Decizia nr. 446/2013

Articolul 180

alin. (6) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, în forma acestui text de lege la data intrării în vigoare a legii.

Curtea constată însă că, în urma modificărilor și completărilor ulterioare aduse acestei legi, textul de lege criticat a fost preluat în cuprinsul

art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 , în următoarea redactare: "În situația în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislației anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos."

Totodată, Curtea constată că

Legea nr. 19/2000

a fost abrogată prin

art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere însă cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor

art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 , a căror aplicabilitate o invocă în cauză autorul excepției de neconstituționalitate;

-

Articolul 7

alin. (1) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziții potrivit cărora: "Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.";

-

Articolul 1

alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, dispoziții potrivit cărora: "(1) Pensiile prevăzute la

art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.[...]

(4) În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie.";

- Art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 : "Constituie stagiu de cotizare vechimea în serviciu și, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, respectiv perioadele în care beneficiarul:

a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;";

- Art. 19 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 : "Documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de către centrele militare județene/zonale/de sector sau de către unitățile militare, instituțiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz.";

- De asemenea, deși dispozițiile

art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

nu se regăsesc în dispozitivul încheierii de sesizare, Curtea reține, din considerentele acestei încheieri, precum și din motivarea criticii de neconstituționalitate, că obiect al excepției îl constituie și aceste dispoziții, având următorul cuprins: "(2) Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea.

(3) Instituțiile prevăzute la alin. (2) transmit datele necesare revizuirii la casele de pensii sectoriale, cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textele de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 31 alin. (2) privind dreptul la informație și art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie. De asemenea, invocă încălcarea dispozițiilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al analizei de constituționalitate în raport cu aceleași prevederi din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză.

Astfel, în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010

și celor ale

art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 , Curtea s-a pronunțat prin

Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, reținând că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos "a fost prevăzut de

Legea nr. 19/2000

numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat". Prin urmare, a reținut că "nu se poate vorbi despre o identitate de situații între prevederile

Legii nr. 19/2000

și dispozițiile de lege criticate ale

Legii nr. 119/2010 , astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificația unei încălcări a principiului egalității în drepturi a cetățenilor ori a principiului neretroactivității legii civile".

De asemenea, referitor la critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor

art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

și art. 19 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

în raport cu prevederile

art. 31 alin. (2) din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 192 din 2 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 14 iunie 2013, a arătat că procedura reglementată de aceste texte de lege "nu poate fi interpretată, însă, ca reprezentând o piedică pentru persoana interesată de a solicita instituțiilor în care și-a desfășurat activitatea date care privesc situația sa personală. În plus, corectitudinea datelor avute în vedere în procesul de revizuire a pensiei poate fi verificată și contestată ulterior stabilirii pensiei revizuite la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, și apoi în justiție, după cum dispune art. 22 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 ".

Prin aceeași decizie, referindu-se la actele doveditoare ce sunt avute în vedere la stabilirea pensiei, Curtea a reținut că dispozițiile art. 19 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

nu disting între natura documentelor care fac dovada veniturilor realizate de cadrele militare în activitatea profesională.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Analizând în continuare critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 , Curtea constată că, în realitate, autorul excepției solicită ca instanța de contencios constituțional să confirme ceea ce textul de lege arată în mod expres, și anume că vechimea în muncă ce va fi luată în calcul la stabilirea pensiei este cea stabilită prin decizia de pensionare emisă până la data încheierii procesului de recalculare prevăzut de

Legea nr. 119/2010 , cu alte cuvinte acea vechime stabilită anterior finalizării procedurii stabilite de această lege. Or, această solicitare nu pune în evidență un aspect de neconstituționalitate, ci mai degrabă relevă o problemă de aplicare a legii, ce revine competenței instanței de judecată.

În sfârșit, referitor la criticile care vizează dispozițiile

art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 , Curtea constată că autorul excepției dorește, în realitate, extinderea acestor dispoziții și asupra persoanelor pentru care s-au identificat veniturile realizate, dar pentru anumite perioade acestea sunt mai mici decât cuantumul soldei de grad și de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut. Or, ipoteza acestui text de lege se referă doar la persoanele pentru care nu au putut fi identificate veniturile realizate în timpul activității și pentru care legiuitorul a înțeles să stabilească un nivel al veniturilor care va fi luat în calcul la stabilirea pensiei. Aceste persoane, în mod evident, nu se află în aceeași situație cu persoanele ale căror venituri au putut fi identificate și a căror pensie se stabilește, în conformitate cu principiul contributivității, în funcție de aceste venituri. Așadar, nu există niciun temei constituțional pentru care Curtea ar putea reține existența vreunei discriminări generate de textul de lege criticat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Moleanu în Dosarul nr. 4.663/63/2012 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ale

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale

art. 1 alin. (1)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art. 3 alin. (1) și art. 19 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2013.