Decizia nr. 1619/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Raescu, mandatarul lui Emil Bogdan, în Dosarul nr. 5.622/30/2010 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 598D/2011.

La apelul nominal se prezintă, pentru părțile Societatea Comercială Amsy - S.R.L. din Timișoara și Diosi Tibor, doamna avocat Lorena Cornea, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părților Societatea Comercială Amsy - S.R.L. din Timișoara și Diosi Tibor, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

Are cuvântul reprezentantul Ministerului Public care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Decizia comercială nr. 548/R din 16 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 5.622/30/2010, Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Ioan Raescu, mandatarul lui Emil Bogdan, într-un dosar având ca obiect soluționarea unui recurs formulat împotriva unei sentințe civile.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că reglementările criticate sunt neconstituționale, întrucât încalcă drepturile procesuale ale justițiabilului care nu poate formula apel, ci doar recurs. O astfel de persoană este lipsită de mijloacele adecvate apărării sale, neputând produce alte probe noi, cu excepția înscrisurilor, ajungându-se și la încălcarea principiului egalității.

Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 305 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "În instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor".

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, precum și dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor legale atacate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale.

Astfel, prin

Decizia nr. 130 din 3 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 28 aprilie 2009, prin

Decizia nr. 164 din 8 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 13 aprilie 2011, sau prin

Decizia nr. 724 din 2 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 5 septembrie 2011, Curtea a statuat că reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție, și nu încalcă drepturile fundamentale ale justițiabililor. Atât în sistemul nostru procesual, cât și în alte țări, legea poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părților, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Raescu, mandatarul lui Emil Bogdan, în Dosarul nr. 5.622/30/2010 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 decembrie 2011.