Decizia nr. 788/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 239/2009 10 iunie 2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susți…
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
pentru modificarea
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, excepție ridicată de Mihaela Zamfir în Dosarul nr. 26.833/3/2009* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 449D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că tratamentul juridic diferențiat instituit de lege este justificat, dând expresie situațiilor obiectiv diferite în care se află familiile cu copii din sarcini gemelare față de cele cu copii din sarcini succesive ori adoptați.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 12 decembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 26.833/3/2009*, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
pentru modificarea
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
Excepția a fost ridicată de Mihaela Zamfir cu prilejul soluționării recursului formulat de Agenția de Prestații Sociale a Municipiului București împotriva Sentinței civile nr. 1.780 din 2 mai 2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 26.833/3/2009*.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate, care stabilesc acordarea unei indemnizații unice, indiferent de numărul de copii născuți dintr-o naștere multiplă, creează o discriminare a acestor copii în raport cu cei născuți succesiv sau adoptați, precum și între părinții acestor copii. Astfel, arată că în cazul copiilor născuți succesiv sau adoptați se acordă o indemnizație separată pentru fiecare copil. În sprijinul celor arătate invocă jurisprudența Înaltei Curți deCasație și Justiție, care a constatat nelegalitatea prevederilor
art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2006 , prevederi care defineau noțiunea de "naștere", reținând în același timp că și copiii născuți dintr-o sarcină multiplă au dreptul să beneficieze de aceleași drepturi ca un copil născut dintr-o sarcină simplă sau adoptat, respectiv de o indemnizație de îngrijire pentru fiecare copil. Prevederile
încalcă totodată și dispozițiile constituționale care consacră dreptul la respectarea vieții private și a vieții de familie, precum și dreptul la un nivel de trai decent. În acest sens, arată că "a aloca mai puțin pentru familiile aflate într-o situație mai dificilă, dată de tot ceea ce înseamnă a crește, îngriji și educa mai mulți copii deodată, înseamnă a condamna acea familie la a trăi sub limita decenței și a încălca legea supremă". În sfârșit, consideră că sunt încălcate și dispozițiile art. 49 alin. (1) din Constituție referitoare la protecția tinerilor și a copiilor.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că indemnizația prevăzută de
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
constituie un drept al părintelui aflat în concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului minor, indemnizația fiind acordată părintelui în considerarea faptului că nu mai desfășoară activități lucrative, pentru o durată de cel mult doi sau trei ani. În plus, instituirea unei indemnizații unice pentru creșterea și îngrijirea copilului este aplicabilă atât copiilor proveniți din sarcini multiple, cât și în cazul celor proveniți din sarcini unice sau adoptați, soluția legislativă diferind sub aspectul cuantumului indemnizației și sub aspectul duratei acordării, în cazul nașterilor succesive.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin
deciziile nr. 1.202/2008 , nr. 1.145/2010, nr. 1.119/2011 și nr. 937/2006, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
pentru modificarea
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 15 iunie 2009.
Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:
Articol unic
: "1. Articolul 2 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 7/2007 , cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
«Art. 2. - Cuantumul indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1) se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.»"
Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție : art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 47 alin. (1) referitor la dreptul la un nivel de trai decent și art. 49 alin. (1) referitor la protecția copiilor și a tinerilor.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale,
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, a fost modificat prin dispozițiile
art. III pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2011
pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistență socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 30 decembrie 2011, păstrându-se însă soluția legislativă criticată. Astfel, în prezent,
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
are următoarea redactare: "Cuantumul indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1) se majorează cu 1,2 ISR pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere."
Autorul excepției consideră că acest prevederi de lege sunt discriminatorii, întrucât nu prevăd acordarea unei indemnizații separate pentru fiecare copil, așa cum legea acordă copiilor născuți din sarcini succesive ori celor adoptați.
