Decizia nr. 15/1999
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 și 46 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 94/1992 8 septembrie 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Gheorghe Batranu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol, soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 45 și 46 din Legea nr. 94/1992
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, ridicată de Sandru Lucia și Sandru Alin Mario în Dosarul nr. 6.565/1998 al Judecătoriei Oradea.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26 ianuarie 1999, în lipsa părților legal citate și în prezenta reprezentantului Ministerului Public, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 2 februarie 1999 și apoi pentru data de 9 februarie 1999.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 22 septembrie 1998 Judecătoria Oradea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 45 și 46 din Legea nr. 94/1992
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Sandru Lucia și Sandru Alin Mario în Dosarul nr. 6.565/1998 al acelei judecătorii. În motivarea excepției se susține ca dispozițiile
art. 45 și 46 din Legea nr. 94/1992
încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât instituie o discriminare în ceea ce privește căile de atac, în "modul de abordare a unui judecător-magistrat față de un judecător financiar", precum și în faptul ca procurorul financiar are dreptul sa exercite căile de atac "chiar și în cazul în care partea prejudiciata nu o face", ceea ce nu își găsește corespondentul în dreptul comun.
Exprimandu-și opinia, instanța de judecată apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât Curtea de Conturi este organ cu activitate jurisdicțională, iar includerea judecării anumitor cauze în atribuțiile acesteia nu ingradeste accesul liber la justiție. Se mai arata ca, potrivit art. 1 din Codul de procedură civilă, judecătoriile judeca în prima instanța toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege specială în competența altor instanțe, iar
este o lege specială.
În conformitate cu prevederile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
În punctul sau de vedere Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, cu motivarea ca
este o lege specială care prin textele criticate reglementează competența materială a Colegiului jurisdicțional al Curții de Conturi. Reglementarea acestei competente, precum și a unor reguli de procedura speciale prin
nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații identice, iar pentru situații diferite, soluții diferite. Se menționează Decizia Curții Constituționale nr. 64 din 2 iunie 1994, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a
art. 45 și 46 din Legea nr. 94/1992 .
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Articolul 45
și 46 din Legea nr. 94/1992
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi prevăd:
"Art. 45. - (1) Colegiul jurisdicțional judeca și hotărăște, în prima instanța, cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagube cauzate și plata de amenzi pentru abateri cu caracter financiar comise de administratorii, gestionării și contabilii, precum și de celelalte persoane supuse jurisdicției Curții de Conturi, potrivit legii, cu care este sesizat conform art. 36 alin. (2) și art. 42 alin. (1).
(2) Colegiul jurisdicțional judeca și hotărăște cu privire la plata de despăgubiri civile și pe alte persoane, în cazul în care au participat, împreună cu cei prevăzuți în alin. (1), la producerea daunei.
Articolul 46
Colegiul jurisdicțional judeca, în prima instanța, contestațiile introduse împotriva actelor de imputație de către administratorii, gestionării, contabilii, precum și de către ceilalți salariați, care au participat, împreună cu aceștia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute de art. 18, în legătură cu formarea, administrarea și întrebuințarea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și cu gestionarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale."
Prin excepția de neconstituționalitate ridicată se susține ca prevederile
art. 45 și 46 din Legea nr. 94/1992
contravin art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări". Se arata ca textele criticate creează discriminare între cetățeni în ceea ce privește căile de atac, în "modul de abordare a unui judecător-magistrat față de un judecător financiar", precum și prin faptul ca procurorul financiar are dreptul sa exercite căile de atac "chiar și în cazul în care partea pretins prejudiciata nu o face", ceea ce nu își regaseste corespondentul în dreptul comun.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constata ca aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi este o lege specială care reglementează, prin art. 45 și 46, competența materială a Colegiului jurisdicțional al Curții de Conturi atât cu privire la obiectul cauzelor pe care acesta este abilitat să le judece, cat și cu privire la categoriile de persoane supuse judecații. Temeiul stabilirii în competența Curții de Conturi a unor atribuții cu caracter jurisdicțional îl constituie art. 139 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "În condițiile legii, Curtea exercita și atribuții jurisdicționale". Sub acest aspect, prevederile
art. 45 și 46 din Legea nr. 94/1992
au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 64 din 2 iunie 1994, definitivă prin nerecurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 12 iulie 1994, Curtea Constituțională a statuat ca aceste dispoziții sunt constituționale. S-a reținut ca atâta timp cat, "potrivit art. 139 alin. (1) din Constituție, Curtea de Conturi îndeplinește atribuții jurisdicționale, este atributul exclusiv al legiuitorului de a stabili modul de organizare a acestei activități, ca și competența instanțelor Curții de Conturi, desigur în limitele prevederii constituționale respective. Din analiza reglementărilor cuprinse în cap. II, ca și a conținutului celor două articole contestate rezultă ca aceste limite nu au fost depășite, astfel încât prevederile cap. II și ale
art. 45 și 46 din Legea nr. 94/1992
sunt constituționale". Cele stabilite prin decizia menționată cu privire la aceasta critica își mențin valabilitatea și în cauza de fața, neexistand elemente de natura sa determine modificarea jurisprudenței Curții Constituționale.
Reglementarea acestei competente a Curții de Conturi, precum și a unor reguli de procedura speciale prin
nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări". Autorii excepției de neconstituționalitate susțin ca
art. 45 și 46 din Legea nr. 94/1992
creează o situație discriminatorie unor categorii de cetățeni care, pentru apărarea drepturilor lor, nu se pot adresa direct instanțelor de judecată, ci trebuie mai întâi să se adreseze organelor de jurisdicție ale Curții de Conturi. Dar, conform jurisprudenței constante a Curții Constituționale, principiul egalității consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Egalitatea părților în procesul civil nu exclude, ci chiar implica un tratament juridic diferențiat. Tratamentul diferit, instituit prin
art. 45 și 46 din Legea nr. 94/1992 , se întemeiază pe mai multe elemente de diferentiere față de alte cazuri de răspundere civilă sau materială, cum ar fi: natura proprietății pagubite, natura persoanelor juridice care administrează patrimoniul respectiv, natura prejudiciilor cauzate și calitatea specială a persoanelor cu răspundere principala pentru aceste prejudicii. Aceste categorii de cauze și de persoane se deosebesc de altele și ele dau dreptul legiuitorului sa instituie un tratament diferit, dar nediscriminatoriu, în cadrul categoriilor cu situație identică.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 2, 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 45 și 46 din Legea nr. 94/1992
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, ridicată de Sandru Lucia și Sandru Alin Mario în Dosarul nr. 6.565/1998 al Judecătoriei Oradea.
Definitivă.
Pronunțată și ședința publică din data de 9 februarie 1999.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.