Decizia nr. 477/2014
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 84/2012 12 decembrie 2012 (prevederi anume) privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea u…
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu referire la art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Vasile Duminică și Radu Păltineanu, prin Asociația Uniunea Democratică a Revoluționarilor Adevărați din România, în Dosarul nr. 3.818/109/2013 al Tribunalului Argeș - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 477D/2014.
2. La apelul nominal răspunde consilier juridic Marius Gabriel Popescu, cu delegație depusă la dosar, pentru partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Lipsesc autorii excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens
Decizia Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 . Depune note scrise în acest sens.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 554 din 17 decembrie 2013 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 7 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3.818/109/2013, Tribunalul Argeș - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanții Vasile Duminică și Radu Păltineanu, prin Asociația Uniunea Democratică a Revoluționarilor Adevărați din România, în cadrul soluționării unei cauze având ca obiect soluționarea contestației la decizia de pensionare.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4) și (5), deoarece "fundamentele avute în vedere la adoptarea măsurii criticate nu sunt reale, fiind contrazise chiar de programul de guvernare U.S.L." În plus, măsura prelungirii suspendării și în cursul anului 2013 a dreptului la indemnizația prevăzută de
nu este justificată obiectiv și nici nu are la bază un studiu concret de impact financiar și social. De asemenea, nici urgența luării măsurii nu este temeinic justificată. De asemenea, arată că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție pentru adoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 . Invocă în acest sens
deciziile Curții Constituționale nr. 65/1995 , nr.
83/1998
și nr.
255/2005 .
7. Totodată, autorii excepției de neconstituționalitate formulează critici și sub aspectul celerității adoptării
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 , dat fiind că nota de fundamentare a acesteia s-a aflat în dezbatere publică doar 10 ore. Or, în situația dată nu își găsea aplicare
art. 6 alin. (9) din Legea nr. 52/2003
privind transparența decizională în administrația publică.
8. Tribunalul Argeș - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate invocată nu este fondată, întrucât s-a statuat deja atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului că aspectul restrângerii sau înlăturării unor drepturi ține de marja de apreciere a statului, cel mai bine plasat pentru a putea aprecia asupra politicilor sale sociale. Cu atât mai mult, apreciază că indemnizația prevăzută de
nu reprezintă un drept fundamental apărat de Constituție. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate ce vizează procedura de adoptare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 , instanța apreciază că acestea au rămas fără obiect ca urmare a aprobării acesteia prin
9. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10. Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă
deciziile Curții Constituționale nr. 554/2013 , nr.
42/2014
și nr.
244/2014 . Astfel, arată că, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, deși autoritățile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor bănești pretinse de autorii excepției de neconstituționalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi și în viitor, în condițiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există și dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficiență, așa încât speranța titularilor acestor drepturi, deși are un suport legal, este în realitate lipsită de conținut. Astfel, deși formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi. Referitor la acest aspect, menționează că Avocatul Poporului întreprinde demersuri în sensul reluării acordării drepturilor suspendate.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente și notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, aprobată prin
Legea nr. 36/2014 , publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 255 din 8 aprilie 2014, dispoziții care au următorul cuprins: "Prevederile art. 15, 18, 19 și 20 ale
art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 , se aplică în mod corespunzător și în anul 2013." Din susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate reiese că ceea ce se critică este soluția legislativă de prelungire a suspendării acordării indemnizației prevăzute la
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , soluție cuprinsă în conținutul normativ al
art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
cu referire la art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 , lege publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, cu următorul conținut:
"Art. II
Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
Articolul 18
În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.
341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.
14. Prin urmare, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie
art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
cu referire la art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 . Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate temporară, în cursul anului 2013, însă, cu toate acestea, continuă să își producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), urmează a se analiza constituționalitatea acestora.
15. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4) și (5) privind delegarea legislativă.
16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012
prin
nu poate avea relevanță în examinarea constituționalității extrinseci a acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea
Decizia nr. 784 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 7 iulie 2009, și
Decizia nr. 1.559 din 6 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 3 februarie 2012), aprobarea prin lege a unei ordonanțe de urgență a Guvernului nu poate acoperi un eventual viciu de neconstituționalitate extrinsecă al acesteia.
17. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține că, în ceea ce privește aceleași dispoziții de lege raportate la art. 115 alin. (4) și (5) din Constituție, s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 554 din 17 decembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 7 februarie 2014, prin care a constatat că prevederile criticate nu fac altceva decât să prelungească și pentru anul 2013 aplicarea măsurilor instituite deja prin acte normative care, la rândul lor, au constituit obiect al controlului de neconstituționalitate, sens în care este
Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, sau
Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013, prin care instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiate, criticile de neconstituționalitate formulate.
18. Curtea a mai reținut că în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012
se arată că aceasta a fost adoptată avându-se în vedere încetarea aplicabilității, la data de 31 decembrie 2012, a măsurilor financiare în domeniul bugetar instituite prin
și faptul că există riscul ca la 1 ianuarie 2013 să nu existe politici fiscale și bugetare asumate prin Programul de guvernare de către noul Guvern învestit în urma alegerilor parlamentare din data de 9 decembrie 2012. Or, neadoptarea acestor măsuri și pentru anul 2013 ar fi determinat afectarea semnificativă a sustenabilității finanțelor publice, generând un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare și, respectiv, asupra deficitului bugetar de 6,8% din produsul intern brut.
19. Totodată, Curtea a observat că prin
Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, instanța de contencios constituțional a reliefat necesitatea creării unui echilibru între interesele generale ale societății și interesele particulare ale persoanelor, sens în care este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui "just echilibru" între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50).
20. Având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale și economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție este neîntemeiată.
21. Referitor la susținerea potrivit căreia nu se respectă cerința prevăzută de dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (5), din analiza procesului legislativ, Curtea a reținut, prin aceeași
Decizie nr. 554 din 17 decembrie 2013 , că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
a fost adoptată de Guvern în data de 12 decembrie 2012, înregistrată la Senat pentru dezbatere, ca primă Cameră, cu nr. Bp409 din data de 13 decembrie 2012 (Adresa nr. E 169/13.12.2012), și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012. Astfel, având în vedere că au fost îndeplinite condițiile privind intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (5) din Constituție, este neîntemeiată. De altfel, cele statuate la art. 115 alin. (5) din Constituție nu sunt în sensul că ordonanța de urgență ar putea să intre în vigoare, deci să producă efecte juridice, numai după ce a parcurs dezbaterea parlamentară, ci condiția este să fie depusă la camera competentă spre dezbatere și să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
22. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea.
23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Duminică și Radu Păltineanu, prin Asociația Uniunea Democratică a Revoluționarilor Adevărați din România, în Dosarul nr. 3.818/109/2013 al Tribunalului Argeș - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu referire la art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 23 septembrie 2014.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.