Decizia nr. 412/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2010 privind eșalonarea plății indemnizațiilor prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- OUG nr. 53/2010 16 iunie 2010 privind eșalonarea plății indemnizațiilor prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-m…
- OUG nr. 53/2010 16 iunie 2010 (prevederi anume) privind eșalonarea plății indemnizațiilor prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-m…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Benke Karoly - magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și "a celorlalte dispoziții" ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2010
privind eșalonarea plății indemnizațiilor prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , excepție ridicată de Gheorghe Coroianu în Dosarul nr. 29.230/118/2010 al Tribunalului Constanța - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 833D/2011.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 990D/2011 și nr. 1.397D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2010
privind eșalonarea plății indemnizațiilor prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , excepție ridicată de Alexandru Vlaicu în Dosarul nr. 12.134/118/2010 al Tribunalului Constanța - Secția civilă și de Gheorghe Țone în Dosarul nr. 44.172/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal se prezintă, în Dosarul nr. 990D/2011, personal autorul excepției de neconstituționalitate. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 990D/2011 și nr. 1.397D/2011 la Dosarul nr. 833D/2011.
Partea prezentă, precum și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 990D/2011 și nr. 1.397D/2011 la Dosarul nr. 833D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 990D/2011, care arată că măsura legală criticată constituie un abuz de drept și îl lipsește de beneficiile ce decurg din obținerea certificatului de revoluționar. Se arată că sunt încălcate astfel prevederile art. 54 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitor la abuzul de drept, precum și art. 11 și art. 148 din Constituție.
Reprezentantului Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile legale criticate prevăd instituirea unui calendar de executare eșalonată a indemnizațiilor acordate în temeiul
Legii nr. 341/2004 . Se susține că plata sumelor restante se asigură în conformitate cu criterii obiective, iar norma criticată este clară și previzibilă. Se invocă în acest sens și jurisprudența Curții Constituționale, respectiv
Decizia nr. 714 din 31 mai 2011
și
Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 13 aprilie, 9 mai și 28 octombrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 29.230/118/2010, nr. 12.134/118/2010 și nr. 44.172/3/2010, Tribunalul Constanța - Secția civilă și Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și "a celorlalte dispoziții" ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2010
privind eșalonarea plății indemnizațiilor prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , respectiv ale art. 1-3 din aceeași ordonanță de urgență, excepție ridicată de Gheorghe Coroianu, Alexandru Vlaicu și Gheorghe Țone în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de eșalonare a plății sumelor restante cu titlu de indemnizații acordate în temeiul
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul legal criticat este retroactiv, întrucât dispune cu privire la cererile de plată depuse anterior intrării sale în vigoare. Or, plata sumelor de bani aferente deciziilor corespunzătoare emise ca urmare a depunerii acestor cereri, indiferent de data la care au fost emise aceste decizii, nu poate fi eșalonată printr-un act normativ ulterior datei de depunere.
Se mai apreciază că este încălcat și art. 16 din Constituție, întrucât efectuarea plăților restante datorate persoanelor îndreptățite se realizează în mod diferențiat, respectiv în funcție de momentul obținerii deciziei de plată a indemnizațiilor, și anume înainte sau după intrarea în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2010 .
Totodată, se arată că, prin eșalonarea prevăzută de actul normativ criticat, este încălcat și dreptul de proprietate privată.
Tribunalul Constanța - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Se susține că eșalonarea dispusă nu are caracter retroactiv, nu afectează dreptul subiecților îndrituiți la plata indemnizației prevăzute de lege și că discriminarea invocată nu este reală, categoriile de persoane comparate aflându-se în situații diferite.
Avocatul Poporului, în dosarele nr. 990D/2011 și nr. 1.397D/2011, consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se apreciază că legiuitorul este în drept să modifice și să completeze legislația în materia indemnizațiilor restante și să stabilească data de la care operează producerea efectelor, cu respectarea principiului neretroactivității legilor. Totodată, se arată că normele legale contestate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa și nu instituie privilegii sau discriminări. În fine, apreciază că art. 78 din Constituție, invocat în susținerea excepției, nu este incident în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 3 și "celelalte dispoziții" ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2010
privind eșalonarea plății indemnizațiilor prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , respectiv art. 1-3 din aceeași ordonanță de urgență. Din motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile întregii
Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 53/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 25 iunie 2010, dispoziții asupra cărora urmează a se pronunța prin prezenta decizie. Acestea vizează eșalonarea pe o perioadă de până la 3 ani a indemnizațiilor menționate în titlul ordonanței de urgență.
Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Totodată, sunt invocate și dispozițiile art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată următoarele:
Prin
Decizia nr. 714 din 31 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, instanța constituțională a statuat că dispozițiile
art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2010
stabilesc perioada concretă în care urmează să fie executate indemnizațiile restante ce se achită beneficiarilor
Legii nr. 341/2004 . Este de competența exclusivă a legiuitorului a stabili procedura și măsurile necesare pentru executarea acestora, ținând seama de realitățile economico-financiare cu care se confruntă statul. De asemenea, Curtea a constatat că, departe de a nega dreptul beneficiarilor
la plata acestor indemnizații, textul stabilește un calendar unitar de executare, iar eșalonarea dispusă pe parcursul anilor 2012-2014, după caz, nu vizează în mod evident trecutul, ci executarea pe viitor a efectelor unui raport juridic născut în temeiul
Legii nr. 341/2004 . Așadar,
art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2010
nu modifică niciun raport de drept substanțial stabilit anterior intrării sale în vigoare, ci doar eșalonează plata indemnizațiilor aferente perioadei cuprinse între luna următoare celei în care a fost depusă la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 documentația care a stat la baza preschimbării certificatului doveditor prevăzut de
și luna în care se solicită efectuarea plății acestora la instituțiile competente. În consecință, Curtea a reținut conformitatea textului criticat cu art. 15 alin. (2) din Constituție.
Cu privire la critica de neconstituționalitate care vizează încălcarea
art. 16 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012, a constatat că actul normativ se aplică în egală măsură persoanelor beneficiare ale indemnizației acordate în temeiul
Legii nr. 341/2004 , nu stabilește excepții de la reeșalonarea dispusă, iar aspectul că unele persoane și-au încasat drepturile anterior emiterii ordonanței de urgență ține de faptul că în acea perioadă era în vigoare o altă normă ce reglementa modalitatea de plată a acestora. Or, a nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie el originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice ațării și să ia măsuri în consecință.
Curtea a constatat și că sumele reprezentând indemnizații restante ce se achită beneficiarilor
constituie într-adevăr un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenție. Aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar, în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă, are de asemenea dreptul de a alege frecvența și modalitatea concretă de acordare a acestora. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea lor viitoare (a se vedea, în acest sens, art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată, cu modificări și completări, prin
Legea nr. 283/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011). Însă în cauză se pune o problemă ce privește numai modalitatea de executare pentru drepturi legale datorate, situație în care legiuitorul are, de asemenea, o largă marjă de apreciere și va ține seama atât de interesul persoanei fizice, cât și de cel al statului (a se vedea, mutatis mutandis,
Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011). Or, amploarea cuantumului acestor indemnizații, precum și numărul mare de persoane cărora li se datorează indemnizații restante afectează în mod esențial latura de cheltuieli a bugetului de stat, astfel încât statul a fost nevoit să prevadă plata eșalonată a acestora. Mai mult, indemnizațiile restante nu se datorează culpei exclusive a statului, ci, în mare măsură, și persoanelor care s-au adresat cu întârziere autorităților competente, iar acestea au constatat îndrituirea lor de a beneficia de aceste drepturi de la momentul intrării în vigoare a
Curtea a mai reținut că reglementarea criticată privește numai indemnizațiile restante, nu și plata în sine a indemnizațiilor care se datorau lunar - până la 31 decembrie 2011.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2010
privind eșalonarea plății indemnizațiilor prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , excepție ridicată de Gheorghe Coroianu și Alexandru Vlaicu în dosarele nr. 29.230/118/2010 și nr. 12.134/118/2010 ale Tribunalului Constanța - Secția civilă și de Gheorghe Țone în Dosarul nr. 44.172/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința din data de 3 mai 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Benke Karoly
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.