Decizia nr. 1264/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c) și art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și a legii, în ansamblul său
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și a legii în ansamblul său, excepție ridicată de Lenuța Eleonora Dumitru în Dosarul nr. 4.085/91/2010 al Tribunalului Vrancea - Secția civilă și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.800D/2010.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 4.801D/2010 și nr. 59D/2011-69D/2011 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Rozica Zbughină, Veronica Racoveanu, Carmen Elena Antohi, Cleopatra Gălățeanu, Georgeta Bazilescu, Cornelia Stână, Iuliana Raban, Georgeta Spânu, Maria Gătej, Viorica Ghețu, Săndica Bolboceanu și Gheorghi Gherman în dosarele nr. 4.083/91/2010, nr. 4.069/91/2010, nr. 4.076/91/2010, nr. 4.267/91/2010, nr. 3.960/91/2010, nr. 4.062/91/2010, nr. 4.087/91/2010, nr. 4.079/91/2010, nr. 4.088/91/2010, nr. 4.339/91/2010, nr. 4.064/91/2010 și nr. 4.166/91/2010 ale Tribunalului Vrancea - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise de Casa Județeană de Pensii Vrancea în dosarele nr. 59D/2011, nr. 60D/2011, nr. 62D/2011, nr. 64D/2011 și nr. 66D/2011, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate și păstrarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 124D/2011 și nr. 209D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c) și
art. 3 din Legea nr. 119/2010 , excepție ridicată de Viorica Trandafir și Daniela Manuc în dosarele nr. 11.826/118/2010 și nr. 11.965/118/2010 ale Tribunalului Constanța - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 321D/2011-323D/2011 și nr. 363D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 , excepție ridicată de Ana Rites, Viorica Secara, Maria Constantinescu și Lucia Hohr în dosarele nr. 8.002/30/2010, nr. 8.004/30/2010, nr. 8.015/30/2010 și nr. 8.016/30/2010 ale Tribunalului Timiș - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 752D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Maria Dima în Dosarul nr. 10.237/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se prezintă avocatul Louise Gheorghe pentru autorul excepției. Lipsesc părțile Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Guvernul României, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 4.800D/2010, 4.801D/2010, 59D/2011-69D/2011, 124D/2011, 209D/2011, 321D/2011-323D/2011, 363D/2011 și 752D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Partea prezentă este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 4.801D/2010, 59D/2011-69D/2011, 124D/2011, 209D/2011, 321D/2011-323D/2011, 363D/2011 și nr. 752D/2011 la Dosarul nr. 4800D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că și personalul auxiliar din justiție contribuie la înfăptuirea actului de justiție, astfel că se impune un tratament juridic identic cu cel aplicabil magistraților, prin acordarea pensiei de serviciu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 7 și 14 decembrie 2010, pronunțate în dosarele nr. 4.085/91/2010, nr. 4.083/91/2010, nr. 4.069/91/2010, nr. 4.076/91/2010, nr. 4.267/91/2010, nr. 3.960/91/2010, nr. 4.062/91/2010, nr. 4.087/91/2010, nr. 4.079/91/2010, nr. 4.088/91/2010, nr. 4.339/91/2010, nr. 4.064/91/2010 și nr. 4.166/91/2010, Tribunalul Vrancea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și a legii în ansamblul său.
Excepția a fost ridicată de Lenuța Eleonora Dumitru, Rozica Zbughină, Veronica Racoveanu, Carmen Elena Antohi, Cleopatra Gălățeanu, Georgeta Bazilescu, Cornelia Stână, Iuliana Raban, Georgeta Spânu, Maria Gătej, Viorica Ghețu, Săndica Bolboceanu și Gheorghi Gherman cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect cererea de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor.
Prin încheierile din 13 decembrie 2010 și 24 ianuarie 2011, pronunțate în dosarele nr. 11.826/118/2010 și nr. 11.965/118/2010, Tribunalul Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c) și
art. 3 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Excepția a fost ridicată de Viorica Trandafir și Daniela Manuc cu prilejul soluționării unor contestații privind decizia de pensionare.
