Decizia nr. 664/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 85/2006 5 aprilie 2006 (prevederi anume) privind procedura insolvenței
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "OTP Bank România" - S.A. din București în Dosarul nr. 4.272/111/RL/2008 al Tribunalului Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se prezintă, pentru partea Societății Comerciale "Unicredit Țiriac Bank" din București, domnul avocat Răzvan Cioromela, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părții Societății Comerciale "Unicredit Țiriac Bank" din București și reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 11 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.272/111/RL/2008, Tribunalul Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței.
Excepția a fost invocată de Societatea Comercială "OTP Bank România" - S.A. din București într-un dosar având ca obiect procedura insolvenței.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat încalcă principiul accesului liber la justiție, întrucât creează un regim discriminator între creditori, în sensul că oferă posibilitatea ca un creditor majoritar să își impună punctul de vedere chiar dacă acesta este creditor chirografar, în raport cu un creditor care deține o creanță garantată.
Tribunalul Bihor - Secția comercială și de contencios administrative și fiscal se limitează a considera că excepția de neconstituționalitate este "admisibilă", fără a-și exprima opinia cu privire la temeinicia ei.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul conținut: "Principalele atribuții ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: [...]
c) desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor, fixarea remunerației în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activității practicienilor în insolvență, precum și a atribuțiilor acestuia pentru această perioadă. Judecătorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparține. În situația în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicită numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de către judecătorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. În caz de conexare se va ține seama de cererile creditorilor în ordinea mărimii creanțelor sau de cererea debitoarei, dacă nu există o cerere din partea unui creditor;".
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că acestea sunt constituționale.
Astfel, prin
Decizia nr. 555 din 29 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 24 iunie 2010, și
Decizia nr. 271 din 16 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 20 aprilie 2010, Curtea a statuat că judecătorul-sindic poate controla măsura înlocuirii lichidatorului sau administratorului judiciar, dispusă de adunarea creditorilor ori de creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor numai pentru motive de legalitate. O asemenea limitare a controlului judecătoresc ține de specificul procedurii insolvenței, mai precis de rolul crescut pe care creditorii trebuie să îl dețină în procesul de urmărire și recuperare a creanțelor lor. În schimb, în temeiul art. 11 lit. d) din lege, judecătorul-sindic are competența de a înlocui, pentru motive temeinice, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul.
Totodată, prin
Decizia nr. 898 din 16 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, Curtea a statuat că faptul că împotriva deciziei creditorului care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în locul celui provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu, creditorii interesați pot face contestație la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, în termen de 3 zile de la data publicării acestei decizii în Buletinul procedurilor de insolvență. O atare dispoziție își găsește justificarea în însuși specificul acestei proceduri și are drept scop asigurarea desfășurării cu celeritate a acesteia.
Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Distinct de cele arătate mai sus, Curtea mai reține că legiuitorul are competența să reglementeze, cu respectarea dispozițiilor constituționale, procedura insolvenței, inclusiv a condițiilor în care creditorii majoritari pot lua anumite măsuri prevăzute de ipoteza normei criticate, sub supravegherea judecătorului-sindic. Faptul că judecătorul-sindic supraveghează actele și operațiunile administratorului sau lichidatorului judiciar desemnat de creditorii ce dețin cel puțin 50% din valoarea creanțelor reprezintă o asigurare suficientă pentru respectarea drepturilor creditorilor cu creanțe garantate.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "OTP Bank România" - S.A. din București în Dosarul nr. 4.272/111/RL/2008 al Tribunalului Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 mai 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.