Decizia nr. 1111/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Respinge 1
- Decizia nr. 456/2011 12 aprilie 2011 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 111 din Codul de proc…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Legato" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 843/327/2008 al Judecătoriei Tulcea și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.096D/2010.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența instanței de contencios constituțional, și anume Decizia nr. 456/2011.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 30 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 843/327/2008, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Legato" - S.R.L. din Galați într-o cauză civilă având ca obiect pretenții.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate creează premisele unei exercitări abuzive a dreptului de a acționa în justiție, lăsând loc la interpretări arbitrare și la o aplicare greșită a acestora în practică. De asemenea, apreciază că reglementarea criticată nu respectă garantarea și ocrotirea proprietății în mod egal, atât pentru creditor, cât și pentru debitor, iar accesul liber la activitatea economică este paralizat de faptul că persoanele de rea-credință pot aduce o societate comercială în stare de insolvență, prin plata unor dezdăunări. În final, susține că prin art. 1073 din Codul civil se aduce o restrângere a dreptului la apărare, restrângere ce poate fi dispusă doar în situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 53 alin. (1) din Constituție.
Judecătoria Tulcea consideră că excepția de neconstituționalitate este vădit neîntemeiată, aceasta fiind invocată cu scopul de a tergiversa în mod nejustificat soluționarea cauzei.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1073 din Codul civil, potrivit cărora "Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (3) potrivit cărora "nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire", art. 45 privind libertatea economică și ale art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prilej cu care a statuat că aceasta nu contravine Legii fundamentale.
În acest sens sunt
Decizia nr. 1.210 din 5 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 30 noiembrie 2010,
Decizia nr. 1.253 din 7 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2010, și
Decizia nr. 460 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 19 mai 2010, prin care Curtea a constatat că art. 1073 din Codul civil este constituțional.
Astfel, prin aceste decizii, Curtea a reținut că prevederile legale criticate fac parte din titlul III, cap. VII al Codului civil, intitulat "Despre efectele obligațiilor", și stabilesc regula de principiu privind efectele obligațiilor, și anume de a da creditorului dreptul de a urmări și de a obține de la debitor îndeplinirea exactă a prestației la care s-a obligat sau de a cere despăgubiri în caz de neexecutare. Finalitatea textului este evidentă și constă în realizarea drepturilor legale ale creditorului prin determinarea debitorului de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui contract încheiat între părți, sub sancțiunea suportării unor despăgubiri. Asemenea reglementări creează condițiile indispensabile valorificării dreptului de proprietate privată, dând expresie principiului garantării și ocrotirii acestuia, în mod egal, indiferent de titular.
Totodată, Curtea nu a reținut existența vreunei contradicții între aceste prevederi de lege și dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Totodată, Curtea observă că nemulțumirile autorului excepției vizează și aspecte ce țin de modul de interpretare și aplicare a prevederilor de lege criticate, ceea ce intră în competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate, eventualele greșeli ale acesteia putând fi îndreptate prin exercitarea căilor de atac.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Legato" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 843/327/2008 al Judecătoriei Tulcea, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.096D/2010.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 septembrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.