Decizia nr. 236/2013

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002

privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepție ridicată de Laurenția Morometescu în Dosarul nr. 14.210/302/2012 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.588D/2012 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.590D/2012, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Judecătoria Târgu Mureș din oficiu în Dosarul nr. 3.165/320/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, pune în discuție din oficiu problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.588D/2012 la Dosarul nr. 1.590D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 10/2013 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 decembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 14.210/302/2012, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002

privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepție ridicată de Laurenția Morometescu într-o cauză ce are ca obiect o contestație la executare.

Prin Încheierea din 19 martie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 3.165/320/2012, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002

privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepție ridicată de instanță din oficiu într-o cauză ce are ca obiect suspendarea provizorie a executării silite.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia, Laurenția Morometescu, susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd scutirea de la plata sumelor stabilite cu titlu de cauțiune pentru instituțiile și autoritățile publice. Textul creează un regim discriminatoriu care favorizează debitorii instituții publice și conferă o protecție sporită proprietății private a acestora, în dauna altor subiecte de drept titulare de creanțe certe, lichide și exigibile. Cauțiunea reprezintă atât o garanție în vederea evitării abuzului de drept, cât și o garanție pentru prejudiciile cauzate creditorului.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prin noțiunea de "cetățeni", folosită în cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție, s-au avut în vedere toate subiectele de drept, adică toate persoanele care se adresează justiției, fie că este vorba despre persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv instituțiile și autoritățile publice. Ca atare, nu este justificat ca unele subiecte să beneficieze de mai multe drepturi decât celelalte, cum este cazul instituțiilor și autorităților publice, care sunt privilegiate în mod vădit prin scutirea de la plata cauțiunii cu ocazia soluționării cererii de suspendare a executării silite în cadrul contestației la executare.

Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 245/2008 .

Judecătoria Târgu Mureș apreciază că prevederile

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002

contravin dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Constituție, în măsura în care prin sintagma "indiferent de natura lor", cu referire la cererile formulate, sunt incluse și cererile formulate în cadrul procedurii de executare silită a unor drepturi izvorâte din raporturi juridice civile, în care statul este prezent în raporturi de egalitate cu celelalte subiecte de drept, iar nu în calitatea prerogativelor lui derivate din calitatea de subiect de drept public (jus imperium).

Arată că scutirea de la plata taxelor de timbru, a timbrului judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune a instituțiilor și autorităților publice în cadrul procedurii de executare silită, proprietatea privată nu este garantată și ocrotită în mod egal de lege.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 373/2003 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002

privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2011

privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului și pentru executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor și autorităților publice stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 4 februarie 2011, astfel cum aceasta a fost aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 92/2011

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2011

privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului și pentru executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 8 iunie 2011, cu următorul conținut: "Cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituțiile și autoritățile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plată taxelor de timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 44 alin. (2) privind proprietatea privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 25 februarie 2013, Curtea a statuat că, așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 16, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create. Principiul egalității în drepturi prevăzut de Constituție pentru cetățeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă; or, Curtea observă că, în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, persoanele juridice, ca subiecte colective de drept, se află evident într-o situație diferită.

Astfel, scutirea autorităților publice de la consemnarea vreunei cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor fiscale are o justificare obiectivă și rațională, autoritățile respective fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritățile în cauză să fie obligate să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia amintită își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Referitor la critica potrivit căreia, prin scutirea de la plata taxelor de timbru, a timbrului judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune a instituțiilor și autorităților publice în cadrul procedurii de executare silită, proprietatea privată nu este garantată și ocrotită în mod egal de lege, Curtea apreciază că între stat și celelalte subiecte de drept nu poate fi pus semnul egalității. Astfel, considerentele amintite mai sus privind obligativitatea formală a statului de a plăti din buget o taxă care revine aceluiași buget sunt valabile și în ceea ce privește critica autorului prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (2) din Constituție.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Laurenția Morometescu în Dosarul nr. 14.210/302/2012 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și de Judecătoria Târgu Mureș, din oficiu, în Dosarul nr. 3.165/320/2012 și constată că prevederile

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002

privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice sunt constituționale, în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și Judecătoriei Târgu Mureș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2013.