Decizia nr. 204/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 173 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară și ale prevederilor art. 418 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 58/1998 5 martie 1998 (prevederi anume) privind activitatea bancară
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ionița Cochințu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 173 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1998
privind activitatea bancară și ale prevederilor
art. 418 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 227/2007 , excepție ridicată de Doruța Maria Vlăișan în Dosarul nr. 3.725/285/2010*) al Judecătoriei Rădăuți și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.085D/2011.
_______
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că prevederile criticate, deși sunt abrogate, continuă să producă efecte și, având în vedere
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv
Decizia nr. 1.545 din 6 decembrie 2011 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 13 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 3.725/285/2010*), Judecătoria Rădăuți a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 173 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1998
privind activitatea bancară și ale prevederilor
art. 418 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 227/2007 , excepție ridicată de Doruța Maria Vlăișan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
__________
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că procesul civil are două faze, respectiv judecata și executarea silită, iar aceasta din urmă trebuie îndeplinită de o entitate care să garanteze atât creditorului, cât și debitorului independența și imparțialitatea procedurilor de executare silită, or, prin modul de organizare și funcționare, executorii bancari acționează la ordinul și sub autoritatea băncii. Totodată, în susținerea acesteia, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 458 din 31 martie 2009. De asemenea, consideră că prin menținerea în vigoare a prevederilor legale criticate și prin posibilitatea de recurgere la proceduri abuzive de executare silită asupra bunurilor din patrimoniul debitorului se încalcă dreptul de proprietate.
Judecătoria Rădăuți opinează în sensul că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului arată că prevederile
art. 173 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1998
privind activitatea bancară au fost abrogate prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, astfel că sunt incidente dispozițiile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Referitor la dispozițiile
art. 418 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, consideră că acestea sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 173 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1998
privind activitatea bancară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, precum și dispozițiile
art. 418 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006.
privind activitatea bancară a fost abrogată prin
art. 422 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, dispozițiile criticate fiind preluate, cu modificări, de actul abrogator, respectiv la art. 418 alin. (2) și (3).
Dispozițiile
art. 173 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1998
privind activitatea bancară au următorul cuprins:
- art. 173 alin. 2 și 3: "Separat sau în cadrul asociației profesionale, băncile vor putea să-și organizeze un corp propriu de executori, a cărui activitate va fi strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparținând băncilor.
Statutul acestui corp de executori va fi aprobat prin ordin al ministrului justiției."
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
a fost aprobată, cu modificări și completări, prin
Legea nr. 227/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 18 iulie 2007.
Dispozițiile
art. 418 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului au următoarea redactare: "(2) Separat sau, după caz, în cadrul asociațiilor profesionale, instituțiile de credit pot să-și organizeze un corp propriu de executori, a cărui activitate este strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparținând instituției de credit și altor entități care aparțin grupului acesteia și care desfășoară activități financiare.
(3) Statutul acestui corp de executori se aprobă prin ordin al ministrului justiției, iar activitatea acestuia se desfășoară în conformitate cu dispozițiile în materie din dreptul comun."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 126 referitor la instanțele judecătorești.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
1. În ceea ce privește critica referitoare la prevederile
art. 173 alin. 2 și 3 Legea nr. 58/1998
privind activitatea bancară, Curtea observă că acestea au fost abrogate expres prin
art. 422 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, fiind, totodată, preluate de acest act normativ la art. 418 alin. (2) și (3).
Într-o atare situație, Curtea constată că sunt aplicabile dispozițiile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora Curtea decide asupra excepțiilor privind constituționalitatea ce vizează texte din legi sau ordonanțe în vigoare și care au legătură cu soluționarea cauzei, or, în speța de față, executarea a început ulterior abrogării
Legii nr. 58/1998 , iar excepția urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
2. Ulterior sesizării Curții Constituționale, prevederile
art. 418 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului au fost abrogate expres prin
art. 8 din Legea nr. 287/2011
privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 16 decembrie 2011.
Însă, având în vedere
Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a constatat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea constată că este competentă să exercite controlul de constituționalitate cu privire la dispozițiile
art. 418 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, care și-au produs efectele față de autorul excepției de neconstituționalitate, potrivit principiului tempus regit actum.
3. Pe fondul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește pretinsa lipsă de obiectivitate sau independență a executorilor bancari, prin
Decizia nr. 50 din 24 ianuarie 2012 *), nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii, prin
Decizia nr. 1.545 din 6 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 ianuarie 2012, sau prin
Decizia nr. 662 din 8 decembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 2 februarie 2006, a statuat că, prin statutul lor profesional, se impune executorilor bancari, ca și executorilor judecătorești, obligația de a-și exercită atribuțiile cu respectarea Codului de procedură civilă și a celorlalte reglementări în materie, ceea ce demonstrează netemeinicia acestei susțineri.
__________
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012.
În același timp, Curtea a arătat că actele de executare îndeplinite de executorii bancari sunt supuse, ca și actele executorilor judecătorești, acelorași căi de atac prevăzute de lege, debitorii fiind apărați astfel împotriva eventualelor abuzuri care ar decurge din poziția executorilor bancari subordonați unității creditoare.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
4. Distinct de acestea, Curtea observă că prin
privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, statutul corpului propriu de executori, a cărui activitate este strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparținând instituției de credit și altor entități care aparțin grupului acesteia și care desfășoară activități financiare, a fost reglementat în sensul celor invocate de autorul prezentei excepții, respectiv acesta face parte din corpul executorilor judecătorești în sensul
privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 173 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1998
privind activitatea bancară, excepție ridicată de Doruța Maria Vlăișan în Dosarul nr. 3.725/285/2010*) al Judecătoriei Rădăuți.
_________
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012.
II. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 418 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, excepție ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ionița Cochințu _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.