Decizia nr. 214/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 59/2011 29 iunie 2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Leg…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Veronica Avram, Victoria Balea, Elena Becze, Maria Cacio, Adrian Vasile Curt, Livia Dabu, Clara Dârjan, Ana Deneș, Ana Fărcaș, Dorina Laura Handrea, Gheorghe Kallo, Eva Emese Kertesz, Elena Kiss, Maria Leopold, Maria Livescu, Iuliu Lupșa, Maria Matei, Livia Silvia Mateiaș, Ioan Meșter, Maria Meșter, Lia Lucica Moise, Maria Moș, Lucia Mureșan, Livia Georgeta Nedelescu, Constantin Popovici, Anisia Resiga, Ilie Rusu, Maria Rusu, Miron Sferle, Elisabeta Stana, Corneliana Suian, Lenuța Toda, Maria Todericiu, Marcela Turc, Felicia Vezeteu, Silvia Bungaradean, Emilia Petean, Eugenia Panea și Maria Văidean în Dosarul nr. 1.170/33/2011 al Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.285D/2011.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.336D/2011, nr. 1.402D/2011 și nr. 1.584D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Jako Ibolya în Dosarul nr. 865/64/2011 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, de Viorica Mariuc în Dosarul nr. 11.297/86/2011 al Tribunalului Suceava - Secția civilă și de Aron Belașcu în Dosarul nr. 5.146/85/2011 al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă.
La apelul nominal se prezintă Aron Belașcu, prin avocatul Lucian Bolcaș. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.285D/2011, nr. 1.336D/2011, nr. 1.402D/2011 și nr. 1.584D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul părții prezente este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.336D/2011, nr. 1.402D/2011 și nr. 1.584D/2011 la Dosarul nr. 1.285D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care arată că scopul real al emiterii
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
a fost acela de a limita în timp efectele hotărârilor judecătorești privind deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 . Astfel, s-a emis o ordonanță de urgență al cărei obiect de reglementare îl reprezintă norme de executare a
Legii nr. 119/2010 , contrar dispozițiilor constituționale prin care se arată că, în executarea legilor, Guvernul emite hotărâri. În același sens, arată că anexa
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
stabilește metodologia de calcul a modului de recalculare a pensiei, în executarea dispozițiilor
Legii nr. 119/2010 . În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public arată că dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
detaliază procedura de recalculare și se alătură dispozițiilor de principiu stabilite prin
Legea nr. 119/2010 . De asemenea, arată că, având în vedere considerentele
deciziilor Curții Constituționale nr. 871/2010
și nr. 873/2010, nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 44 din Constituție. Prin urmare, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 28 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 1.170/33/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Excepția a fost ridicată de Veronica Avram, Victoria Balea, Elena Becze, Maria Cacio, Adrian Vasile Curt, Livia Dabu, Clara Dârjan, Ana Deneș, Ana Fărcaș, Dorina Laura Handrea, Gheorghe Kallo, Eva Emese Kertesz, Elena Kiss, Maria Leopold, Maria Livescu, Iuliu Lupșa, Maria Matei, Livia Silvia Mateiaș, Ioan Meșter, Maria Meșter, Lia Lucica Moise, Maria Moș, Lucia Mureșan, Livia Georgeta Nedelescu, Constantin Popovici, Anisia Resiga, Ilie Rusu, Maria Rusu, Miron Sferle, Elisabeta Stana, Corneliana Suian, Lenuța Toda, Maria Todericiu, Marcela Turc, Felicia Vezeteu, Silvia Bungaradean, Emilia Petean, Eugenia Panea și Maria Văidean cu prilejul soluționării unei acțiuni în contencios administrativ având ca obiect suspendarea unui act administrativ.
Prin Încheierea din 21 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 865/64/2011, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 .
Excepția a fost ridicată de Jako Ibolya cu prilejul soluționării unei cauze în contencios administrativ având ca obiect suspendarea executării unui act administrativ.
Prin Încheierea din 18 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 11.297/86/2011, Tribunalul Suceava - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 .
Excepția a fost ridicată de Viorica Mariuc cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.
Prin Încheierea din 6 decembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 5.146/85/2011, Tribunalul Sibiu - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 .
Excepția a fost ridicată de Aron Belașcu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia formulează următoarele critici de neconstituționalitate:
1.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
a fost emisă cu încălcarea principiului separației puterilor în stat. Astfel, acest act normativ abrogă
Hotărârea Guvernului nr. 737/2010
privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, deși această hotărâre fusese suspendată, potrivit
art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 , prin hotărâre judecătorească. Prin urmare, hotărârile judecătorești de suspendare sunt lipsite de efect, Guvernul intervenind pe cale legislativă asupra celor decise de puterea judecătorească.