Prin încheierile din 14 februarie 2011, pronunțate în dosarele nr. 8.002/30/2010, nr. 8.004/30/2010, nr. 8.015/30/2010 și nr. 8.016/30/2010, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Excepția a fost ridicată de Ana Rites, Viorica Secara, Maria Constantinescu și Lucia Hohr cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect cererea de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor.
Prin Încheierea din 31 mai 2011, pronunțată în Dosarul nr. 10.237/2/2010, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Excepția a fost ridicată de Maria Dima cu prilejul soluționării unei acțiuni civile având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că cele reținute de instanța de contencios constituțional prin
Decizia nr. 873/2010 , referitor la statutul special al magistraților, sunt aplicabile și în privința personalului auxiliar din justiție, care are aceleași obligații și interdicții ca magistrații, este supus acelorași riscuri și este dedicat aceluiași scop, înfăptuirea justiției. De asemenea, susțin că textele de lege criticate sunt contrare principiului neretroactivității legii civile. În acest sens, arată că prevederile
abrogă, în mod retroactiv, dispozițiile legale în temeiul cărora a fost stabilit anterior dreptul la pensie specială. Totodată, este încălcat dreptul de proprietate privată. Astfel, dreptul la pensie, drept fundamental, este preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, prin contribuția la sistemul asigurărilor sociale de stat. Corelativ, statul este obligat ca, în perioada pasivă a vieții asiguratului, să plătească o pensie al cărei cuantum se stabilește în funcție de legislația în vigoare la momentul ieșirii la pensie. Prin urmare, dreptul la pensie reprezintă o creanță asupra statului, fiind un "bun" în sensul stabilit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Recalcularea pensiilor speciale constituie, astfel, o încălcare a dreptului de proprietate, dar și a principiului neretroactivității legii civile. În acest sens, sunt invocate cele statuate de Curtea Constituțională prin
și
Decizia nr. 120/2007 , referitor la interdicția legiuitorului de a afecta cuantumul pensiilor aflate în plată. În sfârșit, susțin că dispozițiile de lege criticate aduc atingere dreptului la un nivel de trai decent, cuantumul pensiei fiind considerabil diminuat.
Tribunalul Vrancea - Secția civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție în măsura în care înlătură drepturi ce s-au născut sub imperiul legii vechi. De asemenea, consideră că se aduce atingere dispozițiilor constituționale referitoare la independența justiției.
Tribunalul Constanța - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.
Tribunalul Timiș - Secția civilă arată că nu-și poate exprima opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate, întrucât numai Curtea Constituțională are competența de a stabili conformitatea dispozițiilor de lege cu textele constituționale.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare dispozițiilor art. 47 din Constituție.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituționalitate vizează probleme de politică legislativă în domeniul pensiilor, precum și de aplicare a legii, aspecte ce excedează competenței Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 lit. c) și
art. 3 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziții potrivit cărora:
- Art. 1 lit. c): "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [...]
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;";
- Art. 3: "(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(2) În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului."
De asemenea, autorii excepției critică Legea nr. 19/2010, în ansamblul său.
Autorii excepției consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul român, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 11 alin. (2) referitor la tratatele ratificate de Parlament, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai și dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 124 alin. (3) referitor la înfăptuirea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 132 privind statutul procurorilor și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispozițiile art. 7 și art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale Directivei 86/378/CEE privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în regimurile profesionale de securitate socială, ale Directivei nr. 96/97/CE pentru modificarea Directivei 86/378/CEE, ale Directivei 79/7/CE privind implementarea progresivă a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale, ale Directivei Consiliului 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasială sau etnică, ale Directivei Consiliului 2000/78/CE implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasială sau etnică, precum și ale Cartei Sociale Europene revizuite.
