Decizia nr. 1223/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 pct. 1, 5, 6 și 12, art. 31 alin. (1) și

art. 33 alin. (2) teza finală din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Genara Group Construct" - S.R.L. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 797/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.508D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens

Decizia Curții Constituționale nr. 305 din 3 martie 2011 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea nr. 264 din 20 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 797/90/2010, Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 pct. 1, 5, 6 și 12, art. 31 alin. (1) și

art. 33 alin. (2) teza finală din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Genara Group Construct" - S.R.L. din Râmnicu Vâlcea într-o cauză având ca obiect o cerere de deschidere a procedurii insolvenței întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 85/2006 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile legale criticate instituie condiții de admisibilitate a cererilor formulate în baza

Legii nr. 85/2006 , referitoare la cuantumul minim al creanței și la neplata unei datorii în termen de 30 de zile de la scadență, care dau dreptul creditorului de a formula o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, indiferent care ar fi motivul neachitării datoriei și fără a se analiza creanțele pe care debitorul le are de încasat la rândul său, care pot fi mult superioare celei care face obiectul cererii. Prevederile criticate coroborate încalcă dreptul de proprietate al debitorului și sunt menite să conducă la lichidarea acestuia. O corectă aplicare a principiilor constituționale invocate ar trebui să prevadă întâi calea executării silite în dreptul comun și, în subsidiar, recurgerea la procedura insolvenței.

Pe de altă parte, contestând, în temeiul art. 33 alin. (2) din lege, modalitatea abuzivă prin care creditorul înțelege să își exercite drepturile, debitorul este sancționat în mod neconstituțional prin interzicerea dreptului de a mai formula cereri față de pretențiile creditorului. Astfel, decăderea acestuia din dreptul de a mai solicita reorganizarea judiciară după ce a contestat starea de insolvență creează o poziție favorabilă creditorului și constituie o încălcare a dreptului său la un proces echitabil.

Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 3 pct. 1, 5, 6 și 12, art. 31 alin. (1) și

art. 33 alin. (2) teza finală din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare. Analizând, însă, încheierea de sesizare și notele scrise ale autorului excepției, rezultă că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie doar dispozițiile art. 3 pct. 1 lit. a), pct. 5, 6 și 12, art. 31 alin. (1) teza întâi și art. 33 alin. (2) teza a doua, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 3: "În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile:

a) insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori; [...]

5. debitorul este persoana fizică sau persoana juridică de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevăzute la art. 1 și care este în stare de insolvență;

6. prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile; [...]

12. cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, este de 30.000 lei, iar pentru salariați, de 6 salarii medii pe economie;";

- Art. 31 alin. (1) teza întâi: "Orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvență poate introduce o cerere introductivă [...]"; ...

- Art. 33 alin. (2) teza a doua: "[...] Dacă debitorul contestă starea de insolvență, iar contestația sa este ulterior respinsă, el nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară."În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică, art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) - Economia și art. 136 alin. (5) - Proprietatea.

Anterior sesizării Curții Constituționale,

Legea nr. 85/2006

a fost modificată prin

Legea nr. 169 din 14 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010. Astfel, prin art. I pct. 1 și 2 a fost modificat art. 3 pct. 1 lit. a), pct. 6 și pct. 12, astfel:

- Art. 3: "În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile:

a) insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor; prezumția este relativă; [...]

6. prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 90 de zile. Creditorii, inclusiv cei bugetari, vor putea solicita deschiderea procedurii insolvenței doar în cazul în care, după compensarea datoriilor reciproce, de orice natură, suma datorată acestora va depăși suma prevăzută la pct. 12; [...]

12. valoare-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Acesta este de 45.000 lei, iar pentru salariați, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat;".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor

Legii nr. 85/2006

s-a pronunțat în repetate rânduri, constatând ca fiind neîntemeiate criticile de neconstituționalitate formulate.

Astfel, prin

Decizia nr. 954 din 30 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, Curtea a statuat, cu privire la art. 3 pct. 1 lit. a), că acesta instituie o prezumție de insolvență pentru comerciantul debitor care nu stinge o datorie exigibilă după termenul de scadență. Instituirea acestei prezumții este justificată de necesitatea asigurării celerității în desfășurarea procedurii insolvenței, principiu recunoscut pentru desfășurarea raporturilor de drept comercial, cât și de nevoia de a se evita obligația creditorului de a dovedi starea de insolvență, fapt ce ar fi imposibil în condițiile în care acesta nu are acces la documentele debitorului și la datele privind disponibilitățile bănești ale acestuia.

Cu toate acestea, prezumția instituită de

art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006

nu are caracter absolut. Astfel, debitorul are posibilitatea, potrivit art. 33 alin. (2) din aceeași lege, să conteste existența stării de insolvență, dovedind că, în realitate, nu sunt întrunite condițiile pentru constatarea existenței acesteia.

Cu privire la critica de neconstituționalitate a

art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 , prin

Decizia nr. 1.247 din 18 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 19 decembrie 2008, Curtea a constatat că "aceasta are în vedere, de fapt, «doar interzicerea debitorului de a mai solicita reorganizarea judiciară după ce anterior a contestat existența stării de insolvență, iar contestația i-a fost respinsă. [...] Curtea a reținut că garantarea libertății economice trebuie să aibă loc, în mod egal, pentru toți cei care desfășoară o activitate economică. Astfel, garantarea drepturilor comercianților debitori nu poate aduce prejudicii drepturilor creditorilor. Prin urmare, limitarea exercițiului unor drepturi ale debitorilor care nu și-au exercitat voluntar obligațiile de plată apare ca justificată cu prilejul desfășurării procedurii insolvenței ce urmărește tocmai acoperirea pasivului acestora prin satisfacerea creanțelor creditorilor.

Restrângerea anumitor drepturi ale debitorului nu duce însă la dispariția totală a acelor drepturi. Astfel, debitorul are posibilitatea de a opta între acceptarea soluției cu privire la deschiderea procedurii insolvenței și propunerea unui plan de reorganizare sau contestarea soluției de deschidere a procedurii insolvenței, contestare care însă nu trebuie să tindă spre o simplă tergiversare a cauzei. În plus, chiar dacă va fi respinsă contestația, un plan de reorganizare va putea fi propus de administratorul-judiciar sau de către creditori. Astfel, [...] legea pune la dispoziție mai multe căi prin care debitorul își poate valorifica drepturile sale, inclusiv prin exercitarea accesului liber la justiție»".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în deciziile de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 pct. 1 lit. a), pct. 5, 6 și 12, art. 31 alin. (1) teza întâi și

art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Genara Group Construct" - S.R.L. din Râmnicu-Vâlcea în Dosarul nr. 797/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2011.