Decizia nr. 114/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

și ale

art. I

și

II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , excepție ridicată de Ștefan Moise în Dosarul nr. 1.379/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 34D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 87D/2016, nr. 116D/2016, nr. 235D/2016, nr. 334D/2016, nr. 710D/2016, nr. 715D/2016 și nr. 763D/2016, având ca obiect excepții de neconstituționalitate parțial identice, ridicate de Iulian Ionescu, Ion Pițigoi, Mihai Manoliu și Aurelia Paraschivescu în Dosarul nr. 1.374/2/2015 și de Luciana Banea în Dosarul nr. 1.388/2/2015 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Gheorghe Ionescu în Dosarul nr. 202/36/2015 al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Aurel Drăghici, Dumitru Miron, Constantin Stanciu ș.a. în Dosarul nr. 2.934/114/2015 al Tribunalului Buzău - Secția I civilă, de Asociația „Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989“ din Galați în Dosarul nr. 3.761/121/2015* al Tribunalului Galați - Secția I civilă, de Mihai Luca în Dosarul nr. 1.557/89/2015 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și de Vasile Dobrotă în Dosarul nr. 313/54/2016 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal.

4.

La apelul nominal răspund autorul excepției de neconstituționalitate Ion Pițigoi, personal, și consilier juridic Florin Ciriplinschi, pentru autoarea excepției Asociația „Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989“ din Galați. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 334D/2016, autorii excepției Aurel Drăghici, Dumitru Miron, Constantin Stanciu ș.a., prin avocat, au depus note scrise prin care solicită admiterea excepției, iar autorul Mihai Luca a formulat concluzii scrise în susținerea criticilor de neconstituționalitate și o cerere precizatoare în cuprinsul căreia solicită judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, autoarea excepției Asociația „Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989“ din Galați, în susținerea criticilor de neconstituționalitate, a depus note scrise în cuprinsul cărora a solicitat extinderea obiectului excepției de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile

art. 8

și

18 din Legea nr. 283/2011

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar,

art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012

privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și

art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013

privind reglementarea unor măsuri bugetare și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

6.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 34D/2016, nr. 87D/2016, nr. 116D/2016, nr. 235D/2016, nr. 334D/2016, nr. 710D/2016, nr. 715D/2016 și nr. 763D/2016 au obiect parțial identic, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. Autorul excepției de neconstituționalitate prezent și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Reprezentantul autoarei Asociația „Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989“ din Galați arată că se opune conexării cauzelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 87D/2016, nr. 116D/2016, nr. 235D/2016, nr. 334D/2016, nr. 710D/2016, nr. 715D/2016 și nr. 763D/2016 la Dosarul nr. 34D/2016, care este primul înregistrat.

7.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției Ion Pițigoi, care solicită, în esență, admiterea excepției de neconstituționalitate, întrucât indemnizația reparatorie prevăzută de

Legea nr. 341/2004

reprezintă un drept fundamental. Depune note scrise.

8.

Reprezentantul Asociației „Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989“ din Galați precizează faptul că s-a opus conexării dosarelor, întrucât prin cererea de chemare în judecată a solicitat plata indemnizației reparatorii pentru anii 2012-2014, și, ca atare, pentru această perioadă dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

nu sunt incidente. Însă, începând cu anul 2015, aceste norme afectează dreptul la indemnizația reparatorie și, astfel, s-a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate. De asemenea, în ceea ce privește solicitarea referitoare la extinderea obiectului excepției de neconstituționalitate, arată că din cuprinsul notelor scrise și a înscrisurilor aflate la dosar reiese motivarea acestei cereri.

9.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii cu privire la extinderea obiectului excepției.

10.

Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de autoarea excepției de neconstituționalitate Asociației „Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989“ din Galați, în sensul extinderii obiectului excepției, având în vedere dispozițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (...)“, și

alin. (4)

al aceluiași articol, potrivit căruia „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți (...)“. Cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate este cel fixat în fața instanței judecătorești în cauza în care a fost ridicată excepția, astfel că, în fața Curții Constituționale, obiectul acesteia nu poate fi altul decât cel stabilit prin actul de sesizare.

11.

