Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 162/1998

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului

prezumat în vigoare

Data actului
10 noiembrie 1998
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 502 din 28 decembrie 1998
Citat de
1 act
Citează
4 acte
Structură
1 articol · 6.877 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 112/1995 25 noiembrie 1995 (prevederi anume) pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute …

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol, soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 , ridicată de Neamtu Alexandru în Dosarul nr. 1.148/1997 al Judecătoriei Brașov.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3 noiembrie 1998, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, în lipsa autorului excepției și a Regiei Autonome R.I.A.L. Brașov, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 10 noiembrie 1998.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Judecătoria Brașov, prin Încheierea din 24 aprilie 1998, pronunțată în Dosarul nr. 1.148/1997, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, ridicată de Neamtu Alexandru.

În motivarea excepției se susține, în esenta, ca privarea chiriașilor caselor naționalizate declarate monumente istorice și din patrimoniul național de dreptul de a cumpara locuintele închiriate reprezintă o discriminare care contravine prevederilor art. 16 din Constituție.

Instanța nu și-a formulat explicit opinia, conform prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, dar din motivarea încheierii rezultă ca găsește intemeiata excepția de neconstituționalitate invocată, considerând ca dispozițiile

art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995

contravin principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție, și produc discriminări chiar între chiriașii caselor naționalizate.

Conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului.

În punctul sau de vedere Guvernul considera excepția neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arata ca discriminarea între cetățeni exista doar "când ipoteze identice primesc rezolvari diferite". Regimul juridic derogator instituit prin

art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995

se întemeiază pe natura imobilelor care ar urma să facă obiectul contractului de vânzare-cumpărare și nu pe calitatea cetățenilor care ar dori sa cumpere imobilele respective.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la Constituție, precum și prevederile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Legea nr. 112/1995

reglementează măsurile reparatorii care se acordă foștilor proprietari ai imobilelor cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului. Măsurile reparatorii pot consta în restabilirea dreptului de proprietate ori în despăgubiri.

Aceeași lege conține și reglementări privind protecția chiriașilor, printre care se numara și cele privind acordarea dreptului de a cumpara locuinta închiriată. În aceasta privinta, art. 9 din lege instituie regula generală potrivit căreia "Chiriașii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natura foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prevăzut la art. 14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a prețului".

Articolul 10

din aceeași lege prevede: "Sunt exceptate de la vânzare apartamentele care, la data intrării în vigoare a legii, beneficiază de dotări speciale, cum sunt: piscina, sauna, sera, crama, bar, vinoteca sau camera frigorifica.

Sunt, de asemenea, exceptate de la vânzare locuintele care au avut destinația de case de oaspeti, de protocol, cele declarate monumente istorice și din patrimoniul național, precum și cele folosite ca resedinte pentru foștii și actualii demnitari."

Potrivit acestui articol, rezultă ca sunt exceptați de la dreptul de cumpărare nu numai chiriașii imobilelor declarate monumente istorice, ci și chiriașii altor categorii de locuințe. Este evident ca acestor categorii de chiriași li se aplică un tratament diferențiat față de ceilalți chiriași ai locuințelor trecute în proprietatea statului. Acest tratament diferit nu înseamnă însă discriminare între cetățeni, pentru că nu se bazează pe calitatea subiectilor, ci pe natura, caracteristicile ori destinația locuințelor închiriate. Principiul egalității nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. În acest sens este și practica jurisdicțională a Curții, asa cum rezultă spre exemplu din Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993, și Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, în concordanta cu jurisprudenta din alte tari, precum și cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. Violarea principiului egalității și nediscriminarii exista atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără sa existe o motivare obiectivă și rezonabila.

Chiriașii locuințelor menționate la

art. 10 din Legea nr. 112/1995

se afla într-o situație diferita față de ceilalți chiriași, astfel ca legiuitorul a putut opta pentru soluții diferite fără a leza vreo norma constituțională.

Pentru considerentele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, ridicată de Neamtu Alexandru în Dosarul nr. 1.148/1997 al Judecătoriei Brașov.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 noiembrie 1998.

PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.