Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 170/2013

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și ale art. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

prezumat în vigoare

Data actului
19 martie 2013
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 324 din 4 iunie 2013
Citat de
1 act
Citează
14 acte
Structură
3 articole · 23.475 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 4

  • Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
  • Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
  • Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
  • OUG nr. 59/2011 29 iunie 2011 (prevederi anume) pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Leg…

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale

art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Emeric Borbely în Dosarul nr. 2.116/96/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 67D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 99D/2013 și nr. 100D/2013, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Iuliana Ciurezu în Dosarul nr. 4.940,1/120/2010 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și de Ion Tănase în Dosarul nr. 5.152/120/2011 al aceleiași instanțe.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției de neconstituționalitate, avocatul Ioan Popescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosare. Lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 96D/2013 și nr. 97D/2013, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor,

art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, precum și ale

art. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011

pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la

art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Constanța Stoica în Dosarul nr. 6.726/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și de Vasile Morar în Dosarul nr. 11.273/83/2010 al aceleiași instanțe.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 67D/2013, nr. 96D/2013, nr. 97D/2013, nr. 99D/2013 și nr. 100D/2013, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 96D/2013, nr. 97D/2013, nr. 99D/2013 și nr. 100D/2013 la Dosarul nr. 67D/2013, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume

Decizia nr. 297/2012 , prin care s-a constatat că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi. Având în vedere apartenența auditorilor publici externi la aceeași categorie profesională cu aceea a consilierilor de conturi, care își desfășoară activitatea în anumite condiții predeterminate, în circumstanțele acelorași incompatibilități/interdicții și obligații reglementate la nivel constituțional și legal, apreciază că un tratament juridic diferit ar înfrânge principiul constituțional al egalității în drepturi.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 ianuarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 2.116/96/2011 de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă, precum și prin încheierile din 23 ianuarie 2013, pronunțate în dosarele nr. 4.940,1/120/2010 și nr. 5.152/120/2011 de Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și

art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Emeric Borbely, Iuliana Ciurezu și Ion Tănase, în cauze având ca obiect revizuirea pensiilor.

Prin încheierile din 30 și 31 ianuarie 2013, pronunțate în dosarele nr. 11.273/83/2010 și nr. 6.726/83/2011 de Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor,

art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, precum și ale

art. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011

pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la

art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constanța Stoica și Vasile Morar, în cauze având ca obiect revizuirea pensiilor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care se aplică și auditorilor publici externi/controlorilor financiari, al căror statut reclamă, sub aspectul modului de stabilire a cuantumului pensiei, același tratament cu cel al consilierilor de conturi în privința cărora, prin

Decizia nr. 297/2012 , Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010

și

art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 , în măsura în care se aplică consilierilor de conturi.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, asimilarea dintre membrii Curții de Conturi, consilieri de conturi și auditori publici externi este determinată de apartenența la aceeași categorie profesională, care își desfășoară activitatea în anumite condiții predeterminate, în circumstanțele acelorași incompatibilități/interdicții și obligații reglementate la nivel constituțional și legal, aspecte ce reclamă un tratament juridic identic, astfel încât un tratament juridic diferit ar înfrânge principiul constituțional al egalității în drepturi. Aceștia apreciază că acordarea pensiei de serviciu și pentru auditorii publici externi este justificată și de faptul că se încalcă în mod grav principiul echilibrului între drepturile și obligațiile impuse prin actele normative. A priva auditorii publici externi de la o "compensare a lipsurilor, limitărilor și exigențelor impuse prin lege înseamnă, de fapt, o atingere directă a principiului independenței și obiectivității în activitatea desfășurată, ceea ce ar putea avea efecte negative mai mari decât beneficiile obținute prin anularea dreptului la pensia de serviciu".

Nu în ultimul rând, autorii criticii menționează că majoritatea auditorilor publici externi au renunțat la posibilele venituri obținute din exercitarea altor profesii "în speranța legitimă" a obținerii unei "pensii de serviciu", care, în sensul larg al desfășurării carierei, ar reprezenta o componentă salarială. Analizând "constituționalitatea anulării pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi", autorii excepției invocă o serie de decizii ale Curții Constituționale, precum

deciziile nr. 20/2000 ,

nr. 375/2005 ,

nr. 57/2006 ,

nr. 120/2007 ,

nr. 991/2008 ,

nr. 1.414/2009

și altele, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că acordarea pensiilor de serviciu este constituțională. Prin

Decizia nr. 871/2010 , Curtea a stabilit, însă, că acordarea pensiilor de serviciu este neconstituțională, excepție făcând pensiile de serviciu ale magistraților. Ca atare, neaplicarea aceluiași tratament juridic auditorilor publici externi cu cel al consilierilor de conturi, "în sensul de a recunoaște pensia de serviciu, atât ca drept, cât și ca mod de stabilire", precum și diminuarea cuantumului pensiei de serviciu, prin recalculare și revizuire, conform

Legii nr. 119/2010

și

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , doar pentru unele categorii socio-profesionale din cadrul aceleiași instituții publice, în speță Curtea de Conturi, reprezintă o discriminare și aduce atingere principiului egalității în drepturi.