Pe fondul cauzei reprezentantul Asociației „Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989“ din Galați solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând argumentele prezentate pe larg în cuprinsul motivării scrise a acesteia.

12.

Reprezentantul Ministerului Public, referitor la fondul excepției de neconstituționalitate, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, având în vedere că, în această materie, există precedent constituțional.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

13.

Prin încheierile din 1 septembrie 2015, 29 octombrie 2015 și 2 decembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 1.379/2/2015, nr. 1.374/2/2015 și 1.388/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 . Excepția a fost ridicată de Ștefan Moise, Iulian Ionescu, Ion Pițigoi, Mihai Manoliu, Aurelia Paraschivescu și Luciana Banea, în cauze având ca obiect pretenții, respectiv acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

art. I

și

II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 .

14.

Prin Încheierea din 26 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 202/36/2015, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și ale

art. I

și

II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 . Excepția a fost ridicată de Gheorghe Ionescu, într-o cauză având ca obiect pretenții, respectiv acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

art. I

și

II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 .

15.

Prin Încheierea din 15 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.934/114/2015, Tribunalul Buzău - Secția I civilă complet specializat conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 . Excepția a fost ridicată de Aurel Drăghici, Dumitru Miron, Constantin Stanciu, ș.a., într-o cauză având ca obiect plata indemnizației reparatorii, începând cu 1 ianuarie 2015, potrivit dispozițiilor

art. 4 din Legea nr. 341/2004 .

16.

Prin Sentința civilă nr. 318/2016 din 24 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.761/121/2015*, Tribunalul Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 . Excepția a fost ridicată de Asociația „Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 decembrie 1989“ din Galați, într-o cauză având ca obiect plata indemnizației reparatorii, potrivit dispozițiilor

art. 4 din Legea nr. 341/2004 , neacordată în perioada 2012-2014.

17.

Prin Decizia nr. 362/2016 din 5 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.557/89/2015, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 . Excepția a fost ridicată de Mihai Luca în calea de atac a apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 1.531 din 5 noiembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Vaslui într-o cauză având ca obiect plata indemnizației reparatorii prevăzută de

Legea nr. 341/2004 , aferentă anilor 2012-2014 și 2015.

18.

Prin Încheierea din 11 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 313/54/2016, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

și ale

art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepția a fost ridicată de Vasile Dobrotă, într-o cauză având ca obiect plata indemnizației reparatorii, potrivit dispozițiilor

art. 4 din Legea nr. 341/2004 , începând cu luna ianuarie a anului 2015, precum și pe perioada 2012-2014 în care nu s-a acordat.

19.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii excepției susțin, în esență, că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a fost emisă cu nerespectarea prevederilor constituționale ale

art. 115 alin. (4)

și

(6) , având în vedere că din partea introductivă nu se poate constata caracterul de urgență, întrucât procedura de instituire a unei situații de urgență este reglementată de

art. 10

și următoarele din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999

privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 453/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1052 din 12 noiembrie 2004. Totodată, se arată că, în raport cu

art. 102 alin. (1)

și

art. 74 alin. (3) din Constituție , Guvernul nu era abilitat, prin lege, să emită ordonanțe în domeniul

Legii nr. 341/2004 , încălcându-se, astfel,

art. 108 din Legea fundamentală .

20.

De asemenea, autorii excepției apreciază că ordonanța de urgență criticată nu a fost supusă dezbaterii publice, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție . În plus, susțin că proiectul de act normativ nu a fost pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 29 decembrie 2014, nu a avut avizul Consiliului Legislativ și nici a altor autorități competente în materie.

21.

În continuare, autorii excepției afirmă că, prin actul normativ criticat, este afectat adevărul istoric al evenimentelor din Decembrie 1989, se face o nouă definire a Revoluției și se creează o discriminare între categoriile de participanți la victoria Revoluției din Decembrie 1989, respectiv între luptătorii remarcați și cei răniți, reținuți și urmași de eroi-martiri, dar în mod deosebit între participanții la Revoluția Română din Decembrie 1989 și alte categorii de beneficiari de indemnizații obținute în baza altor fapte deosebite decât participarea la evenimentele din decembrie 1989, respectiv deținuți politici, deportați și veterani de război.

