform unei cauze morale și licite. Convenția, astfel încheiată, se impune părților întocmai ca legea, având caracter obligatoriu și nu facultativ".
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 969, art. 970-977, art. 981, art. 1429 alin. 1 și ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, publicat în Broșura din 1 ianuarie 1997.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor și a libertăților, precum și celor ale art. 135 privind economia României.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aspectele invocate de autorii acesteia vizează probleme de interpretare și aplicare a reglementării criticate la litigiul concret dedus judecății, ceea ce intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a instanței de contencios constituțional.
De altfel, asupra unora din prevederile de lege criticate, Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu, prin
Decizia nr. 1.111 din 23 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 30 noiembrie 2010,
Decizia nr. 963 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 25 august 2010, și
Decizia nr. 1.178 din 13 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 ianuarie 2008, statuând că prevederile art. 969, art. 970 și ale art. 977 din Codul civil nu contravin dispozițiilor Legii fundamentale.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 și ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, excepție ridicată de Costel Calistru și Doru Muntianu în Dosarul nr. 181/193/2010 al Judecătoriei Botoșani.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 30 iunie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.