Decizia nr. 102/1999

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 97 și 98 din Legea nr. 26/1996

- Codul silvic, ridicată de Petru Pop în Dosarul nr. 7.955/1998 al Tribunalului Cluj.

La apelul nominal se constata lipsa părților: Petru Pop, Ioan Pop și Adrian Nicolae Iudecan. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public, referindu-se la jurisprudenta Curții Constituționale, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Decizia penală nr. 255 din 15 martie 1999, Tribunalul Cluj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

art. 97 și 98 din Legea nr. 26/1996

- Codul silvic, excepție ridicată de Petru Pop, și a dispus suspendarea judecării cauzei. În motivarea excepției, se susține ca textele legale menționate sunt contrare prevederilor art. 23 alin. (2) din Constituție, care consacra principiul legalității incriminării și a pedepsei. Astfel, în condițiile în care fapta devine infracțiune sau contravenție, în funcție de valoarea unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, iar aceasta valoare este stabilită conform ordinului ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului, se ajunge la situația condamnării unei persoane pe temeiul unui act normativ, altul decât legea. De asemenea, se susține ca prevederile legale în cauza contravin și art. 20 alin. (2) din Constituție, coroborat cu art. 7 alin. 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în care se prevede că "nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau o omisiune care, în momentul în care a fost săvârșită, nu constituie o infracțiune potrivit dreptului național sau internațional".

Exprimandu-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, instanța considera ca normele de incriminare cuprinse în

art. 97 și 98 din Legea nr. 26/1996

sunt neconstituționale, deoarece prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pe baza căruia se poate stabili prejudiciul, ca element constitutiv al infracțiunii, este stabilit printr-un act normativ al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepția de neconstituționalitate este nefondata. În motivarea acestui punct de vedere se arata ca din examinarea prevederilor atacate, precum și a celor ale

art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996

rezultă ca atât elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art. 97 alin. 1 și la art. 98 alin. 1 din lege, precum și criteriile și cuantumurile potrivit cărora acestea se determina sunt reglementate prin lege, astfel că nu pot fi apreciate ca neconstituționale prin raportarea lor la dispozițiile art. 23 alin. (9) din Constituție. Cu privire la prevederile art. 97 alin. 2 și 3 și ale

art. 98 alin. 2 și 3 din Legea nr. 26/1996 , se considera, de asemenea, ca excepția este neîntemeiată, întrucât textele respective reglementează formele agravante ale infracțiunilor prevăzute la art. 97 alin. 1 și art. 98 alin. 1, astfel ca problema juridică este aceeași ca și în cazul infracțiunilor reglementate de aceste ultime alineate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Excepția are ca obiect dispozițiile

art. 97 și 98 din Legea nr. 26/1996

- Codul silvic, care prevăd:

- Art. 97: "Taierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lastari din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior sau dacă valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.

Dacă fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.

Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Maximul pedepselor prevăzute la alin. 1-3 se majorează cu 3 ani, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:

a) de doua sau mai multe persoane împreună;

b) de o persoană având asupra sa o arma sau substanțe chimice periculoase;

c) în timpul nopții;

d) în arii forestiere protejate.

Tentativa se pedepsește."

- Art. 98: "Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale, ori de arbori, puieți sau lastari care au fost taiati ori scoși din rădăcini, cu sau fără drept, din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, ori dacă valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

Dacă fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

În cazul în care furtul a fost săvârșit în împrejurările prevăzute la art. 97 alin. 4, maximul pedepselor prevăzute în alineatele precedente se majorează cu 3 ani.

Mijloacele de transport și uneltele folosite care au servit la săvârșirea infracțiunii sunt supuse confiscării speciale în condițiile prevăzute la art. 118 din Codul penal.

Tentativa se pedepsește."

În legătură cu constituționalitatea dispozițiilor art. 97 alin. 1, 2 și 4 din Codul silvic, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 27 din 23 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 7 iunie 1999, statuand ca acestea sunt constituționale, pentru următoarele considerente: dispozițiile criticate prevăd elementele constitutive ale infracțiunilor pe care le reglementează. În plus, art. 109 din Codul silvic menționează că "Prevederile prezentului titlu se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedura penală". Fața de aceste dispoziții legale, sunt prevăzute toate condițiile cerute pentru ca faptele respective sa constituie infracțiune. Examinarea textelor de lege criticate prin excepția de neconstituționalitate scoate în evidenta ca acestea definesc în măsura suficienta infracțiunile pe care le prevăd, descriind comportamentul ilegal incriminat și stabilind, în mod expres, pedepsele aplicabile; este adevărat ca prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior este stabilit, în baza art. 107 alin. 1 din Codul silvic și

art. 5 din Legea nr. 81/1993 , de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, respectiv Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, dar aceasta determinare se face în baza unei împuterniciri date prin lege organică, iar evaluarea pagubelor are la baza criterii stabilite de lege (anexa nr. 1 la

