Decizia nr. 50/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006

privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, excepție ridicată de Maria Nistor în Dosarul nr. 3.165/265/2009 al Judecătoriei Năsăud și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.188D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.189D/2011 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006

privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, excepție ridicată de Maria Nistor în Dosarul nr. 3.225/265/2009 al Judecătoriei Năsăud.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.189D/2011 la Dosarul nr. 1.188D/2011, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că prevederile criticate au fost abrogate, însă, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 25 martie 2011 și 8 iulie 2010, pronunțate în dosarele nr. 3.165/265/2009 și nr. 3.225/265/2009, Judecătoria Năsăud a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006

privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, excepție ridicată de Maria Nistor în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și la garantarea și ocrotirea proprietății private în mod egal, deoarece permit unor structuri private să realizeze executarea unor titluri executorii. Astfel, arată că "executorul bancar, indiferent de prevederile legii, este la dispoziția creditoarei prin raporturile de subordonare existente față de aceasta, răspunzând exclusiv exigențelor acesteia, indiferent dacă sunt legale sau nu, cu neglijarea în totalitate a drepturilor celor urmăriți".

Judecătoria Năsăud nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului își menține punctul de vedere exprimat anterior, respectiv în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.836D/2008, prin care a considerat că dispozițiile criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006

privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 227/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 18 iulie 2007.

Aceste prevederi au următoarea redactare: "Separat sau, după caz, în cadrul asociațiilor profesionale, instituțiile de credit pot să-și organizeze un corp propriu de executori, a cărui activitate este strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparținând instituției de credit și altor entități care aparțin grupului acesteia și care desfășoară activități financiare."

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea proprietății private în mod egal, indiferent de proprietar. Este invocată și încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Ulterior sesizării Curții Constituționale, prevederile

art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006

privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului au fost abrogate expres prin

art. 8 din Legea nr. 287/2011

privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 16 decembrie 2011.

Însă, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea constată că este competentă să exercite controlul de constituționalitate cu privire la dispozițiile

art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006

privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, care continuă să își producă efectele față de autorul excepției de neconstituționalitate și după ieșirea lor din vigoare, potrivit principiului tempus regit actum.

Pe fondul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește pretinsa lipsă de obiectivitate sau independență a executorilor bancari, prin

Decizia nr. 662 din 8 decembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 2 februarie 2006, sau prin

Decizia nr. 1.545*) din 6 decembrie 2011 , nepublicată încă, a statuat că, prin statutul lor profesional, li se impune executorilor bancari, ca și executorilor judecătorești, obligația de a-și executa atribuțiile cu respectarea Codului de procedură civilă și a celorlalte reglementări în materie, ceea ce demonstrează netemeinicia acestei susțineri.

-----------

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 ianuarie 2012.

În același timp, Curtea a arătat că actele de executare îndeplinite de executorii bancari sunt supuse, ca și actele executorilor judecătorești, acelorași căi de atac prevăzute de lege, debitorii fiind apărați astfel împotriva eventualelor abuzuri care ar decurge din poziția executorilor bancari subordonați unității creditoare.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Distinct de acestea, Curtea observă că, prin

Legea nr. 287/2011

privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, statutul corpului propriu de executori, a cărui activitate este strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparținând instituției de credit și altor entități care aparțin grupului acesteia și care desfășoară activități financiare, a fost reglementat în sensul celor invocate de autorul prezentei excepții, adică acesta face parte din corpul executorilor judecătorești în sensul

Legii nr. 188/2000

privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006

privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, excepție ridicată de Maria Nistor în dosarele nr. 3.165/265/2009 și nr. 3.225/265/2009 ale Judecătoriei Năsăud.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 ianuarie 2012.