Decizia nr. 256/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 85/2006 5 aprilie 2006 (prevederi anume) privind procedura insolvenței
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ionița Cochințu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dacia Invest Grup" - S.R.L. din Brașov, prin administrator special, în Dosarul nr. 7.872/62/2012 al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 166D/2013.
La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, avocat Cătălina Preda, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, constatându-se lipsa celeilalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând că, din modul de redactare, textul de lege criticat nu are probleme de constituționalitate, însă atunci când devine un instrument la îndemâna administratorului judiciar este neconstituțional. În acest sens arată că instanțele de judecată au admis excepția lipsei calității procesuale active a administratorului special al debitoarei în promovarea acțiunilor în justiție pentru recuperarea debitelor în perioada de observație, fără ridicarea dreptului de administrare, motivat de neînsușirea acestor acțiuni de către administratorul judiciar, raportat la dispozițiile
art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006 . Or, acest aspect reprezintă o încălcare a drepturilor constituționale, precum și o restrângere a dreptului de administrare, fiind, totodată și o discriminare între cei doi administratori.
În continuare, prezintă situația de fapt a speței și depune note și concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât aspectele invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate și susținute de avocatul prezent sunt probleme ce țin de modul de aplicare a prevederilor legale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 27 februarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 7.872/62/2012, Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dacia Invest Grup" - S.R.L. din Brașov, prin administrator special, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21, art. 24, art. 52 și art. 53 alin. (2) și reprezintă o discriminare în lumina art. 16 alin. (1) din Constituție, încălcându-se pe această cale și dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Astfel, arată că, în temeiul prevederilor de lege criticate, unele instanțe de judecată apreciază că acțiunile în recuperarea debitelor societății debitoare sunt un atribut exclusiv al administratorului judiciar și că astfel de acțiuni nu pot fi promovate de către administratorul special al societății pe perioada cât societatea se află în procedura generală, cu cerere de reorganizare, în perioada de observație, fără ridicarea dreptului de administrare. Or, dreptul administratorului special de a formula acțiuni în justiție pentru recuperarea debitelor societății pe perioada păstrării dreptului de administrare al societății nu poate fi negat și nici îngrădit, societatea astfel păstrându-și calitatea procesuală. Prin negarea acestei calități procesuale, instanța aduce atingere dreptului la apărare, respectiv dreptului administratorului special și, implicit, societății de a beneficia de un proces echitabil.
Totodată, apreciază că restrângerea unor libertăți și a unor drepturi trebuie expres prevăzută de lege, iar faptul că legea enumeră care sunt atribuțiile administratorului judiciar nu înseamnă că dispozițiile
art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006
trebuie interpretate în sens restrictiv.
Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că legiuitorul a restrâns prin dispozițiile criticate dreptul administratorului statutar al debitoarei privind conducerea și administrarea afacerii, în scopul de a preveni producerea altor pierderi, astfel că a stabilit în sarcina administratorului judiciar atribuția de a încasa creanțele, a urmări încasarea acestora, de a formula și susține acțiuni în pretenții pentru încasarea creanțelor, încât nu se poate reține că această restrângere este o încălcare a prevederilor constituționale.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: "(1) Principalele atribuții ale administratorului judiciar, în cadrul prezentei legi, sunt:
[...]
l) încasarea creanțelor; urmărirea încasării creanțelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea și susținerea acțiunilor în pretenții pentru încasarea creanțelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocați;".
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 alin. (2) cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
1. Din economia prevederilor
se observă că acestea stabilesc, la art. 5 din Capitolul II - Participanții la procedura insolvenței -, că organele care aplică procedura insolvenței sunt: instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul, care trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de legea menționată, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni.
Totodată, la art. 18 alin. (1) din aceeași lege, se prevede că, după deschiderea procedurii, adunarea generală a acționarilor/asociaților debitorului, persoană juridică, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoană fizică sau juridică, administrator special, care să reprezinte interesele societății și ale acestora și să participe la procedură, pe seama debitorului. După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce și activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/asociaților.
Astfel, potrivit legii, respectiv
art. 18 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 , administratorul special are anumite atribuții, respectiv: exprimă intenția debitorului de a propune un plan, participă, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea anumitor acțiuni, prevăzute de lege; formulează contestații în cadrul procedurii reglementate de
Legea nr. 85/2006 , propune un plan de reorganizare, administrează activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, după confirmarea planului; după intrarea în faliment, participă la inventar, semnând actul, primește raportul final și bilanțul de închidere și participă la ședința convocată pentru soluționarea obiecțiunilor și aprobarea raportului; primește notificarea închiderii procedurii.
În cadrul procedurii falimentului, administratorul judiciar și lichidatorul au o poziție și o situație deosebite față de toate părțile și față de toți ceilalți participanți la procedură, nefiind parte în proces, ci participanți la procedură, cu rol și atribuții determinate de lege. Aceștia nu acționează în interes personal, ci în interesul bunei desfășurări a întregii proceduri, în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât și în interesul creditorilor, pentru ca aceștia să își poată valorifica creanțele în cât mai mare măsură și cât mai operativ. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale în materie, spre exemplu
Decizia nr. 651 din 29 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 19 ianuarie 2006.
În virtutea atribuțiilor stabilite prin lege, administratorul judiciar sau lichidatorul întreprinde diverse acte și operațiuni juridice, printre care și cele cuprinse în prevederile criticate în prezenta cauză, respectiv încasarea creanțelor, urmărirea încasării creanțelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii sau formularea și susținerea acțiunilor în pretenții pentru încasarea creanțelor debitorului.
2. Curtea constată că, în prezenta cauză, autoarea excepției de neconstituționalitate este nemulțumită de modul de interpretare și aplicare a prevederilor criticate de către instanțele de judecată. Or, în ceea ce privește modul de interpretare și aplicare a normelor legale la speța dedusă judecății, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale constante, spre exemplu
Decizia nr. 357 din 22 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, sau
Decizia nr. 1.474 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2012, acesta este atributul instanțelor de judecată și nu intră în sfera contenciosului constituțional, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dacia Invest Grup" - S.R.L. din Brașov, prin administrator special, în Dosarul nr. 7.872/62/2012 al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2013.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ionița Cochințu _______
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.