Legea nr. 94/1992

Articolul 1

(1)Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar și de jurisdicție în domeniul financiar și funcționează pe lîngă Parlamentul României. Ea își exercită funcțiile în mod independent și în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în celelalte legi ale tarii.

(2)În unitățile administrativ-teritoriale, funcțiile Curții se exercită prin camerele de conturi județene.

(3)Sediul Curții este în capitala tarii, iar sediile camerelor de conturi sînt în orașele reședința de județ și în municipiul București.

Articolul 2

(1)Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului sau de control.

(2)Controalele Curții de Conturi se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decît de Parlament și numai în cazul depășirii competentelor stabilite prin lege.

(3)Hotărîrile Camerei Deputaților sau ale Senatului, prin care se cere Curții de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competentelor sale, sînt obligatorii. Nici o alta autoritate publică nu o mai poate obliga.

Articolul 3

(1)Curtea de Conturi înaintează Parlamentului și, prin camerele de conturi județene, consiliilor locale, rapoarte în domeniile în care este competența.

(2)Raportul anual al Curții de Conturi se publică în Monitorul Oficial al României.

Articolul 4

(1)Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente și informații necesare exercitării funcțiilor sale de control și jurisdicționale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deținătoare.

(2)Toate persoanele juridice și fizice supuse controlului sau jurisdicției Curții de Conturi sînt obligate să-i transmită actele, documentele și informațiile solicitate la termenele stabilite de Curte și să-i asigure accesul în sediile lor, dacă aceasta hotărăște efectuarea controlului sau cercetarea la fața locului.

(3)Dacă în exercitarea funcțiilor sale, Curtea de Conturi ia cunoștința de informații care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligată să respecte caracterul lor și să le facă cunoscute numai autorităților îndreptățite.

Articolul 5

Curtea de Conturi își întocmește buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat.

Articolul 6

Salarizarea personalului Curții de Conturi se stabilește prin lege.

Articolul 7

(1)Curtea de Conturi poate să participe la activitatea organismelor internaționale de specialitate și sa devină membru al acestora.

(2)Curtea de Conturi poate colabora cu organismele internaționale de profil și poate exercita, în numele lor, controlul asupra gestionării fondurilor puse la dispoziția României, dacă prin tratate, convenții sau alte înțelegeri internaționale se stabilește această competență.

Articolul 8

(1)Curtea de Conturi se compune din:

Secția de control preventiv, Secția de control ulterior, Secția jurisdicțională, Colegiul jurisdicțional al Curții, camerele de conturi județene și Secretariatul general.

(2)Pe lîngă Curtea de Conturi funcționează procurori financiari.

Articolul 9

Membrii Curții de Conturi sînt consilierii de conturi în număr de 24. Aceștia alcătuiesc plenul Curții de Conturi.

Articolul 10

(1)Conducerea Curții de Conturi se exercită de către plen, de comitetul de conducere, de președintele și vicepreședinții Curții, care sînt consilieri de conturi.

(2)Comitetul de conducere se compune din președintele Curții, vicepreședinții acesteia, președinții de secții și 5 consilieri de conturi, aleși de plenul Curții.

(3)La ședințele plenului participa procurorul general financiar și secretarul general.

(4)La ședințele plenului Curții de Conturi și ale comitetului de conducere pot participa, în calitate de invitați, specialiști cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce intră în competența Curții.

Articolul 11

(1)Secțiile sînt conduse de cîte un consilier de conturi, care îndeplinește funcția de președinte al secției.

(2)Secția de control preventiv este formată din 5 consilieri de conturi, precum și din controlori financiari, care își exercită atribuțiile la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale.

(3)Secția de control ulterior este formată din 7 consilieri de conturi și din controlori financiari și se organizează în 6 divizii sectoriale, dintre care una îndeplinește și atribuțiile de coordonare a controlului în teritoriu, exercitat prin direcțiile județene de control financiar ale secției.

Diviziile sînt conduse de către un consilier de conturi. În cadrul diviziilor pot fi organizate direcții de specialitate.

(4)Secția jurisdicțională este instanța de fond și de recurs și se compune din 9 consilieri de conturi.