22.

Totodată, autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă principiul neretroactivității legii civile, deoarece Guvernul modifică situații juridice definitiv stabilite, determinând arbitrarul, iar eliminarea din

Legea nr. 341/2004

a indemnizației lunare reparatorii pentru Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite, printr-o ordonanță de urgență, reprezintă o trecere silită a bunului din proprietatea privată în proprietatea publică și „determină o restrângere a acordării recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“.

23.

Autorii excepției afirmă că indemnizația lunară reparatorie reprezintă un „bun“, în sensul

art. 1 din Primul Protocol adițional

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , iar sistarea ei contravine prevederilor constituționale potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, și la măsuri de asistență socială, potrivit legii. Ca atare, apreciază că neacordarea indemnizației lunare reparatorii reprezintă o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate privată și menționează considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 88 din 28 februarie 2013 .

24.

În final, autorii excepției susțin că, pentru a fi aplicat în înțelesul său, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil și să asigure securitatea juridică a destinatarilor lui, lucru care nu s-a întâmplat și în cazul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , încălcându-se astfel

Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

25.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în dosarele nr. 34D/2016, nr. 87D/2016 și nr. 116D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, arătând că în preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

este motivată urgența adoptării acesteia, fiind evocate situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, iar legiuitorul are deplina competență în a stabili condițiile și criteriile de acordare a indemnizației cu caracter reparatoriu, în temeiul

art. 61 alin. (1) din Constituție .

26.

Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 235D/2016, apreciază că ambele acte normative sunt în concordanță cu prevederile constituționale, în condițiile în care prin acestea s-a urmărit, pe de o parte, adaptarea cadrului legal aferent măsurilor de recunoștință pentru persoanele implicate în Revoluția din decembrie 1989, precum și pentru persoanele implicate în revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987, în raport cu actuala situație socio-economică și politică, iar, pe de altă parte, ca acest cadru legal să fie unul fundamentat, de natură să conducă la o aplicare corectă, în ce privește stabilirea și acordarea drepturilor prevăzute de

Legea nr. 341/2004 .

27.

Tribunalul Buzău - Secția I civilă complet specializat conflicte de muncă și asigurări sociale, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 334D/2016, apreciază ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții în materie.

28.

Tribunalul Galați - Secția I civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 710D/2016, își exprimă opinia în sensul conformității actelor normative criticate cu prevederile Constituției.

29.

Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 710D/2016, arată că formularea punctului său de vedere este obligatorie față de dispozițiile

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , doar în măsura în care excepția de neconstituționalitate ar fi fost invocată din oficiu, pentru motivarea încheierii de învestire, iar în celelalte ipoteze instanța are facultatea de a prezenta o opinie. Prin urmare, instanța s-a limitat doar la justificarea admisibilității cererii de sesizare a Curții Constituționale.

30.

Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 763D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în esență, că reglementările în cauză reprezintă opțiunea legiuitorului, justificate de finalitatea exercitării în condiții optime a unui drept, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele negative asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile.

31.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

32.

Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în dosarele nr. 34D/2016, nr. 87D/2016, nr. 116D/2016, nr. 235D/2016, nr. 334D/2016, nr. 715D/2016 și nr. 763D/2016, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens apreciază, în esență, că dispozițiile legale criticate se aplică pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare. De asemenea consideră că a existat o situație extraordinară la data emiterii ordonanțelor de urgență supuse analizei de constituționalitate și nu s-a adus atingere unor drepturi fundamentale.

33.

Avocatul Poporului, în dosarele nr. 235D/2016, nr. 334D/2016, nr. 710D/2016, nr. 715D/2016 și nr. 763D/2016, arată că își menține punctul de vedere exprimat anterior în cauze având ca obiect aceeași excepție, în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate, arătând că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 115 alin. (4)

și

(6) din Constituție

privind emiterea ordonanțelor de urgență de către Guvern, iar dreptul la indemnizație reparatorie nu este un drept fundamental.