În realitate, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor
art. 6 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 , la momentul invocării excepției de neconstituționalitate, situația persoanelor care dădeau naștere unui alt copil pe parcursul duratei de acordare a concediului și indemnizației pentru un copil născut anterior, ori a celor care adoptau mai mulți copii în această perioadă - situații comparabile cu cele ale persoanelor cu nașteri multiple - era mai defavorabilă, întrucât aceștia nu beneficiau de o indemnizație suplimentară pentru cel de-al doilea copil până la terminarea perioadei de concediu acordate pentru copilul născut anterior.
Tocmai pentru a înlătura această situație discriminatorie, Curtea Constituțională, prin
Decizia nr. 495 din 10 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 20 iunie 2012, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 6 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 , reținând că "se creează o inegalitate nejustificată între familiile cu copii născuți dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, unde indemnizația se majorează începând cu al doilea copil, în timp ce pentru familiile în care, în intervalul de 2 ani, ulterior nașterii unui copil se naște al doilea copil încetează acordarea indemnizației pentru primul copil, ceea ce este de natură a crea o situație discriminatorie, în defavoarea atât a copilului, cât și a mamei". Ca atare, Curtea a constat că reglementarea criticată contravine dispozițiilor art. 16 și ale art. 49 din Constituție, "întrucât instituie o discriminare evidentă și nepermisă între copiii rezultați din nașteri multiple și cei rezultați din nașteri simple, fără existența unei justificări obiective și rezonabile".
Având în vedere toate acestea, Curtea constată că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate vizând încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție .
Desigur, Curtea nu ignoră cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție, care, prin
Decizia nr. 26 din 14 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 ianuarie 2012, a arătat că "acordarea, pentru perioada scursă de la intrarea în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005
și până la intrarea în vigoare a
a unei singure indemnizații lunare, indiferent de numărul de copii rezultați în urma unei nașteri, nu poate fi concepută, o asemenea interpretare echivalând cu instituirea și menținerea unui tratament discriminatoriu (prin introducerea de distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă), pe de-o parte, între copiii proveniți din sarcini simple și sarcini multiple și, pe de altă parte, între copiii rezultați din sarcini multiple aflați în întreținerea părinților firești și cei adoptați, încredințați în vederea adopției, dați în plasament ori în plasament în regim de urgență sau aflați sub tutelă".
Curtea constată însă că aceste considerente nu aveau în vedere reglementarea adoptată prin
Legea nr. 239/2009 , când s-a prevăzut acordarea unui spor la indemnizația prevăzută de
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
începând cu cel de-al doilea copil provenit dintr-o naștere gemelară, de tripleți sau multipleți. Din contră, Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut o distincție clară între situația persoanelor supuse reglementării anterioare
și a celor care intrau sub incidența acestei legi.
Cât privește critica referitoare la încălcarea dreptului la un nivel de trai decent și a dreptului copiilor și tinerilor la un regim special de protecție, Curtea reține că indemnizația pentru creșterea copilului este o prestație de asistență socială cu caracter universal, bazată pe principiul solidarității sociale, menită să asigure tuturor familiilor condiții egale de creștere a copiilor. Această prestație este, între altele, o expresie a statului social, respectiv a obligației statului de a interveni prin măsuri adecvate pentru susținerea cetățenilor care, din motive obiective, se află în situații defavorabile, de natură să afecteze dreptul acestora la un nivel de trai decent. De asemenea, acordarea indemnizației pentru creșterea copilului poate fi privită și ca o măsură de protecție a copiilor, așa cum dispune art. 49 alin. (1) din Constituție.
Cu toate acestea, acordarea dreptului în discuție reprezintă pentru legiuitor o obligație de mijloace, ce depinde în mare măsură de contextul social și economic în care este reglementată și de resursele financiare pe care statul le poate aloca în această direcție. Astfel, neavând o nominalizare expresă în Constituție, dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului prevăzut de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
reprezintă o opțiune a legiuitorului, acesta fiind liber ca, în funcție de resursele financiare disponibile, să stabilească acordarea acestui drept, conținutul și limitele acestuia, precum și condițiile în care poate fi acordat și să le modifice, atunci când realitățile economice și sociale o impun.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
pentru modificarea
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, excepție ridicată de Mihaela Zamfir în Dosarul nr. 26.833/3/2009* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 septembrie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.