Articolul 12

Colegiul jurisdicțional al Curții este instanța de fond, se compune din judecători financiari și este condus de un președinte de colegiu.

Articolul 13

(1)Camera de conturi judeteana se compune din compartimentul de control financiar și colegiul jurisdicțional.

(2)Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari și este condus de un șef de compartiment.

(3)Colegiul jurisdicțional este format din judecători financiari și este condus de un președinte.

Articolul 14

(1)Pe lîngă Curtea de Conturi funcționează procurorul general financiar și procurorii financiari.

(2)Procurorii financiari își exercită atribuțiile pe lîngă secțiile Curții, Colegiul jurisdicțional al Curții și camerele de conturi județene.

Articolul 15

(1)Secretariatul general este condus de un secretar general.

(2)În cadrul Secretariatului general funcționează compartimente de studii-sinteze-legislație, norme metodologice-documentare, de informatica, de relații interne și externe, de finanțe-contabilitate și de personal-secretariat-administrativ.

Articolul 88

Articolul 89

Raportul public anual cuprinde: observațiile Curții de Conturi asupra conturilor de execuție a bugetelor supuse controlului sau; operațiunile nevizate preventiv de Curte și executate în baza hotărîrilor Guvernului; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaților sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat și la celelalte persoane juridice supuse controlului Curții; încălcările de lege constatate și măsurile de tragere la răspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le considera necesare.

Articolul 90

Curtea de Conturi poate inainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi județene, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, rapoarte pe domeniile în care este competența, ori de cîte ori considera necesar.

Articolul 91

Curtea de Conturi avizează:

a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaților, proiectul bugetului de stat și proiectele de lege în domeniul finanțelor și al contabilității publice sau prin aplicarea cărora ar rezultă o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;

b) înființarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.

Articolul 92

Curtea de Conturi, ca organ suprem de control financiar, în îndeplinirea atribuțiilor pe care i le conferă legea, mai are competența:

a) sa evalueze activitatea de control financiar propriu a persoanelor juridice controlate, prevăzute de art. 18;

b) sa emita instrucțiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar, necesare exercitării în bune condiții a competentelor Curții de Conturi;

c) să solicite organelor de control financiar și ale Băncii Naționale a României verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuțiilor lor legale;

d) sa ceara și sa utilizeze, pentru exercitarea funcțiilor sale de control și jurisdicționale, rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control financiar.

Articolul 93

În baza constatărilor rezultate din controlul efectuat, Curtea de Conturi are dreptul sa decidă:

a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil și fiscal;

b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci cînd se constata utilizarea nelegală sau ineficienta a acestora;

c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabila controlată, corectarea bilanțurilor contabile, a conturilor de profit și pierderi și a conturilor de execuție.

Articolul 94

Articolul 95

Curtea de Conturi poate cere celor în drept suspendarea din funcție, în condițiile prevăzute de lege, a persoanelor răspunzătoare de săvîrșirea faptelor cauzatoare de pagube importante sau a abaterilor grave cu caracter financiar, constatate de organele de control ale Curții și pentru care sînt judecate conform dispozițiilor art. 45 alin. (1) și (2), pînă la pronunțarea hotărîrii definitive în cauza.

Articolul 96

Articolul 97

Procurorul financiar sesizează organele de urmărire penală competente asupra faptelor cu caracter infractional rezultate în urma examinării actelor de control cu care a fost sesizat.

Articolul 98

Articolul 99

Articolul 100

În vederea exercitării atribuțiilor prevăzute de art. 96-99, procurorul financiar poate dispune efectuarea de verificări suplimentare, poate cere acte, documente și informații de la orice persoană juridică sau fizica și poate lua explicații, în scris, de la orice persoană fizica.

Articolul 101

Procurorul financiar supraveghează modul în care sînt puse în executare hotărîrile definitive pronunțate de instanțele Curții de Conturi, precum și încheierile prin care acestea au dispus ori au încuviințat aplicarea măsurilor asiguratorii, putind efectua în acest scop verificări la organele financiare investite cu aceasta, potrivit prezentei legi, precum și la persoanele juridice creditoare. În cazul cînd constata ca hotărîrile sau încheierile nu au fost puse în executare, procurorul financiar sesizează organele competente pentru a lua măsuri de tragere la răspundere a celor vinovați, în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 102

Procurorul general financiar participa la ședințele plenului Curții de Conturi.

