Decizia nr. 173/1998

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol, soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 și 2 din Legea nr. 105/1997

pentru soluționarea obiectiunilor, contestațiilor și a plangerilor asupra sumelor constatate și aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanțelor, ridicată de Societatea Comercială "Bodur" - S.R.L. din Tulcea, petenta în Dosarul nr. 3.800/1998 al Judecătoriei Tulcea.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24 noiembrie 1998 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 10 decembrie 1998.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Judecătoria Tulcea, prin Încheierea din 7 septembrie 1998, pronunțată în Dosarul nr. 3.800/1998, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 și 2 din Legea nr. 105/1997 , ridicată de Societatea Comercială "Bodur" - S.R.L. din Tulcea intro cauza care are ca obiect contestația formulată de petenta împotriva procesului-verbal de contravenție seria B nr. 0082160 din 27 mai 1998, întocmit de Garda Financiară Tulcea.

În motivarea excepției se susține ca dispozițiile atacate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 49 referitor la restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și ale art. 125 alin. (2) care interzice înființarea de instanțe extraordinare.

Exprimandu-și opinia, instanța de judecată apreciază ca "art. 1 și

art. 2 din Legea nr. 105/1997

sunt constituționale".

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, sau solicitat punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul sau de vedere Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate invocată de Societatea Comercială "Bodur" - S.R.L. din Tulcea este neîntemeiată, deoarece petenta, nemultumita de decizia Ministerului Finanțelor, "are deschisă calea acțiunii la instanța judecătorească și a recursului la Curtea Suprema de Justiție, asa cum prevede

art. 9 din Legea nr. 105/1997 ".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, notele scrise, depuse de autoarea excepției, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile Gărzii Financiare Tulcea, concluziile procurorului, dispozițiile atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost legal sesizată.

Dispozițiile legale criticate prevăd o cale administrativă prealabilă de soluționare a obiectiunilor, contestațiilor și a plangerilor, considerate cai administrative de atac, formulate împotriva măsurilor dispuse prin actele organelor cu atribuții de control sau de impunere ale Ministerului Finanțelor.

Aceasta procedura administrativ-jurisdicțională nu poate fi considerată o încălcare a principiului accesului liber la justiție și nici o restrangere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, deoarece, pe de o parte, obiectiunile, contestațiile sau plângerile formulate împotriva contravențiilor și actelor de control financiar sunt soluționate prin hotărâre motivată de șeful organului care a încheiat procesul-verbal sau actul de control respectiv, iar pe de altă parte, împotriva acestei hotărâri petentul nemulțumit poate formula contestație care se soluționează prin emiterea unei dispoziții de direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului București, după caz. Împotriva acestei dispoziții se poate formula plângere la Ministerul Finanțelor, iar împotriva deciziei Ministerului Finanțelor este deschisă calea acțiunii în justiție, conform

art. 9 din Legea nr. 105/1997 .

Textele atacate, reglementand o modalitate procedurala prealabilă acțiunii la instanțele judecătorești, nu contravin art. 125 alin. (2) din Constituție, întrucât nu se constituie o instanța extraordinară în înțelesul acestor prevederi constituționale.

De altfel, Curtea Constituțională, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, referitor la legitimitatea constituțională a procedurilor administrativ-jurisdicționale, a statuat, pe de o parte, ca acestea constituie o măsura de protecție care nu poate, în nici un mod, limita accesul la justiție, iar pe de altă parte, ca "existenta unor organe de jurisdicție nu poate să ducă la înlăturarea intervenției instanțelor judecătorești, în condițiile legii". Ca urmare, este exclusa posibilitatea ca un organ al administrației publice, chiar cu caracter jurisdicțional, să se substituie instanței judecătorești, astfel ca părților nu li se poate limita exercitarea unui drept consfintit de Constituție.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin (1) lit. A.c) și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 și 2 din Legea nr. 105/1997

pentru soluționarea obiectiunilor, contestațiilor și a plangerilor asupra sumelor constatate și aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanțelor, ridicată de Societatea Comercială "Bodur" - S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 3.800/1998 al Judecătoriei Tulcea.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 1998.