Decizia nr. 754/2014

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader

- judecător

Simina Popescu

- magistrat-asistent

1. Pe rol se află pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Gheorghe Stelian în Dosarul nr. 664/36/2013 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 291D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11 noiembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 57 și

art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus amânarea pronunțării pentru data de 9 decembrie 2014. La această dată, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată potrivit

art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , în temeiul

art. 57 din Legea nr. 47/1992 , Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru data de 16 decembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

3. Prin Încheierea din 13 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 664/36/2013, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

4. Excepția a fost ridicată de reclamantul Gheorghe Stelian într-o cauză având ca obiect contestația împotriva unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate privind existența stării de conflict de interese/incompatibilitate.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, prin redactarea imprecisă în privința noțiunii de "societate de interes local", încalcă principiul securității juridice. Arată că pentru a stabili calitatea unei societăți de a fi de interes local este necesară raportarea la unitatea administrativ-teritorială (iar nu la consilieri ori primari), astfel încât societatea este de interes local pentru consiliul local sau consiliul județean care a înființat-o și sub a cărui autoritate funcționează.

6. Invocă

Hotărârea Guvernului nr. 597/1992

privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, județene, a regiilor autonome și societăților comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau județean, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană prin care Statul român și-a asumat obligații de conformare la cerințele de mediu, prin reorganizarea modului în care serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare este furnizat și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2008

pentru modificarea și completarea

Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006

și a

Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 . Relevante în acest sens sunt dispozițiile de lege care instituie definiția operatorului regional și cele privind regulile de atribuire directă a contractelor de delegare a gestiunii.

7. Precizează că la nivelul anului 2003 nu exista suport legislativ pentru existența unei societăți prestatoare de servicii de utilități publice care să aibă acționari mai multe unități administrativ-teritoriale.

8. Noțiunile de "societate de interes local" și "societate de interes național" nu pot acoperi situația operatorului regional "in-house providing" ce are ca acționari mai multe unități administrativ-teritoriale, iar controlul analog controlului asupra propriilor servicii publice este exercitat în comun de acestea. Însăși denumirea de "regional" cuprinsă în definiția legală a operatorului regional este de natură să ducă la confuzii pentru destinatarii normelor. Totuși, distincția dintre societățile de interes local și operatorii de servicii publice comunitare de utilități publice locale sau județene rezultă din

art. 1 alin. (2) lit. g) pct. 2 și 6 din Legea nr. 215/2001

care stabilește că în noțiunea de "organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean" sunt cuprinse și societățile comerciale și regiile autonome de interes local sau județean, precum și operatorii de servicii comunitare de utilități publice sau județene.

9. Având în vedere acest context legislativ și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene care impune, printre altele, colectivității locale ce atribuie direct un contract public să exercite asupra persoanei în cauză un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, rezultă că, în situația în care mai multe unități administrativ-teritoriale au constituit în comun un operator regional însărcinat cu îndeplinirea misiunii lor de serviciu public de alimentare cu apă și de canalizare, controlul nu poate fi considerat analog celui exercitat asupra propriilor servicii decât în cazul în care este realizat de către primar, viceprimarul ori persoana căreia primarul i-a delegat atribuții de control pe linie de serviciu public de alimentare cu apă și de canalizare, iar nu de către o altă persoană desemnată de consiliul local. Operatorii regionali fiind societăți, iar controlul asupra propriilor servicii fiind realizat de primar, acesta trebuie să participe cel puțin în adunarea generală a acționarilor operatorului regional.

10. În fine, consideră că prevederile

art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003

sunt neconstituționale în măsura în care vizează funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale operatorilor de servicii comunitare de utilități publice deținute "in-house providing" de mai multe unități administrativ-teritoriale.

11. Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate sunt constituționale, deoarece sunt clare și precise și nu încalcă principiul securității juridice. Tocmai pentru a asigura o transparență în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și pentru a evita în timp mai multe situații care pot conduce la fapte de corupție,

Legea nr. 161/2003

a reglementat mai multe situații de incompatibilitate în exercitarea acestor funcții.

12. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece în cauză este pusă în discuție o problemă de interpretare și aplicare a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 , aplicabile în litigiul în care autorul excepției are calitatea de reclamant, în speță, calificarea Societății Comerciale RAJA - S.A. ca fiind o societatea comercială de interes local sau o societate comercială care nu se încadrează în această categorie. Față de acest aspect, precizează că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că atribuția sa de soluționare a excepției de neconstituționalitate nu constă în analiza conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal, sens în care invocă

Decizia nr. 265 din 21 mai 2013 .

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dispoziții care au următorul cuprins: "(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu:

[...]

f) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național;".

17. În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul de drept și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.

18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003

au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare. În acest sens, prin

Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014 , nepublicată în Monitorul Oficial al României până la această dată, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate instituie una dintre incompatibilitățile specifice funcțiilor publice de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean. Astfel, funcțiile menționate sunt incompatibile cu funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național.

19. Din analiza textelor de lege deduse controlului de constituționalitate, în raport cu exigențele principiului securității juridice, prin prisma normelor constituționale invocate și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că acestea sunt norme clare, previzibile, care stabilesc cât se poate de precis conduita aleșilor locali.

20. De asemenea, Curtea a constatat că instituirea prin textul de lege criticat a incompatibilității menționate este o opțiune a legiuitorului și se circumscrie scopului legii de înlăturare a cauzelor și condițiilor care determină corupția, astfel încât funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național să nu constituie un factor generator de corupție în cazul persoanelor care exercită funcția de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean.

21. Curtea a mai precizat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarului, viceprimarului, primarului general, viceprimarului municipiului București, președintelui și vicepreședintelui consiliului județean, care exercită funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național, revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese.

22. În același timp, Curtea a reținut că invocarea, în susținerea excepției, a dispozițiilor cuprinse în

Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006

și

Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006

pune în discuție o problemă de interpretare și aplicare a legii, eventuala neconcordanță dintre prevederile legilor menționate excedând controlului de constituționalitate. Totodată, calificarea serviciilor comunitare de utilități publice sau a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare ca fiind societăți comerciale de interes local sau de interes național reprezintă o problemă de interpretare și aplicare a legii.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Stelian în Dosarul nr. 664/36/2013 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2014.