Decizia nr. 181/1998

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol, soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 , ridicată de Apostu Gheorghe în Dosarul nr. 4.169/1998 al Judecătoriei Constanta.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15 decembrie 1998, în prezenta reprezentantului Ministerului Public și în lipsa părților legal citate, fiind consemnate în încheierea de la aceeași dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 17 decembrie 1998.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 15 aprilie 1998 Judecătoria Constanta a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 , invocată de contestatarul Apostu Gheorghe în Dosarul nr. 4.169/1998 aflat pe rolul acelei instanțe. Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca

art. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 , stabilind caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate anterior datei de 14 iulie 1997, data publicării respectivei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, contravine dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile". Totodată autorul excepției mai susține, în motivarea acesteia, ca părțile au avut în vedere la încheierea contractului producerea anumitor efecte, conform cu legile în vigoare la momentul încheierii acestuia, astfel ca "nu este constituțional ca în cursul derulării contractului sa survina un act normativ care să schimbe caracterul contractului și efectele pe care le produce". În conceptia autorului excepției, "aceasta ar insemna să se atribuie părților o alta voința decât cea pe care au manifestat-o".

Exprimandu-și opinia potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, instanța apreciază excepția ca intemeiata.

Ulterior, prin notele scrise depuse la dosarul Curții Constituționale, autorul excepției invoca, de asemenea, și încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Constituție, sustinand ca prin dispozițiile

art. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997

s-a creat Băncii Agricole - S.A. o situație privilegiată.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca prevederile

art. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 , modificată și completată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 48/1997, nu contravin dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. În motivarea acestei sustineri se arata ca "prevederea art. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nu are caracter retroactiv", cu atât mai mult cu cat se precizează ca sunt titluri executorii "contractele de credit... ce intra sub incidența prevederilor prezentei ordonanțe". Totodată se arata ca măsura dispusă prin art. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului, cu privire la contractele de credit care constituie titluri executorii, se încadrează în dispoziția constituțională prevăzută la art. 134 alin. (2) lit. b), potrivit căreia "statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară". În acest sens se arata ca "banca se asigura de recuperarea creanțelor de la debitorii săi, rapid, prin punerea în executare a titlurilor executorii, fără a mai apela la procedura anevoioasa determinata de răspunderea contractuală".

Exprimandu-și punctul de vedere și asupra nerespectării beneficiului de discuție în cadrul executării silite, invocat de contestatar în contestația la executare adresată instanței de judecată, Guvernul considera ca aceasta este o problemă de aplicare a dispozițiilor legale, care excede competentei Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, Curtea este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Prin

Ordonanța de urgenta nr. 43/1997

Guvernul a stabilit măsuri pentru întocmirea bilanțului contabil special și regularizarea unor credite și dobânzi clasificate în categoria "pierdere" la Banca Agricolă - S.A. Art. 5 al ordonanței de urgenta, a cărui neconstituționalitate se invoca, prevede: "Contractele de credit încheiate între Banca Agricolă - S.A. și imprumutatii săi pentru creditele și dobânzile ce intra sub incidența prevederilor prezentei ordonanțe de urgență constituie titluri executorii." Legea nr. 166/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 20 august 1998, a aprobat, cu modificări și completări,

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997

pentru întocmirea bilanțului contabil special și regularizarea unor credite și dobânzi clasificate în categoria "pierdere" la Banca Agricolă - S.A. Modificările și completările aduse prin această lege

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 43/1997

nu au vizat însă art. 5 al acesteia.

Curtea Constituțională constata ca formularea articolului din ordonanța de urgență a Guvernului a cărui neconstituționalitate se invoca nu conține în sine nici o dispoziție cu caracter retroactiv, astfel că nu contravine art. 15 alin. (2) din Constituție, singurul text invocat ca temei al neconstitutionalitatii, consemnat în încheierea instanței și în motivele invocate și dezvoltate de autor în contestația depusa la instanța. Prin dispoziția criticata se face aplicatia unui principiu consacrat de art. 372 din Codul de procedură civilă, în sensul că executarea silită se poate face nu numai pe baza unei hotărâri judecătorești investite cu formula executorie, ci și în "virtutea unui titlu executoriu", prevăzut de lege. De altfel, ulterior adoptării actului normativ criticat prin excepția de neconstituționalitate de fața, s-a acordat, prin Legea bancară nr. 58/1998, în mod general, pentru toate băncile, deci nu numai pentru Banca Agricolă - S.A., calitatea de titluri executorii contractelor de credit bancar, precum și garanțiilor reale și personale, constituite în scopul garantarii creditului bancar.

Din examinarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată în fața instanței și consemnată în încheierea acesteia și în înscrisul depus de parte în dosarul instanței, rezultă ca, în realitate, aceasta nu vizează constituționalitatea textului criticat, ci aplicarea în timp a dispozițiilor acestuia, adică stabilirea interpretării dacă sunt aplicabile sau nu și contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a actului normativ în discuție, în condițiile în care

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997

nu conține dispoziții tranzitorii ori alte reglementări cu privire la aplicarea în timp a textului art. 5. Or, sub acest aspect, jurisprudenta Curții Constituționale a statuat în mod constant că nu intră în competența Curții controlul aplicării dispozițiilor unei legi sub raportul acțiunii lor în timp, ci numai constatarea dacă aceste dispoziții sunt în concordanta cu Constituția. Asa s-a procedat, de exemplu, prin Decizia nr. 283 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 24 iulie 1997, și prin Decizia nr. 285 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 5 august 1997. De aceea, având în vedere că nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea practicii jurisdicționale a Curții, urmează ca excepția să fie respinsă.

Susținerea de către autorul excepției, ulterior, prin notele scrise depuse la dosarul Curții Constituționale, în motivarea excepției de neconstituționalitate, a încălcării dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular", nu poate fi reținută, întrucât acest motiv nu a fost invocat în fața instanței de judecată și nu se regaseste nici în înscrisul depus la instanța, prin care s-a invocat și motivat excepția de neconstituționalitate. Jurisprudenta Curții Constituționale a stabilit ca invocarea în fața Curții, în cadrul unei excepții de neconstituționalitate, a unui alt temei, care nu are nici o legătură cu cel invocat în sesizare și nici nu este o dezvoltare a acestuia, are semnificatia ridicării unei excepții direct în fața Curții, eludandu-se astfel prevederile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 12 din Legea nr. 47/1992, republicată, ceea ce este inadmisibil.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997

pentru întocmirea bilanțului contabil special și regularizarea unor credite și dobânzi clasificate în categoria "pierdere" la Banca Agricolă - S.A., ridicată de Apostu Gheorghe în Dosarul nr. 4.169/1998 al Judecătoriei Constanta.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 decembrie 1998.