În mod asemănător, o parte dintre autorii excepției arătă că, pe cale judecătorească, au obținut anularea deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu, iar emiterea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
a dus, în mod practic, la imposibilitatea punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești amintite.
De asemenea, actul normativ criticat contravine principiului constituțional al separației puterilor în stat, întrucât reglementează norme de aplicare a unei legi, norme ce ar trebui instituite prin hotărâri ale Guvernului, iar nu pe calea ordonanțelor de Guvern.
2. Dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât încalcă normele de tehnică legislativă instituite de
art. 57 din Legea nr. 24/2000 . Astfel,
art. 21 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
reglementează norme de natură derogatorie de la prevederile
art. 149-151 din Legea nr. 263/2010 .
3. Actul normativ criticat aduce atingere dreptului la un proces echitabil, deoarece lipsește de efect hotărârile judecătorești de suspendare a
Hotărârii Guvernului nr. 737/2010
sau de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu.
În plus, nu se mai poate vorbi de existența unui "just echilibru între părțile în proces" de vreme ce Guvernul, care este parte în proces, a reglementat situația juridică ce a dat naștere litigiilor privind dreptul la pensie.
De asemenea, este limitată posibilitatea justițiabililor de a se adresa direct instanțelor de contencios administrativ pentru soluționarea unor litigii care aveau ca obiect un drept legitim. Astfel, procedura de suspendare a unei ordonanțe de urgență este extrem de greoaie, în condițiile în care, după introducerea acțiunii în instanță este obligatorie efectuarea unui control de constituționalitate. În același timp, prin aprobarea de către lege a ordonanței de urgență, nu mai poate fi exercitată acțiunea în contencios administrativ în temeiul
art. 9 din Legea nr. 554/2004 .
4. Dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
sunt contrare și prevederilor constituționale și celor internaționale privind protecția dreptului de proprietate. În acest sens, arată că dreptul la pensie constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar diminuarea drepturilor la pensie stabilite inițial în baza legislației naționale aduce atingere dreptului de proprietate privată, impunând o sarcină excesivă și disproporționată, fără a menține un just echilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale omului.
5. Restrângerea drepturilor fundamentale ce se realizează prin dispozițiile de lege criticate este contrară prevederilor art. 53 din Constituție, întrucât nu are un caracter temporar, nu este justificată de niciuna dintre situațiile menționate de textul constituțional care permit o astfel de restrângere și aduce atingere înseși substanței dreptului la pensie, prin diminuarea semnificativă a cuantumului acesteia.
6.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
a fost emisă cu încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât nu au existat situații urgente a căror reglementare să nu poată fi amânată. Astfel, Guvernul nu a îndepărtat prin dispozițiile ordonanței de urgență aspectele privind încălcarea dreptului de proprietate și retroactivitate constatate de instanțele de judecată în analiza
Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 . Din contră, au fost instituite dispoziții identice acestei hotărâri a Guvernului.
7. Actul normativ criticat aduce atingere și prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, întrucât afectează drepturi fundamentale ale persoanei. În acest sens, arată că drepturile patrimoniale obținute pe cale judecătorească au fost afectate prin adoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 .
Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră că textele de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate de autorii excepției. În acest sens, arată că, în temeiul delegării legislative, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență care au putere de lege și, prin urmare, acestea pot conține norme de reglementare primară inclusiv în domeniul pensiilor care urmează să producă efecte de la data intrării în vigoare, fără a interfera prin aceasta în activitatea instanțelor de judecată. De asemenea, nu este încălcat nici accesul liber la justiție, de vreme ce
art. 9 din Legea nr. 554/2004
permite în mod expres invocarea neconstituționalității ordonanțelor de Guvern și dreptul de a solicita instanței de contencios administrativ acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate sau alte remedii adecvate situației concrete în care se află persoanele interesate. Totodată, consideră că nu sunt înfrânte nici prevederile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, întrucât emiterea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
a fost justificată de existența unei situații extraordinare, menționate de altfel în preambulul actului normativ. În sfârșit, arată că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 44 și art. 53 din Constituție, întrucât suprimarea pe viitor a acelei componente a pensiei de serviciu care nu are ca temei contribuția la sistemul asigurărilor sociale ține de politica statului, această componentă nefiind un aspect al dreptului constituțional la pensie.