Instanțele de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin

deciziile nr. 297/2012

și nr. 871/2010.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie următoarele prevederi de lege:

-

Articolul 1

lit. h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit cărora: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [...]

h) pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi.";

-

Articolul 196

lit. j) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, potrivit cărora: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...]

j) art. 49 alin. (4) și

art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009.";

-

Articolul 1

3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011

pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la

art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ordonanță publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, care au următorul cuprins:

- Art. 1: "(1) Pensiile prevăzute la

art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidența cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Drepturile de pensie revizuite potrivit prezentei ordonanțe de urgență se plătesc de la data de întâi a lunii următoare expirării termenului de revizuire prevăzut la alin. (1).

(3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite și la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual.

(4) Drepturile de pensie revizuite la cererea beneficiarului se plătesc de la data prevăzută la alin. (2), dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii în termenul prevăzut la alin. (3).

(5) În situația în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii peste termenul prevăzut la alin. (3), drepturile de pensie se vor plăti începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii, dar nu mai devreme de termenul prevăzut la alin. (2).";

- Art. 2: "Pentru revizuirea pensiilor menționate la art. 1 se utilizează metodologia de calcul prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.";

- Art. 3: "Plata drepturilor restante, constând în diferența dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării și cel obținut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 și până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanțe de urgență, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (1), (4) și (5), după caz."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale criticate contravin principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituția României, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la convenția mai sus amintită, intitulat "Interzicerea generală a discriminării", precum și art. 21 intitulat "Nediscriminarea" al Titlului III din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare.

Față de critica formulată, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a constatat că eliminarea pensiilor de serviciu prevăzute de

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010

are în vedere pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi, pe cele ale auditorilor publici externi și ale oricăror persoane care sunt salariați/membri în cadrul Curții de Conturi. De asemenea, a reținut că din personalul Curții de Conturi fac parte atât consilierii de conturi, auditorii publici externi, personalul de specialitate, cât și ceilalți angajați ai acestei instituții, indiferent de statutul lor socio-profesional. În conformitate cu principiul accesorium sequitur principale, Curtea Constituțională a arătat că trebuie aplicat același tratament juridic personalului asimilat magistraților în privința dreptului legal la pensie de serviciu cu personalul la care au fost asimilați, întrucât, altfel, s-ar ajunge la situații inadmisibile, contrare art. 16 din Constituție. În consecință, prin decizia menționată, Curtea a constatat constituționalitatea eliminării tuturor pensiilor de serviciu în raport cu criticile formulate.

Prin

Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat însă că eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv a magistraților-asistenți ai Curții Constituționale este neconstituțională, deoarece încalcă principiul independenței justiției, prevăzut de art. 124 din Constituție. Cu acest prilej, Curtea a reținut că principiul independenței justiției apără pensia de serviciu a magistraților, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu.

Curtea a stabilit că "statutul constituțional al magistraților - statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală".

După pronunțarea acestei decizii, din punct de vedere constituțional s-a deschis posibilitatea de a aprecia dacă există o similitudine între statutul constituțional și legal al magistraților și cel al altor categorii socio-profesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urmă sau pe unele dintre acestea la încasarea unei pensii de serviciu similar magistraților. Așa fiind, prin

Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea a analizat dacă personalul Curții de Conturi urmează să beneficieze de același tratament juridic, respectiv dacă statutul acestuia reclamă un tratament juridic identic cu cel al magistraților în privința pensiei de serviciu, statuând că, în privința auditorilor publici externi, considerentele care au stat la baza

Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010 , cu corectivul adus prin

Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , își mențin pe deplin valabilitatea.

Ulterior, prin

Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și

art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, statuând că aceste prevederi sunt neconstituționale "în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi".

Cu acest prilej, Curtea a constatat că asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităților, cu magistrații este realizată printr-o normă de rang constituțional, aspect decisiv în analiza Curții, reținând totodată faptul că "consilierii de conturi au atât o altă reglementare constituțională și legală, cât și un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de personal existente la nivelul Curții de Conturi".

În concluzie, soluția de admitere a excepției de neconstituționalitate nu s-a extins și cu privire la aceste din urmă categorii de personal, Curtea nereținând existența unei similitudini între statutul consilierilor de conturi și celelalte categorii de personal ale Curții de Conturi, în speță fiind vorba despre calitatea de controlor financiar/auditor public extern al Curții de Conturi.

În sensul celor mai sus amintite este

Decizia nr. 900 din 25 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, o excepție de neconstituționalitate cu un obiect identic și o critică similară celei formulate în speța de față.

Referitor la critica de neconstituționalitate a

art. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , prin

Decizia nr. 486 din 10 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi legale este neîntemeiată, deoarece acest act normativ cuprinde dispoziții de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor și modul de calcul al drepturilor de pensie, ținând cont de specificul situațiilor categoriilor socio-profesionale în cauză.

De asemenea, așa cum Curtea a constatat prin

Decizia nr. 214 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, "un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești în pensii contributive, în temeiul

Legii nr. 119/2010 , este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeași convenție, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menționată, Curtea de la Strasbourg a preluat, astfel, raționamentul Curții Constituționale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege și constituie o modalitate de a echilibra bugetul și de a corecta diferențele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor,

art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, precum și ale

art. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011

pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la

art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Emeric Borbely în Dosarul nr. 2.116/96/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă, de Iuliana Ciurezu și Ion Tănase în dosarele nr. 4.940,1/120/2010 și nr. 5.152/120/2011 ale Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, precum și de către Constanța Stoica și Vasile Morar în dosarele nr. 6.726/83/2011 și nr. 11.273/83/2010 ale Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 martie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.