34.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

35.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

36.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare, ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, și ale

art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Însă, având în vedere considerentele încheierii de sesizare, precum și notele autorului Vasile Dobrotă, depuse în motivarea excepției, în Dosarul nr. 763D/2016, rezultă că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie doar

lit. j) a alin. (1) al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , dispoziții asupra cărora Curtea Constituțională urmează să se pronunțe. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

și ale

art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 .

37.

În opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din

Constituție

cuprinse în

art. 15 alin. (2)

referitor la principiul neretroactivității legii civile,

art. 16 alin. (1)

care consacră egalitatea în drepturi,

art. 11

privind dreptul internațional și dreptul intern,

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 22 alin. (1)

și

(2)

privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică,

art. 23 alin. (11)

care consacră prezumția de nevinovăție,

art. 29 alin. (1)

referitor la libertatea conștiinței,

art. 30

privind libertatea de exprimare,

art. 31

referitor la dreptul la informație,

art. 33 alin. (3)

potrivit căruia statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume,

art. 34

care consacră dreptul la ocrotirea sănătății,

art. 44

referitor la dreptul de proprietate privată,

art. 47 alin. (1)

potrivit căruia statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent,

art. 53

referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți,

art. 82 alin. (2)

cu privire la validarea mandatului și depunerea jurământului,

art. 94

referitor la alte atribuții ale Președintelui României,

art. 108

referitor la actele Guvernului,

art. 115 alin. (4) ,

(5)

și

(6)

privind delegarea legislativă și

art. 124

referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea sunt invocate

art. 3

- Interzicerea torturii,

art. 6

- Dreptul la un proces echitabil și

art. 14

privind interzicerea torturii și a discriminării din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ,

art. 1

privind protecția proprietății din

Primul Protocol

adițional la

Convenție

și

art. 7

și

art. 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului , precum și

art. 17

privind dreptul de proprietate din

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene . Totodată, se apreciază că, prin adoptarea actelor normative criticate, au fost nerespectate dispozițiile

Legii nr. 52/2003

privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, și cele ale

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

38.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici, în esență, asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 785*) din 15 decembrie 2016, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii,

Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 3 martie 2017,

Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 5 septembrie 2016, și

Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016.

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017.

39.

Astfel, Curtea a reținut că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată

Legea nr. 42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. În baza dispozițiilor acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 erau: „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“, „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

40.

Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat

Legea nr. 42/1990 , însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“ se referă, în noua reglementare, la trei categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“.

41.

Curtea a reținut că

Legea nr. 341/2004

stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit

art. 4 , și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calitățile și titlurile atestate potrivit

Legii nr. 42/1990 .

42.

Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizația lunară reparatorie, prevăzută de

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , de care beneficiau, în condițiile legii, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la

art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3

din lege, respectiv titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“, nu s-a acordat.

43.

Prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

au fost modificate și completate unele dispoziții din

Legea nr. 341/2004 , care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“, „Luptător cu Rol Determinant“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 , titlurile instituite se vor acorda în condițiile legi, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit

Legii nr. 42/1990 , doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ al

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlurile de „Luptător cu Rol Determinant“, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.

44.

Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , raportată la

art. 115 alin. (4) din Constituție , este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia ( Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012 , pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49).

45.

Cu privire la critica de neconstituționalitate potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica

Legea nr. 341/2004

printr-o ordonanță, Curtea a reținut caracterul neîntemeiat al acesteia, întrucât, potrivit prevederilor constituționale ale

art. 115 alin. (1) , „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“.

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 341/2004

a fost adoptată în baza

art. 1 pct. I.1

și

pct. X din Legea nr. 184/2014

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanțe pentru modificarea și completarea

Legii nr. 341/2004 . Ca atare, Curtea a reținut caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituționalitate.

46.

Referitor la invocarea prevederilor

art. 115 alin. (5) din Constituție , potrivit jurisprudenței Curții, acestea condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Reglementările constituționale sunt transpuse la nivel legal de

art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia „Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“ (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Astfel, potrivit fișei legislative, se observă că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a fost adoptată în ședința de Guvern din 29 decembrie 2014, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E201/30/12/2014.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât nu a putut fi reținută critica privind încălcarea

art. 115 alin. (5) din Constituție .

