Decizia nr. 552/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din cap. VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiției al anexei nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" la

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Viorel Bîrnaci, Floarea Ezaru, Boris Mustațea, Elena Condu (fostă Crăciun), Maria Zane, Aristița Pascu, Maria Vlădilă, Rodica Pîrlogea, Lucica Năstase, Nicușor Sandu, Mariana Ghidu, Adrian Tică și Florentina Ghiroșeanu în Dosarul nr. 32.075/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.104D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că drepturile reglementate de textele de lege criticate nu reprezintă drepturi fundamentale, astfel că legiuitorul are libertatea deplină de a stabili conținutul și limitele acestor drepturi.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 iunie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 32.075/3/2010, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din cap. VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiției al anexei nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" la

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Excepția a fost ridicată de Viorel Bîrnaci, Floarea Ezaru, Boris Mustațea, Elena Condu (fostă Crăciun), Maria Zane, Aristița Pascu, Maria Vlădilă, Rodica Pîrlogea, Lucica Năstase, Nicușor Sandu, Mariana Ghidu, Adrian Tică și Florentina Ghiroșeanu, personal conex în justiție, cu prilejul soluționării unei cauze civile având ca obiect drepturi bănești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate, care prevăd acordarea unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, respectiv a unui spor pentru păstrarea confidențialității magistraților, precum și altor categorii profesionale sunt discriminatorii, întrucât nu prevăd acordarea acestui spor și pentru categoria personalului conex din justiție. În acest sens, arată că aceasta din urmă categorie de personal este ținută de obligații de confidențialitate în desfășurarea activității și este supusă unor condiții de solicitare neuropsihică. În plus, aceste sporuri reprezintă un drept câștigat, fiind dobândite anterior, prin hotărâri ale instanțelor de judecată. În sfârșit, consideră că textele de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale privind dreptul salariaților la măsuri de protecție socială.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, reglementarea criticată fiind justificată de atribuțiile diferite pecare le îndeplinesc persoanele vizate și condițiile specifice de muncă.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, arată că aceste prevederi se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație, fără privilegii și fără discriminări. De asemenea, arată că legiuitorul are libertatea de a reglementa condițiile de muncă specifice fiecărei categorii profesionale și de a institui anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii și alte stimulente care nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare, făcând diferențe în funcție de categoria de personal avută în vedere.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 din cap. VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiției al anexei nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" la

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora "Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale, tribunalele specializate și judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de specialitate juridică asimilat magistraților, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, asistenții judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, personalul de probațiune beneficiază și de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizația lunară de încadrare."

Autorii excepției consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 alin. (2) referitor la protecția socială a muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii excepției sunt nemulțumiți de faptul că prevederile de lege criticate nu prevăd acordarea sporurilor de solicitare neuropsihică și confidențialitate și pentru categoria personalului conex din justiție.

Față de această critică, Curtea reține că, potrivit celor statuate în mod constant în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi a cetățenilor nu presupune un tratament juridic uniform, astfel că situații obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferențiat ( Decizia nr. 1296 din 14 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).

De asemenea, în interpretarea art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că nu orice diferență de tratament juridic dobândește, în mod automat, semnificația unei discriminări. Pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoanele plasate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nicio justificare obiectivă sau rezonabilă (Hotărârea din 22 octombrie 1996, pronunțată în Cauza Stubbings și alții contra Regatului Unit al Marii Britanii - paragraful 72).

Or, din perspectiva celor arătate, Curtea apreciază că prevederile de lege criticate nu sunt contrare principiului constituțional al egalității în drepturi. Astfel, acordând drepturile bănești reglementate de aceste prevederi, legiuitorul a avut în vedere diferențele de atribuții și condiții în care diferitele categorii de persoane implicate în mod direct sau indirect în înfăptuirea jutiției le au. Astfel, este evident că nu se poate pune un semn de egalitate între gradul de implicare și solicitare al magistraților în înfăptuirea directă a justiției, precum și a celor care în strânsă legătură participă la înfăptuirea acestui proces și atribuțiile personalului conex.

Totodată, Curtea reține că sporurile avute în vedere nu reprezintă drepturi fundamentale, legiuitorul având competența exclusivă de a stabili conținutul, condițiile și limitele acordării unor astfel de drepturi, precum și de a decide cu privire la acordarea acestora ori, din contră, sistarea lor pe viitor. În acest sens, sunt și cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din cap. VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiției al anexei nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" la

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Viorel Bîrnaci, Floarea Ezaru, Boris Mustațea, Elena Condu (fostă Crăciun), Maria Zane, Aristița Pascu, Maria Vlădilă, Rodica Pîrlogea, Lucica Năstase, Nicușor Sandu, Mariana Ghidu, Adrian Tică și Florentina Ghiroșeanu în Dosarul nr. 32.075/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 mai 2012.