Curtea de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal arată că aspectele expuse în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
nu menționează și nu conturează situația extraordinară care a impus instituirea unei proceduri de revizuire a pensiilor prevăzute de
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 , mai ales în condițiile în care dispozițiile acestei legi speciale privind recalcularea pensiilor nu au fost abrogate. De asemenea, prevederile actului normativ criticat contravin art. 53 alin. (1) din Constituție, întrucât restrângerea dreptului la pensie dobândit în baza unei legi și care se bucură de protecția art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu este justificată de situațiile prevăzute de textul constituțional amintit.
Tribunalul Suceava - Secția civilă consideră că dispozițiile actului normativ criticat aduc atingere art. 53, art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție pentru motivele arătate de autorii excepției.
Tribunalul Sibiu - Secția I civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece încalcă art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție. Astfel, arată că, prin stabilirea termenului de revizuire a pensiilor recalculate de la data intrării în vigoare a actului normativ criticat, persoana în favoarea căreia s-a recalculat pensia este lipsită de dreptul de a ataca decizia de recalculare emisă în temeiul
Legii nr. 119/2010 . Deoarece, în acest mod, pensia recalculată reprezintă baza de calcul a revizuirii, persoanei beneficiare a pensiei recalculate nu i se permite accesul la justiție și prin aceasta se încalcă dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, emiterea de către executiv, chiar și în condițiile delegării legislative, a unui act normativ ce ține de atributul constituțional al legislativului reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că motivele de neconstituționalitate intrinsecă invocate de autorii excepției privesc, în realitate, măsuri dispuse prin
Legea nr. 119/2010 , asupra cărora Curtea Constituțională s-a pronunțat prin
și
Decizia nr. 1.237/2010 . Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, arată că emiterea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
a avut loc în contextul existenței unei situații extraordinare expuse în preambulul acestui act normativ. Astfel, lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situații asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor
prevăzuți la art. 1 lit. c)-h), necesitatea stabilirii unei etapizări a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivității, în scopul de a nu sancționa persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reușit în intervalul inițial pus la dispoziție de legiuitor prin
să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere, relevă situația deosebită creată ca urmare a intrării în vigoare a
Legii nr. 119/2010 , respectiv conversia sistemului de pensii speciale în pensii bazate în exclusivitate pe principiul contributivității.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile actului normativ criticat sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.
Autorii excepției consideră că prevederile actului normativ criticat sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligația de respectare a Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 73 alin. (1) referitor la atribuțiile Parlamentului, art. 108 alin. (1) și (2) privind atribuțiile Guvernului și art. 115 alin. (4) și (6) referitor la condițiile emiterii și domeniul de reglementare ale ordonanțelor de urgență. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la procesul echitabil, și cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la convenția amintită privind proprietatea.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , cât și critici de constituționalitate intrinsecă.
I. Cât privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține că acestea privesc contrarietatea dintre
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
și dispozițiile art. 1 alin. (4), art. 73 alin. (1), art. 108 alin. (1) și (2) și cele ale art. 115 alin. (4) din Constituție.
I.1. Astfel, o primă critică se referă la faptul că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
reglementează norme de aplicare a
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Or, autorii excepției arată că astfel de norme se stabilesc prin hotărâri de Guvern, iar nu prin acte legislative precum ordonanțele de Guvern ori legile.
Față de această critică, Curtea reține că
a reglementat transformarea pensiilor de serviciu în pensii în înțelesul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. O atare operațiune a impus recalcularea pensiilor de serviciu după principiile contributivității și renunțarea la componenta necontributivă a acestor pensii.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
are în vedere o nouă procedură de recalculare a pensiilor, distinctă și ulterioară celei realizate prin
Legea nr. 119/2010 , fără a afecta cuantumul pensiilor cuvenit în urma recalculării în baza metodologiei reglementate prin
Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 . În acest sens sunt dispozițiile art. 3 din ordonanța de urgență criticată, potrivit cărora: "Plata drepturilor restante, constând în diferența dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării și cel obținut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 și până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanțe de urgență, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (1), (4) și (5), după caz."
Prin urmare, dacă
constituie reglementarea de drept substanțial prin care pensiile de serviciu au fost transformate în pensii contributive,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
reprezintă prevederea legală de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor și modul de calcul al drepturilor de pensie, ținând cont de specificul situațiilor categoriilor socioprofesionale în cauză.