Articolul 103

Articolul 104

Articolul 105

Articolul 106

Articolul 107

Articolul 108

Membrii Curții de Conturi nu pot fi cercetati, reținuți, arestați sau trimiși în judecata penală sau contravențională decît la cererea procurorului general al României, cu aprobarea Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 103 alin. (1) și (2).

Articolul 109

Articolul 110

Controlorii financiari sînt numiți de președintele Curții de Conturi și sînt supuși incompatibilităților prevăzute de art. 106 alin. (2), (3) și (4).

Articolul 111

Procurorii și controlorii financiari se bucura de stabilitate.

Articolul 112

Judecătorii, procurorii și controlorii financiari nu pot fi cercetati, reținuți, arestați sau trimiși în judecata contravențională sau penală decît la cererea procurorului general al României, cu aprobarea plenului Curții de Conturi.

Articolul 113

Articolul 114

Articolul 115

Mandatul de membru al Curții de Conturi, de judecător și de procuror financiar încetează:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;

b) în situațiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcției mai mult de 6 luni;

c) în caz de încălcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau art. 37 alin. (3) din Constituție;

d) în cazul revocării din funcție.

Articolul 116

Judecătorii și procurorii financiari răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului Curții de Conturi.

Articolul 117

Sînt abateri disciplinare:

a) intirzierea sistematica sau neglijența repetată în efectuarea lucrărilor;

b) absentele nemotivate de la serviciu;

c) exercitarea în afară cadrului legal sau omisiunea de a îndeplini atribuțiile prevăzute de lege;

d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter;

e) manifestările care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale.

Articolul 118

Articolul 119

Articolul 120

Răspunderea disciplinară a controlorilor financiari, a personalului de alta specialitate și a celui auxiliar, condițiile și procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curții de Conturi.

Articolul 121

Atribuțiile plenului Curții de Conturi sînt:

a) sa supună Președintelui României propunerile de numire și de revocare din funcție a judecătorilor financiari și sa numească dintre aceștia pe președinții colegiilor jurisdicționale;

b) sa supună Președintelui României propunerile de numire și de revocare din funcție a procurorului general financiar și a procurorilor financiari;

c) sa aprobe Regulamentul de organizare și funcționare al Curții de Conturi, Codul etic al profesiei și statul de funcții;

d) sa aprobe programul de control financiar anual al Curții de Conturi;

e) sa emita avize, potrivit art. 91 lit. a) din prezenta lege, precum și asupra Raportului public anual al Curții de Conturi;

f) sa hotărască asupra modificării organizării interne a Curții de Conturi, în limitele legii, fără a se afecta competentele sale legale și prevederile bugetului propriu;

g) sa aprobe instrucțiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar, necesare exercitării în bune condiții a competentelor Curții de Conturi;

h) sa dezbata și sa promoveze proiectul bugetului Curții de Conturi în vederea integrării acestuia în bugetul de stat;

i) sa ceara periodic și sa examineze rapoartele asupra activității secțiilor Curții și camerelor de conturi județene;

j) sa aleagă pe cei 5 consilieri de conturi care sînt membri ai comitetului de conducere;

k) sa aleagă pe consilierii de conturi la care se referă art. 119 alin. (3) și (5);

l) sa examineze și sa aprobe propunerea de ordine de zi a ședinței plenului, formulată de președintele Curții;

m) sa examineze și sa aprobe cercetarea, reținerea, arestarea sau trimiterea în judecata penală sau contravențională a judecătorilor, procurorilor și controlorilor financiari.

Articolul 122

Plenul își exercită atribuțiile cu cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărîrile se adoptă cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenți.

