Decizia nr. 587/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 80 din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Octavian Florin Păsărelu în Dosarul nr. 8.114/95/2013 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 133D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Societatea Complexul Energetic Oltenia - S.A. din Târgu Jiu, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat dă salariatului un drept de opțiune cu privire la reintegrarea în muncă, având în vedere că, în practică, după desfacerea nelegală ori netemeinică a contractului de muncă relațiile de muncă pot deveni tensionate. Aceasta reprezintă o normă de protecție ce nu contravine cu nimic prevederilor art. 41 din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 8.114/95/2013, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 80 din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Octavian Florin Păsărelu cu prilejul soluționării apelului declarat de Societatea Complexul Energetic Oltenia - S.A. din Târgu Jiu împotriva Sentinței civile nr. 1.894 din 28 august 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 8.114/95/2013, având ca obiect contestația formulată de Octavian Florin Păsărelu împotriva deciziei de concediere.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile

art. 80 alin. (2) și (3) din Legea nr. 53/2003 , care prevăd încetarea de drept a raporturilor de muncă la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, în cazul în care salariatul nu a solicitat repunerea în situația anterioară emiterii actului de concediere, aduc atingere dreptului la muncă. Astfel, consideră că dacă salariatul a solicitat anularea deciziei de concediere rezultă în mod clar că acesta dorește continuarea raporturilor de serviciu, iar instanța în mod ilogic ar dispune încetarea de drept a contractului individual de muncă. În același sens, arată că, potrivit dispozițiilor

art. 80 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 , părțile sunt repuse în situația anterioară cu privire la plata drepturilor salariale, fără a fi necesară o cerere expresă în acest sens din partea salariatului. De asemenea susține că, în cazul în care concedierea este lovită de nulitate absolută potrivit art. 78 din Codul muncii, părțile sunt repuse de drept în situația anterioară, fără ca la acest articol să se prevadă că salariatul este obligat să solicite repunerea părților în situația anterioară. Or, anularea și constatarea nulității absolute produc aceleași efecte. Mai arată că dispozițiile

art. 80 alin. (2) și (3) din Legea nr. 53/2003

sunt ilogice și pentru că duc la încetarea contractului individual de muncă fără a fi existat acordul niciuneia dintre părți. Totodată, susține că dispozițiile de lege criticate nu sunt corelate cu dispozițiile

art. 56 din Legea nr. 53/2003 , care prevăd cauzele încetării de drept a contractului individual de muncă. De asemenea consideră că dispozițiile

art. 80 alin. (2) și (3) din Legea nr. 53/2003

contravin art. 60 și art. 220 din Codul muncii referitoare la interdicția concedierii reprezentanților sindicali.

6. Autorul excepției ridică și problema dacă în urma încetării contractului individual de muncă în temeiul

art. 80 din Legea nr. 53/2003

mai poate beneficia de ajutor de șomaj. De asemenea, întreabă dacă mai are dreptul de a obține plăți compensatorii.

7. Cât privește dispozițiile

art. 80 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 , arată că acestea sunt neconstituționale pentru sintagma "va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate", pentru că nu prevăd și acordarea dobânzilor legale. De asemenea, arată că acordarea numai a salariilor indexate, majorate și reactualizate a dus la diminuarea cuantumului salariului, deoarece acesta a fost actualizat cu indicele de inflație pentru anumite perioade de timp.

8. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă arată că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției. În acest sens, arată că dispozițiile

art. 80 alin. (2) și (3) din Legea nr. 53/2003

impun cerința ca petentul să solicite în mod expres repunerea în situația anterioară emiterii actului de concediere, iar în caz contrar contractul individual de muncă încetează de drept, întrucât, în situația în care petentul nu solicită repunerea în situația anterioară, se presupune faptul că acesta și-a găsit între timp un alt loc de muncă, nemaidorind reîncadrarea la vechiul loc de muncă, ci doar anularea deciziei de concediere și despăgubiri materiale. În sensul celor arătate invocă și jurisprudența Curții Constituționale prin Decizia 290 din 23 mai 2013,

Decizia nr. 269 din 12 mai 2005

și

Decizia nr. 150 din 25 februarie 2010 .

9. De altfel, instanța consideră că autorul excepției nu are interes să invoce excepția de neconstituționalitate, întrucât a solicitat repunerea părților în situația anterioară, prin reintegrarea în muncă.

10. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 80 din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, dispoziții potrivit cărora: "(1) În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

(2) La solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere.

(3) În cazul în care salariatul nu solicită repunerea în situația anterioară emiterii actului de concediere, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești."

14. Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 41 din Constituție referitoare la dreptul la muncă.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției critică dispozițiile

art. 80 alin. (2) și (3) din Legea nr. 53/2003

aceste texte de lege, întrucât prevăd încetarea de drept a contractului individual de muncă în situația în care salariatul nu ar fi solicitat repunerea în situația anterioară. Or, examinând actele Dosarului nr. 8.114/95/2013 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în cadrul contestației formulate împotriva deciziei de concediere, soluționată în primă instanță de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința nr. 1.894 din 28 august 2014, autorul excepției de neconstituționalitate a solicitat și a obținut reintegrarea sa în muncă, precum și plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data desfacerii contractului individual de muncă și până la reintegrarea efectivă a acestuia. Această soluție a fost păstrată de Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă, care, prin Decizia nr. 200 din 19 ianuarie 2015, a respins ca nefondat apelul formulat de Societatea Complexul Energetic Oltenia - S.A. din Târgu Jiu. Prin urmare, dispozițiile

art. 80 alin. (3) din Legea nr. 53/2003

nu sunt incidente în cauza în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor alin. (2) al aceluiași articol de lege este, în consecință, lipsită de interes.

16. Cât privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 80 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 , Curtea constată că aceasta se referă, în esență, la modul în care legiuitorul a înțeles să reglementeze dreptul la dobânzi legale, acesta nefiind prevăzut expres în cuprinsul textului de lege invocat. Față de această critică, Curtea reține că modul în care legiuitorul înțelege să sistematizeze materia reglementată nu reprezintă o problemă de constituționalitate, atât timp cât intenția sa este clară, lipsită de echivoc și are consecințe previzibile, chiar dacă aceasta rezultă din interpretarea coroborată a unor texte de lege. Or, potrivit dispozițiilor

art. 253 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 , "angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul." Coroborând aceste dispoziții cu cele ale art. 1531 și 1535 din Codul civil și

art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011

privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 29 august 2011, aprobată prin

Legea nr. 43/2012 , cu completările ulterioare, rezultă în mod evident dreptul salariatului de a obține dobânzi legale cu prilejul repunerii sale în situația anterioară ca urmare a constatării de către instanța de judecată a caracterului netemeinic sau nelegal al deciziei de concediere.

17. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile

art. 80 alin. (1) din Legea nr. 53/2003

nu conțin niciun element de neconstituționalitate și nici nu se poate reține vreo lacună legislativă, în realitate instanța fiind sesizată cu o problemă de aplicare a legii, ceea ce excedează competenței instanței de contencios constituțional.

18. Aceeași concluzie se impune și în ceea ce privește solicitarea autorului de a clarifica dacă în urma încetării contractului individual de muncă în temeiul

art. 80 din Legea nr. 53/2003

mai poate beneficia de ajutor de șomaj.

19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 80 din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Octavian Florin Păsărelu în Dosarul nr. 8.114/95/2013 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 1 octombrie 2015.