În consecință, având în vedere cele de mai sus, precum și faptul că reglementarea criticată constituie o aplicare particulară a prevederilor legale ce vizează pensia de drept, precum
sau
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea nu poate reține susținerea conform căreia materia reflectată în actul normativ criticat ar ține de domeniul legislației secundare. De altfel, și aceste legi conțin prevederi tehnice care pun în aplicare principiile care stau la baza modului de calcul al pensiilor.
I.2. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, autorii excepției arată că emiterea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
nu este justificată de existența unei stări de urgență.
Curtea, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, aspect întărit și prin adăugarea sintagmei "a căror reglementare nu poate fi amânată" (
Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005,
Decizia nr. 188 din 2 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea, I, nr. 237 din 14 aprilie 2010).
Curtea a mai arătat, prin
Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, că pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Totodată, cu prilejul pronunțării
Deciziei nr. 421 din 9 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constituțională a statuat că "Urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare".
Raportând aceste criterii de analiză la cauza prezentă, Curtea constată că, în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , existența unei situații extraordinare este motivată de Guvern prin trei elemente interdependente, consecințe ale intrării în vigoare a dispozițiilor
Legii nr. 119/2010 , și anume: lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situații asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum și necesitatea stabilirii unei etapizări a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivității și egalității, în scopul stabilirii în mod just și echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptățite să aibă posibilitatea să identifice și să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activități profesionale.
Prin urmare, având în vedere împrejurarea că, prin aplicarea metodologiei de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu instituite prin
Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 , emisă în aplicarea
Legii nr. 119/2010 , în practică, s-a ajuns la emiterea unor decizii de stabilire a cuantumului pensiilor neconforme cu situația veniturilor realizate pe parcursul vieții profesionale a destinatarilor măsurilor de recalculare, precum și faptul că era necesară remedierea acestei situații într-un termen cât mai scurt, pentru a se asigura valorificarea în mod just și în conformitate cu principiul contributivității a drepturilor de pensie a unor largi categorii socioprofesionale, Curtea constată că această împrejurare avea natura unei situații extraordinare.
Cât privește condiția ca situația extraordinară să impună, totodată, o intervenție legislativă urgentă, Curtea constată că adoptarea măsurilor în cauză printr-o ordonanță de urgență a fost modalitatea cea mai rapidă și eficientă pentru a pune la adăpost drepturile constituționale ocrotite prin art. 47 din Constituție și pentru a evita încălcarea lor. (În același sens este și
Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011.)
II. Cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea reține următoarele:
II.1. Referitor la critica de neconstituționalitate vizând încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție, de această dată însă din perspectiva intrinsecă, a conținutului normativ, autorii excepției arată că dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
lipsesc de efect juridic hotărârile judecătorești pronunțate cu prilejul recalculării pensiilor în temeiul
Curtea constată că autorii excepției au în vedere hotărârile judecătorești pronunțate în legătură cu aplicarea
Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 , în special acelea care au avut ca efect blocarea aplicării acestui act normativ, prin anularea sa.
Or, Curtea observă că dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
nu fac trimitere și nici nu urmăresc anularea ori lipsirea de efect a hotărârilor judecătorești amintite. Acestea își păstrează valabilitatea cât privește aplicarea
Legii nr. 119/2010 , așa cum a fost reglementată de
Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 .
Actul normativ criticat instituie însă o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Deși au vizat, în esență, același obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu conform principiului contributivității,
Hotărârea Guvernului nr. 737/2010
și
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
sunt acte normative distincte, procedurile instituite fiind, de asemenea, separate și succesive.
Prin urmare, Curtea apreciază că Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecătorești, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă și justă a pensiilor persoanelor menționate în dispozițiile
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 .
II.2. Curtea apreciază că cele reținute mai sus răspund și criticilor referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, din perspectiva lipsirii de efect a unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, precum și a celor vizând încălcarea egalității părților în proces. În legătură cu acest din urmă principiu, se impune a fi menționat și faptul că vizează egalitatea de arme procesuale de care se bucură părțile adverse într-un litigiu. Or, emiterea unui act normativ de către Guvern, ulterior pronunțării de către instanța de judecată asupra acelui litigiu, nu poate fi privită ca un astfel de mijloc de apărare, cu atât mai mult cu cât nu se urmărește anularea drepturilor obținute în urma recalculării, așa cum de altfel reiese din conținutul
art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 .
Cât privește susținerea autorilor excepției potrivit căreia dispozițiile actului normativ criticat ar limita accesul justițiabililor la instanțele de judecată, Curtea constată că aceasta este lipsită de temei, de vreme ce prevederile art. 21 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, anexă la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
prevede că "(1) Împotriva deciziilor de pensie revizuite se poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui rază teritorială își are domiciliul reclamantul.