Articolul 123

Atribuțiile comitetului de conducere al Curții de Conturi sînt:

a) sa emita avize potrivit art. 91 lit. b);

b) sa organizeze efectuarea controalelor solicitate prin hotărîrile Camerei Deputaților sau ale Senatului, precum și a altor controale care nu sînt prevăzute în programul de control anual al Curții de Conturi;

c) sa initieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate și incompatibilitate în îndeplinirea funcțiilor de către membrii Curții și judecătorii financiari;

d) sa aprobe lista cu posturile vacante care urmează să fie scoase la concurs în vederea ocupării lor;

e) sa aprobe tematicile și sa organizeze concursurile și probele de selecție pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul compartimentelor Curții de Conturi, potrivit listei aprobate;

f) sa numească secretarul general al Curții de Conturi, directorii și șefii compartimentelor de control;

g) sa aprobe autorizațiile pentru contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestații necesare funcționarii Curții de Conturi;

h) sa examineze și sa aprobe propunerea de ordine de zi a ședinței comitetului de conducere, formulată de președintele Curții;

i) sa exercite, în ceea ce privește activitatea Curții de Conturi, personalul și regimul de lucru, prerogativele care nu sînt atribuite, conform prezentei legi, plenului sau președintelui Curții.

Articolul 124

Comitetul de conducere își exercită atribuțiile cu cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărîrile se adoptă cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenți.

Articolul 125

(1)Atribuțiile președintelui Curții de Conturi sînt:

a) sa reprezinte Curtea de Conturi și să asigure relațiile acesteia cu instituțiile și autoritățile publice și cu organismele naționale și internaționale de profil;

b) sa coordoneze activitatea Curții de Conturi;

c) sa convoace și sa prezideze dezbaterile plenului și ale comitetului de conducere și să asigure executarea hotărîrilor acestora;

d) sa propună ordinea de zi a ședințelor plenului și ale comitetului de conducere și să le supună aprobării acestora;

e) sa urmărească transmiterea către Parlament a rapoartelor Curții de Conturi;

f) sa numească personalul Curții de Conturi, cu excepția celui numit de plen sau de comitetul de conducere și sa dispună, dacă este cazul, revocarea din funcție a acestuia, în condițiile legii;

g) sa exercite acțiunea disciplinară, potrivit art. 119 alin. (1), și să aplice sancțiuni disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic al profesiei;

h) sa comunice posturile vacante de membri ai Curții de Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;

i) sa hotărască constituirea de grupe de control interdivizii, care vor funcționa numai pe durata realizării sarcinii de control atribuite.

(2)Atribuțiile prevăzute de alin. (1) se exercită, în lipsa președintelui Curții de Conturi, de unul din vicepreședinții acesteia, desemnat de el, iar în cazul în care desemnarea nu este posibila, se exercită de cel mai în vîrsta dintre vicepreședinți.

Articolul 126

Constituie abateri și se sancționează:

a) nerespectarea obligației de a prezenta Curții de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate - cu amendă civilă egala cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina căreia s-a produs intirzierea;

b) executarea unei operațiuni supuse controlului preventiv al Curții, fără viza acesteia - cu amendă civilă egala cu salariul pe 2-5 luni al persoanei care a dispus, a înregistrat ori a efectuat operațiunea.

Articolul 127

Încălcarea obligațiilor prevăzute de art. 4 alin. (2) din prezenta lege se sancționează cu amendă civilă de 10.000 lei pentru fiecare zi de întîrziere.

Articolul 128

Articolul 129

Dispozițiile referitoare la activitatea de jurisdicție se completează cu prevederile Codului de procedura civilă, precum și cu orice alte dispoziții legale, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Articolul 130

Articolul 131

Prin acte de imputație, în sensul prezentei legi, se înțeleg deciziile de imputare și angajamentele de plată luate în scris.

Articolul 132

Membrii Curții de Conturi se numesc de Parlament în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Articolul 133

În termen de 30 de zile de la numirea membrilor Curții de Conturi, președintele acesteia va asigura numirea personalului cu funcții de conducere, a personalului de specialitate și a celuilalt personal necesar funcționarii Curții.

Articolul 134

Fondurile necesare pentru funcționarea în anul 1992 a Curții de Conturi se aloca de Guvern, din rezerva bugetară la dispoziția acestuia.

Articolul 135

Articolul 136

În înțelesul prezentei legi, Camera de Conturi a municipiului București se asimilează cu camerele de conturi județene.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 2 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și art. 77 alin. (2) din Constituția României.