Decizia nr. 753/2014

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 18 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Eurocheese Producție" - S.R.L., prin lichidator judiciar Pricewaterhouse Coopers Business Recovery Services IPURL, cu sediul în București, în Dosarul nr. 17.510/3/2013 al Curții de Apel București - Secția a VI-a civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 844D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc atât autoarea excepției de neconstituționalitate, cât și părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional, concretizată, spre exemplu, prin

deciziile nr. 42/2005

și nr. 102/2006.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 1.201 din 15 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 17.510/3/2013, Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 18 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Eurocheese Producție" - S.R.L., prin lichidator judiciar Pricewaterhouse Coopers Business Recovery Services IPURL, cu sediul în București, într-o cauză având ca obiect o acțiune posesorie.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care, după ce instanța de judecată stabilește obligația de plată a taxei de timbru, singura judecată asupra acestei chestiuni se face pe calea unei cereri de reexaminare, indiferent de faza procesuală în care se află cauza, cerere care se judecă de aceeași instanță, în camera de consiliu, și fără citarea părților. Arată că, potrivit prevederilor de lege criticate, încheierea pronunțată în aceste condiții este irevocabilă, "ceea ce înseamnă că nu există niciun mecanism de reparare, de remediere a unei erori judiciare care ar putea fi gravă, de natură a afecta iremediabil averea reclamantului." Apreciază astfel că, prin prisma dreptului la un proces echitabil, astfel cum este consacrat de Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dezbaterea trebuie să fie contradictorie în cadrul unui proces public. Modul în care este reglementată această procedură de reexaminare a cuantumului taxei judiciare de timbru conduce la o limitare a accesului liber la justiție, deoarece, indiferent de rațiuni de interes general ce țin de celeritatea judecării cauzelor sau de atragerea de surse de finanțare a serviciului justiției, conduce la un dezechilibru și o disproporție vădită între asigurarea interesului general și dreptul de acces la justiție al cetățeanului. Așa fiind, autoarea excepției apreciază că este încălcat accesul liber la justiție, "care suferă astfel limitări foarte importante ce pot atrage consecințe grave și iremediabile", precum și dreptul la apărare al justițiabilului.

6. Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile

art. 18 din Legea nr. 146/1997 , care "reglementează reexaminarea asupra modului de stabilire a cuantumului taxei judiciare de timbru, nu încalcă principiul liberului acces la justiție și dreptul la apărare, în contextul în care timbrajul constituie un aspect distinct de obiectul judecății propriu-zise în cauză, iar obligația de timbrare trebuie să fie îndeplinită anterior judecății, fiind justificată existența unei singure căi de contestare asupra modului de stabilire a cuantumului taxei judiciare de timbru exclusiv la nivelul instanței pentru a cărei judecată se stabilește taxa respectivă."

7. În conformitate cu prevederile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9. Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 18 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanța de judecată sau, după caz, de Ministerul Justiției.

(2) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.

(3) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere irevocabilă.

(4) În cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, taxa de timbru se restituie total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate."

Curtea constată că

Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. De asemenea, conform art. 55 din aceeași ordonanță de urgență, "Pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor".

În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. O astfel de soluție a fost justificată prin faptul că, deși abrogată, "legea civilă poate ultraactiva în unele situații, potrivit principiului «tempus regit actum»". Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, prevederile de lege criticate își produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei, iar în aceste condiții, Curtea are competența de a controla constituționalitatea acestora.

11. Autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 21, care consacră accesul liber la justiție, raportat la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 24 privind dreptul la apărare.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată în prezenta cauză a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare.

13. Astfel, prin

Decizia nr. 102 din 9 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 9 martie 2006, Curtea a reținut că obiectul textului criticat îl constituie o "normă procedurală care reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru, așadar un incident procedural, prealabil antamării fondului de către instanța de judecată. În condițiile în care, în discuție, este o chestiune prealabilă, soluționarea acesteia este guvernată de principiul celerității, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralității și contradictorialității, a obligativității citării părților, ca și a posibilității exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluționare a cererii de reexaminare."

14. De asemenea, prin

Decizia nr. 839 din 11 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, Curtea a statuat că "dispozițiile

art. 18 din Legea nr. 146/1997

reglementează competența și procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, dar, întrucât nu este vorba despre un litigiu privind fondul dreptului, nu își găsesc aplicare mijloacele și garanțiile procesuale prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituție. Așa fiind, procedura aplicabilă în acest caz are ca finalitate satisfacerea imperativului celerității, și prin aceasta derogă de la dreptul comun". Curtea a mai reținut că "procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o procedură incidentă în desfășurarea unui proces, care în principiu se realizează cu respectarea condiției publicității impuse de art. 127 din Constituție, condiție ce nu are însă un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la aceasta."

15. Prin

Decizia nr. 1.561 din 6 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 3 februarie 2012, Curtea a statuat că "rațiuni ce țin de necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești justifică în mod obiectiv soluția legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - și mijloacele procedurale utilizate". Totodată, Curtea a constatat că "acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanței judecătorești sa examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și să realizeze un just echilibru între interesele individuale și cele privind administrarea justiției, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiție".

16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât considerentele, cât și soluția acestor decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

17. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială "Eurocheese Producție" - S.R.L., prin lichidator judiciar Pricewaterhouse Coopers Business Recovery Services IPURL, cu sediul în București, în Dosarul nr. 17.510/3/2013 al Curții de Apel București - Secția a VI-a civilă și constată că prevederile

art. 18 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2014.