Legea nr. 81/1993

referitoare la evaluarea pagubelor cauzate prin taierea, scoaterea din rădăcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor sau lastarilor, în cazul în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenții sau infracțiuni); asa cum se subliniaza în punctul de vedere al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, "prețul mediu este stabilit și calculat în raport cu parametrii prevăzuți de lege, deci în baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricăror elemente subiective sau discretionare ce ar putea duce la încălcarea principiului legalității incriminării și supremației legii".

În sensul celor arătate, Curtea Constituțională a statuat și prin Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996, când, solutionand excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Legea nr. 81/1993 , pe care a admis-o, în parte, s-a pronunțat și cu privire la legalitatea incriminării ca infracțiuni a faptelor prevăzute la acea data de reglementarea legală în materie, respectiv art. 30 și

art. 31 din Legea nr. 2/1987

privind conservarea, protejarea și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională, economică și menținerea echilibrului ecologic. Prin acea decizie s-a reținut ca sunt satisfacute imperativele principiului legalității pedepsei, prevăzut la art. 23 alin. (9) din Constituție, coroborat cu art. 72 alin. (3) lit. f) din legea fundamentală, și principiului supremației legii. Cat privește atributia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului de a preciza prețul în funcție de care se determina cuantumul pagubei, s-a reținut ca acest preț nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective și discretionare, care ar avea semnificatia încălcării principiului legalității incriminării și supremației legii. Prin decizia menționată, Curtea Constituțională a mai reținut ca "prin competența Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului de a stabili prețul respectiv nu se poate înțelege decât obligația acestuia de a-l calcula în raport cu parametrii prevăzuți de lege. Textul de lege nu conferă ministerului atributia de a stabili prețul în mod subiectiv, discretionar, exclusiv în funcție de aprecierea sa, ci îi impune obligația, inerenta unui expert, de a-l calcula în mod corect, ceea ce invedereaza un criteriu obiectiv". Referitor la necesitatea precizarii prețurilor negociate în actul de stabilire a prețului mediu, în considerentele deciziei se precizează ca teza "se justifica prin aceea ca numai astfel este posibila cenzura judecătorească a modului de calcul al prețului de către minister, ceea ce este necesar tocmai având în vedere rolul de expert pe care îl are ministerul în determinarea prețului". Prin aceeași decizie s-a stabilit, de asemenea, ca nepublicarea prețului mediu rezultat din negociere nu este o problemă de constituționalitate, deoarece principiul legalității pedepsei și supremației legii nu presupune necesitatea ca și aceste prețuri să fie publicate, prețul mediu nefiind un element constitutiv al infracțiunii, ci numai un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată privind dispozițiile art. 97 alin. 1, 2 și 4 și ale art. 98 alin. 1, 2 și 4 din Codul silvic își menține valabilitatea și în cauza de fața și, în consecința, excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale menționate urmează a fi respinsă.

Referitor la dispozițiile art. 97 alin. 3 din Codul silvic, Curtea constata ca acestea stabilesc o agravantă, fiind dependente de primele doua alineate, și, ca atare, le sunt aplicabile aceleași consideratiuni. Alin. 5 al aceluiași articol pedepsește tentativa și nu ridica alte probleme de constituționalitate.

În legătură cu art. 98 din Codul silvic, urmează a se retine ca alin. 3 cuprinde, de asemenea, o agravantă; alin. 5 dispune confiscarea specială, permisă de Constituție, iar alin. 6 pedepsește tentativa. Nici în ceea ce privește aceste alineate nu se ridica probleme de constituționalitate.

Fața de cele arătate, urmează a fi respinsă și excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 97 alin. 3 și 5 și ale art. 98 alin. 3, 5 și 6 din Codul silvic.

În prezent, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 25 mai 1999, a

Ordinului ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 440/1999

pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, este asigurata cunoașterea și aplicarea prevederilor Codului silvic.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 97 și 98 din Legea nr. 26/1996

- Codul silvic -, ridicată de Petru Pop în Dosarul nr. 7.955/1998 al Tribunalului Cluj.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 iunie 1999.