Examinând excepția de neconstituționalitate prin raportare la criticile vizând încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că, în esență, autorii excepției de neconstituționalitate solicită declararea ca neconstituționale a textelor de lege criticate pentru rațiuni asemănătoare celor invocate în
Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, referitor la statutul magistraților.
Față de acestea, Curtea reține că, deși ținut de obligații și interdicții asemănătoare acestora, personalul auxiliar din justiție are un statut diferit de cel al magistraților. Astfel, deși ambele categorii profesionale sunt dedicate înfăptuirii justiției, rolul lor este, în mod evident, diferit, doar judecătorii fiind aceia care au rolul de "a spune dreptul". De asemenea, procurorii sunt cei chemați ca, în procesul de înfăptuire a justiției, să apere interesele generale, ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Cât privește personalul auxiliar, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004 arată că "În înfăptuirea actului de justiție, munca personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești constituie un sprijin pentru judecători și procurori, competența acestei categorii de personal și îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfășurare a întregii activități a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea."
În plus, Curtea constată că independența judecătorilor, respectiv imparțialitatea procurorilor se bucură de o consacrare constituțională, în art. 124 alin. (3), respectiv art. 132 alin. (1), în timp ce, pentru personalul auxiliar, Constituția nu are astfel de prevederi. Incontestabil că toate categoriile de pensii speciale la care se referă
au fost justificate de împrejurări deosebite ținând de statutul și activitatea desfășurată de persoanele beneficiare. Cu toate acestea, Curtea, prin
Decizia nr. 873/2010 , a reținut doar neconstituționalitatea dispozițiilor referitoare la magistrați, întrucât numai în cazul acestora statutul profesional special era consacrat la nivel constituțional.
Prin decizia mai sus amintită, Curtea s-a pronunțat și cu privire la conformitatea textelor de lege criticate cu prevederile Legii fundamentale care consacră dreptul la pensie, dreptul de proprietate privată, precum și principiul neretroactivității legii civile. În acest sens, a reținut că "pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituție." De asemenea, Curtea a arătat că "în conceptul de «drepturi câștigate» pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestații deja încasate s-ar fi încălcat dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele
își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Cât privește critica privind legea în ansamblul său, Curtea constată că autorii excepției nu aduc argumente noi față de cele invocate cu privire la dispozițiile
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 . Prin urmare, sunt aplicabile aceleași considerente de constituționalitate ca și cele reținute mai sus.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c) și
art. 3 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și a legii, în ansamblul său, excepție ridicată de Lenuța Eleonora Dumitru, Rozica Zbughină, Veronica Racoveanu, Carmen Elena Antohi, Cleopatra Gălățeanu, Georgeta Bazilescu, Cornelia Stână, Iuliana Raban, Georgeta Spânu, Maria Gătej, Viorica Ghețu, Săndica Bolboceanu și Gheorghi Gherman în dosarele nr. 4.085/91/2010, nr. 4.083/91/2010, nr. 4.069/91/2010, nr. 4.076/91/2010, nr. 4.267/91/2010, nr. 3.960/91/2010, nr. 4.062/91/2010, nr. 4.087/91/2010, nr. 4.079/91/2010, nr. 4.088/91/2010, nr. 4.339/91/2010, nr. 4.064/91/2010 și nr. 4.166/91/2010 ale Tribunalului Vrancea - Secția civilă, de Viorica Trandafir și Daniela Manuc în dosarele nr. 11.826/118/2010 și nr. 11.965/118/2010 ale Tribunalului Constanța - Secția civilă, de Ana Rites, Viorica Secara, Maria Constantinescu și Lucia Hohr în dosarele nr. 8.002/30/2010, nr. 8.004/30/2010, nr. 8.015/30/2010 și nr. 8.016/30/2010 ale Tribunalului Timiș - Secția civilă și de Maria Dima în Dosarul nr. 10.237/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 septembrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.