(2) La contestarea deciziilor de pensie revizuite potrivit prezentei metodologii sunt aplicabile dispozițiile privind jurisdicția asigurărilor sociale prevăzute la
art. 152-157 din Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare."
Faptul că procedura de soluționare a unei excepții de neconstituționalitate ar putea fi mai greoaie decât atacarea unui act administrativ, ori că, odată aprobată prin lege,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
nu ar mai putea fi supusă controlului de constituționalitate nu reprezintă aspecte relevante din punctul de vedere al aprecierii constituționalității actului normativ criticat. De altfel, așa cum Curtea Constituțională a arătat prin Decizia nr. 764 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2007, "excepția de neconstituționalitate nu poate forma obiectul unei acțiuni principale nici în fața instanței de judecată sau de arbitraj, unde constituie întotdeauna un mijloc de apărare într-un litigiu în curs de soluționare, și nici în fața Curții Constituționale".
II.3. Referitor la critica de neconstituționalitate vizând încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că autorii excepției critică, în realitate, existența unei derogări a dispozițiilor art. 21 din Metodologia privind revizuirea pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 , anexă la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , față de prevederile
art. 149-151 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, iar nu față de înseși dispozițiile ordonanței. Or, prevederile
art. 57 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, urmăresc circumscrierea dispozițiilor cuprinse în anexele unui act normativ la temeiul-cadru din acest act, iar nu la dispozițiile altor acte normative.
II.4. Cât privește criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 44, 53 și art. 115 alin. (6) din Constituție, precum și la dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că toate acestea pornesc de la premisa încălcării dreptului la pensie, văzut din perspectiva unui "bun".
Față de critici asemănătoare celor arătate, Curtea constată că s-a mai pronunțat cu prilejul controlului a priori asupra Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Astfel, prin
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ale cărei considerente de principiu sunt valabile și în prezenta cauză, Curtea a statuat, cu privire la regimul special al pensiilor de serviciu, că acestea sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. S-a arătat, de asemenea, că acordarea acestui supliment a urmărit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensație, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.
În ceea ce privește invocarea încălcării art. 53 din Legea fundamentală, prin aceeași decizie, Curtea a statuat că invocarea acestor dispoziții constituționale este lipsită de relevanță, întrucât dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat.
De asemenea, în prezenta cauză, Curtea constată că este neîntemeiată și susținerea autorilor excepției referitoare la faptul că dreptul la pensie are natura unei creanțe asupra statului, garantată de dispozițiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală.
Dimpotrivă, contrar acestor susțineri, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, ale cărei considerente de principiu sunt valabile și în prezenta cauză, sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau a fondurilor de asigurări sociale.
Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea.
De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 și nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești în pensii contributive, în temeiul
Legii nr. 119/2010 , este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeași Convenție, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menționată, Curtea de la Strasbourg a preluat, astfel, raționamentul Curții Constituționale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 și 42) și constituie o modalitate de a echilibra bugetul și de a corecta diferențele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate (paragraful 44).
Pentru considerentele arătate, Curtea apreciază că sunt lipsite de temei și criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Veronica Avram, Victoria Balea, Elena Becze, Maria Cacio, Adrian Vasile Curt, Livia Dabu, Clara Dârjan, Ana Deneș, Ana Fărcaș, Dorina Laura Handrea, Gheorghe Kallo, Eva Emese Kertesz, Elena Kiss, Maria Leopold, Maria Livescu, Iuliu Lupșa, Maria Matei, Livia Silvia Mateiaș, Ioan Meșter, Maria Meșter, Lia Lucica Moise, Maria Moș, Lucia Mureșan, Livia Georgeta Nedelescu, Constantin Popovici, Anisia Resiga, Ilie Rusu, Maria Rusu, Miron Sferle, Elisabeta Stana, Corneliana Suian, Lenuța Toda, Maria Todericiu, Marcela Turc, Felicia Vezeteu, Silvia Bungaradean, Emilia Petean, Eugenia Panea și Maria Văidean în Dosarul nr. 1.170/33/2011 al Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de Jako Ibolya în Dosarul nr. 865/64/2011 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, de Viorica Mariuc în Dosarul nr. 11.297/86/2011 al Tribunalului Suceava - Secția civilă și de Aron Belașcu în Dosarul nr. 5.146/85/2011 al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.