Decizia nr. 1364/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2002

privind industria de apărare, excepție ridicată de Virginia Pap în Dosarul nr. 7.038/62/2010 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.361D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 4.362D/2010, nr. 4.506D/2010 și nr. 4.543D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Ioan Aionesei, Eugenia Ștefănescu și Nicolae Militaru în dosarele nr. 7.027/62/2009, nr. 7.041/62/2009 și nr. 7.036/62/2009 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 4.361D/2010, nr. 4.362D/2010, nr. 4.506D/2010 și nr. 4.543D/2010, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 4.362D/2010, nr. 4.506D/2010 și nr. 4.543D/2010 la Dosarul nr. 4.361D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7.038/62/2009, Încheierea din 11 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7.027/62/2009, Încheierea din 8 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7.041/62/2009, și Încheierea din 2 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 7.036/62/2009, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2002

privind industria de apărare.

Excepția a fost ridicată de Virginia Pap, Ioan Aionesei, Eugenia Ștefănescu și Nicolae Militaru.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textele de lege criticate sunt discriminatorii, contravenind astfel dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens, arată că, deși erau angajați ai Societății Comerciale "IAR Ghimbav" - S.A. la data de 1 ianuarie 2004, ulterior contractele individuale de muncă au fost cesionate către Societatea Comercială "Construcții Aeronautice" - S.A. din Ghimbav, care face parte, de asemenea, din operatorii economici cu activități privind industria de apărare. Cu prilejul concedierilor colective efectuate de aceasta din urmă societate comercială, o parte dintre angajați a beneficiat de prevederile

art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2002 , în timp ce o altă parte nu a beneficiat de drepturile bănești prevăzute de aceste dispoziții de lege, fiind astfel dezavantajată.

Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica formulată de recurentul reclamant nu apare a fi întemeiată. Astfel, situația diferită în care se găsesc anumite categorii de persoane justifică aplicarea unui regim juridic diferit.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin

Decizia nr. 1.648/2010 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 12^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2002

privind industria de apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 28 iunie 2002 și aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 44/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003, dispoziții potrivit cărora: "(1) Pot beneficia de prevederile prezentei ordonanțe de urgență numai persoanele concediate în condițiile art. 12, care au contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată încheiate până la data de 1 ianuarie 2004.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază o singură dată de plățile compensatorii și de venitul de completare, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

(3) Plățile compensatorii și venitul de completare sunt drepturi cu caracter personal și încetează la data decesului beneficiarului.

(4) Nu beneficiază de venit de completare persoanele prevăzute la alin. (1) care se reîncadrează în muncă la societățile comerciale cu capital majoritar de stat, de la data reîncadrării."

Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste prevederi de lege sunt discriminatorii, contravenind în consecință dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, soluțiile pronunțate fiind în mod constant în sensul respingerii ca neîntemeiate a criticilor formulate. În acest sens, este

Decizia nr. 1.648 din 16 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, ori

Decizia nr. 895 din 30 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011.

În speța de față, însă, Curtea constată că autorii excepției solicită extinderea incidenței prevederilor de lege criticate și cu privire la persoane care, la data disponibilizării, nu mai erau angajați ai Societății Comerciale "IAR Ghimbav" - S.A. din Ghimbav, societate ai cărei angajați cad sub incidența

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2002 , ci erau angajați ai Societății Comerciale "Construcții Aeronautice" - S.A. din Ghimbav, desprinsă din societatea mai sus amintită.

Față de aceste argumente, Curtea reține că aspectele puse în discuție țin, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a legii. Astfel, stabilirea regimului juridic aplicabil angajaților Societății Comerciale "Construcții Aeronautice" - S.A. din Ghimbav ține, în primul rând, de stabilirea regimului juridic căruia i se supune societatea în sine și a faptului dacă aceasta se încadrează ori nu în categoria operatorilor economici din industria de apărare. Or, asupra tuturor acestor aspecte nu se poate pronunța decât instanța de judecată, Curtea Constituțională neavând competența interpretării și aplicării cadrului juridic aplicabil spețelor în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2002

privind industria de apărare, excepție ridicată de Virginia Pap, Ioan Aionesei, Eugenia Ștefănescu și Nicolae Militaru în dosarele nr. 7.038/62/2010, nr. 7.027/62/2009, nr. 7.041/62/2009 și nr. 7.036/62/2009 ale Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2011.