Decizia nr. 440/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
- OUG nr. 59/2011 29 iunie 2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Leg…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Traian Dobre în Dosarul nr. 10.697/99/2011 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 390D/2013.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției și asistat de avocat Georgiana Schender Ghervan. Lipsește partea Casa Județeană de Pensii Iași, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că deputații și senatorii sunt supuși unor incompatibilități și interdicții asemănătoare magistraților, iar statutul lor este consacrat la nivel constituțional, astfel că se impune o reglementare juridică asemănătoare celei aplicabile magistraților, care continuă să se bucure de dreptul la pensia de serviciu. De asemenea, arată că
este neconstituțională, întrucât la adoptarea sa nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru o lege organică. Totodată, susține că dreptul la pensie de serviciu reprezintă un bun și un drept câștigat, iar afectarea acestuia echivalează cu o expropriere, realizată însă cu încălcarea condițiilor stabilite de Legea fundamentală.
Având cuvântul, autorul excepției susține că lipsirea sa de dreptul la pensie de serviciu este neconstituțională și s-a realizat cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, întrucât Guvernul a emis o ordonanță de urgență ale cărei reglementări lipsesc de efect hotărâri judecătorești definitive. De asemenea, arată că aplicarea legii a dus la crearea unor tratamente diferite pentru persoane care s-au găsit obiectiv în aceeași situație.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 613/2013 din 24 aprilie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 10.697/99/2011, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Excepția a fost ridicată de Traian Dobre cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 2.847 din 7 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Iași într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva deciziilor de recalculare a pensiei de serviciu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44, art. 53, art. 65 alin. (2) și art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție. În acest sens, arată că modificarea statutului deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi sunt reglementate printr-o procedură specială și extraordinară a Parlamentului, iar adoptarea
nu a respectat această procedură constituțională. De asemenea, statutul deputaților și al senatorilor se reglementează prin lege organică, or, legea criticată nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea unei legi organice. Totodată, consideră că
încalcă principiul neretroactivității legii, sens în care invocă
deciziile Curții Constituționale nr. 120/2007
și nr. 46/2002. Astfel, arată că pensia este un drept dobândit la momentul stabilirii deciziei de pensionare, iar încălcarea acestui drept reprezintă o încălcare a principiului stabilității și predictibilității. În același timp, susține că, prin aplicarea măsurilor de reducere a pensiilor de serviciu, Guvernul procedează practic la o expropriere interzisă de Legea fundamentală și de prevederile Primului Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind încălcate, totodată, cerințele restrângerii exercițiului unor drepturi prevăzute de art. 53 din Constituție.
Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile actelor normative criticate încalcă textele constituționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.
Avocatul Poporului, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie, consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum și cele ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.
Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 65 alin. (2) referitor la ședințele Camerelor Parlamentului și art. 73 alin. (3) lit. c) prin care se arată că reglementarea statutului deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora se realizează prin lege organică. De asemenea, invocă încălcarea prevederilor art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile actelor normative criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu aceleași texte ale Legii fundamentale și aceeași motivare.
Astfel, prin
Decizia nr. 424 din 3 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 12 iulie 2012, Curtea a reținut că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate extrinsecă aduse
Legii nr. 119/2010 . În acest sens, a reținut că
a fost adoptată prin procedura prevăzută de art. 114 din Constituție, cu îndeplinirea cerințelor acestui text constituțional. În același context, Curtea a arătat că "dispozițiile constituționale referitoare la angajarea răspunderii Guvernului nu disting cu privire la natura proiectului de lege, astfel că el poate fi de natura legilor organice sau a legilor ordinare, cu excluderea legii constituționale de revizuire a Constituției, pentru care există o procedură specială, în cadrul căreia Guvernul nu poate avea calitatea de inițiator", iar "adăugarea unei alte restricții nu poate avea decât semnificația modificării textului constituțional amintit".
De asemenea, prin decizia mai sus amintită, dar și prin
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010,
Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011,
Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau
Decizia nr. 44 din 24 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 9 martie 2012, Curtea a răspuns criticilor referitoare la pretinsa incompatibilitate a dispozițiilor
cu prevederile constituționale referitoare la neretroactivitatea legii civile, egalitatea în drepturi a cetățenilor, încălcarea dreptului de proprietate și a condițiilor de restrângere a exercițiului unor drepturi fundamentale, reținând că aceste critici sunt neîntemeiate. În acest sens, a reținut că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii". Totodată, Curtea a arătat, în privința pretinsei încălcări a art. 47 din Constituție, că drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, și anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, și anume optica legiuitorului și resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcție.
De asemenea, Curtea a statuat că "existența unor interdicții sau incompatibilități asemănătoare nu este de natură să pună un semn de egalitate între activitatea și statutul magistraților în raport cu cele ale parlamentarilor. În timp ce magistratul, aflat în exercițiul profesiei sale, dedicată înfăptuirii justiției, este ținut de o serie de obligații care asigură imparțialitatea actului de justiție, ca o trăsătură definitorie a acestuia, interdicții care se întind pe întreaga carieră în justiție, parlamentarul, chemat să reprezinte poporul în cadrul autorității legiuitoare, este ținut numai pe perioada exercitării mandatului de anumite interdicții care urmăresc asigurarea unui vot cât mai ferit de influența unor interese personale. În acest din urmă caz însă nu se poate vorbi de o imparțialitate absolută, așa cum se cere în justiție, amprenta politică fiind de esența opțiunii votului parlamentar."
De asemenea, Curtea a constatat că însăși afirmația potrivit căreia magistrații și parlamentarii se supun unui statut asemănător este infirmată de dispozițiile art. 71 alin. (2) din Constituție.
În concluzie, a reținut că, deși cele constatate cu privire la statutul și activitatea parlamentarilor au reprezentat și pot reprezenta în viitor temeiuri ale acordării unei pensii de serviciu, aceste temeiuri sunt diferite de cele reținute cu privire la magistrați prin
Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, și care au determinat acordarea în continuare a pensiilor de serviciu.
De asemenea, prin mai multe decizii, precum
Decizia nr. 214 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012,
Decizia nr. 215 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, sau
Decizia nr. 3 din 17 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 25 februarie 2013, Curtea a constat caracterul constituțional al dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 .
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Traian Dobre în Dosarul nr. 10.697/99/2011 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2013.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.