47.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

nu a fost supusă dezbaterii publice, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor

art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 , „În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare“. Astfel, legiuitorul, ținând cont de realitatea existenței unor situații în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat netemeinicia acestei critici. Totodată, Curtea a arătat că aspectul invocat de autorii excepției, potrivit căruia „actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 29 decembrie 2014“ și „nu a avut avizul Consiliului Legislativ“, excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.

48.

De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate, prin raportare la

art. 15 alin. (2) din Constituție , care consacră principiul neretroactivității legii civile, nu oferă temei unei atari critici, întrucât nu conțin, în sine, nicio normă cu caracter retroactiv, textele urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, susținerile autorilor excepției, în sensul că se anulează vechile titluri, nu pot fi primite, deoarece prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condițiile noii reglementări, de recunoștință și gratitudine.

49.

Cât privește critica potrivit căreia dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate instituie discriminări prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor

art. 16 din Constituție . A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens a se vedea

Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.

50.

De asemenea, prin

Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012,

Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013,

Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori

Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, Curtea a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“. Ca atare, Curtea a reținut că indemnizația se acordă în condițiile

Legii nr. 341/2004 , astfel cum a fost modificată și completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 .

51.

În continuare, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , precitată, a statuat că, deși temeiul moral al acordării dreptului la indemnizație reparatorie, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, „acesta nu constituie totuși, potrivit

Constituției , o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989“.

52.

Totodată, prin

Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016 , precitată, analizând motivele privind încălcarea prevederilor art.

33 alin. (3) din Constituție , Curtea a reținut că problemele privind corectitudinea lingvistică a actelor normative ori interpretarea istorică care a reprezentat temeiul unor reglementări nu reprezintă aspecte ce revin competenței de control a Curții Constituționale.

53.

Referitor la critica privind caracterul inaccesibil, imprecis ori imprevizibil al normelor de drept supuse analizei de constituționalitate, Curtea a observat că autorul excepției vizează modificările aduse

Legii nr. 341/2004

prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 . Or, Curtea a constatat că emiterea acestei ordonanțe de urgență a avut în vedere tocmai reglementarea unor prevederi clare, fără echivoc, menite să descurajeze abuzurile și încălcarea legii, precum și plata, în temeiul criteriilor stabilite prin lege, a indemnizațiilor reparatorii.

54.

Pentru argumentele menționate anterior, Curtea a constatat și netemeinicia criticilor de neconstituționalitate raportate la prevederile

art. 115 alin. (6) din Constituție .

55.

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile pronunțate de Curte prin deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

56.

Cu privire la dispozițiile

art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , Curtea observă că autorii excepției nu formulează critici de neconstituționalitate distincte privind acest act normativ, ci le include în cadrul criticilor vizând

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 , astfel că cele reținute cu privire la aceste din urmă acte normative sunt aplicabile și în privința

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 .

57.

Întrucât nu a fost reținută restrângerea exercițiului niciunui drept și niciunei libertăți fundamentale, Curtea constată că dispozițiile

art. 53 din Constituție

nu au incidență în cauză. De asemenea, dispozițiile legale criticate nu contravin nici celorlalte norme convenționale și din actele internaționale invocate.

58.

În final, Curtea constată că celelalte dispoziții din

Constituție

invocate nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.

59.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan Moise în Dosarul nr. 1.379/2/2015, de Iulian Ionescu, Ion Pițigoi, Mihai Manoliu și Aurelia Paraschivescu în Dosarul nr. 1.374/2/2015 și de Luciana Banea în Dosarul nr. 1.388/2/2015 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Gheorghe Ionescu în Dosarul nr. 202/36/2015 al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Aurel Drăghici, Dumitru Miron, Constantin Stanciu ș.a. în Dosarul nr. 2.934/114/2015 al Tribunalului Buzău - Secția I civilă, de Asociația Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989 din Galați în Dosarul nr. 3.761/121/2015* al Tribunalului Galați - Secția I civilă, de Mihai Luca în Dosarul nr. 1.557/89/2015 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și de Vasile Dobrotă în Dosarul nr. 313/54/2016 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

și ale

art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Buzău - Secția I civilă, Tribunalului Galați - Secția I civilă, Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 martie 2017.