Decizia nr. 84/1999

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 66 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Maria Teletin în Dosarul nr. 4.537/1998 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal se prezintă Maria Teletin, prin avocat Lucian Bolcas, și Carmen Toader, personal și asistată de avocații Virgil Chinde și Mihaela Negru.

Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul autoarei excepției solicita admiterea excepției de neconstituționalitate, deoarece considera ca aplicarea textului de lege criticat creează, în cazurile egale de punere în executare a unor titluri executorii, o categorie privilegiată, diferita numai după criteriul autorității emitente a titlului, fără nici o alta motivare obiectivă și rezonabila. Se apreciază ca prin aceasta se conferă actelor autentice notariale calitatea de a deveni de plin drept titluri executorii, sustragandu-le de la procedura de investire cu titlu executoriu. Se încalcă astfel principiul unicitatii titlului, întrucât prin lege se conferă calitatea de titluri executorii și copiilor, ceea ce este interzis în materia hotărârilor judecătorești, precum și principiul nediscriminarii, deoarece se aplică tratamente diferențiate unor categorii egale, fără o motivare obiectivă și rezonabila. Chiar dacă prin dispozițiile legale criticate s-a urmărit stingerea litigiilor cu caracter patrimonial și degrevarea instanțelor judecătorești de litigiile în care creanțele sunt certe și lichide, celeritatea nu poate justifica tratamentul diferențiat, discriminatoriu.

Avocatul Virgil Chinde solicita respingerea excepției, apreciind că nu exista neconcordanta între textul de lege criticat și normele și principiile Constituției. Considera ca autoarea excepției confunda notiunile "titlu executoriu" și "formula executorie" cu care trebuie investite anumite acte pentru a capata puterea unor titluri executorii.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției ridicate, considerând ca

art. 66 din Legea nr. 36/1995

este constituțional.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 21 ianuarie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 4.537/1998, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 66 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 . Excepția a fost ridicată de Maria Teletin cu ocazia judecării recursului la ordonanța de adjudecare, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București la 11 noiembrie 1998.

În motivarea excepției se susține ca dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1), deoarece conferă "situații juridice privilegiate unor categorii de cetățeni care urmăresc realizarea unor drepturi numai în funcție de autoritatea publică la care s-au adresat". De asemenea, în susținerea excepției se invoca considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 70/1993, nr. 47/1994 și nr. 135/1996.

Exprimandu-și opinia, instanța de judecată apreciază excepția ca nefondata, întrucât prin dispozițiile

art. 66 din Legea nr. 36/1995

"nu s-a creat o situație juridică privilegiată pentru o anumită categorie de cetățeni", astfel ca "nu s-au încălcat prevederile art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție".

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, arata ca " art. 66 din Legea nr. 36/1995

este constituțional, neafectand dispozițiile art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție", fiind "fireasca opțiunea legiuitorului pentru un regim formal simplificat și avantajos, destinat actelor autentificate de notarul public, întrucât el nu se întemeiază, ca în cazul procedurii contencioase, pe principiile adevărului obiectiv, oralitatii dezbaterilor, contradictorialității și continuității".

În punctul de vedere comunicat de președintele Senatului se arata ca "reglementarea data prin

art. 66 din Legea nr. 36/1995

a urmărit, pe de o parte, celeritatea stingerii litigiilor cu caracter patrimonial, iar pe de altă parte, degrevarea rolului instanțelor judecătorești de litigii în care creanțele sunt certe și lichide", astfel ca "nu sunt incalcate prevederile art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție, excepția fiind nefondata".

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază excepția ca neîntemeiată, deoarece "hotărârile judecătorești devin titluri executorii prin investirea cu formula executorie, în timp ce actele autentice notariale sunt declarate titluri executorii de plin drept, ceea ce nu constituie o diferența discriminatorie care ar privilegia anumite categorii de cetățeni în realizarea unor drepturi", ci, dimpotriva, este "o garanție împotriva punerii în executare a unor hotărâri judecătorești care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege".

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere comunicate de președintele Camerei Deputaților, de președintele Senatului și de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția ridicată.

Excepția de neconstituționalitate privește

art. 66 din Legea nr. 36/1995 , care are următoarea redactare: "Actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. În lipsa actului original, titlu executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public."

Autoarea excepției considera, în esenta, ca acest text de lege încalcă prevederile constituționale ale art. 4 alin. (2) care consfințește unitatea poporului român și egalitatea între cetățeni, și ale art. 16 alin. (1), care consacra principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

Examinând aceste sustineri, Curtea constata ca dispozițiile

art. 66 din Legea nr. 36/1995

constituie o derogare de la principiul general prevăzut la art. 376 din Codul de procedură civilă, în sensul că actele autentice care constata creanțe certe și lichide și care, potrivit art. 1.171 din Codul civil, sunt întocmite de notarul public în baza voinței exprimate de părți, constituie titluri executorii, astfel ca pot fi puse în executare fără să fie investite cu formula executorie. Aceasta nu reprezintă însă o violare a principiului egalității și nediscriminarii, deoarece textul de lege criticat nu vizează crearea unor situații juridice privilegiate pentru o anumită categorie de cetățeni, ci urmărește, pe de o parte, celeritatea stingerii litigiilor cu caracter patrimonial, iar pe de altă parte, degrevarea instanțelor judecătorești de litigiile în care creanțele sunt certe și lichide.

În jurisprudenta Curții Constituționale s-a decis, în mod constant, ca principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune soluții diferite pentru situații diferite, iar legea poate să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se afla în situații sau în condiții diferite. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 256 din 17 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998.

Activitatea notarială, inclusiv cea de întocmire a actelor autentice, este o activitate de interes public și se exercită potrivit nevoilor cetățenilor și ale funcționarii puterii judecătorești, astfel încât prin realizarea ei se asigura satisfacerea intereselor personale ale cetățenilor în acord cu interesul general.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 66 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Maria Teletin în Dosarul nr. 4.537/1998 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 mai 1999.