Decizia nr. 849/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Gheorghe Mocanu în Dosarul nr. 1.387/253/2015 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.378D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 24 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.387/253/2015, Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Mocanu într-o cauză având ca obiect o plângere contravențională.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia consideră că prevederile

art. 30 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

sunt constituționale numai în măsura în care nu scutesc instituțiile publice de la plata taxelor judiciare de timbru în valoare de 20 de lei în procesele ce au ca obiect căile de atac împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor. Arată că, în asemenea situații, obiectul dedus judecății nu este reprezentat de venituri publice, ci de apelul împotriva unei sentințe civile prin care a fost înlăturată o acuzație contravențională, or,

art. 30 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

se referă strict la cererile și căile de atac ce au ca obiect colectarea veniturilor publice. În caz contrar, apreciază că s-ar rupe justul echilibru dintre părți, fiind favorizată instituția publică, ceea ce contravine principiului egalității de tratament, încălcându-se, astfel, principiul conform căruia părțile în proces sunt egale în fața legii.

6.

Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

este neîntemeiată. Instanța de judecată învederează faptul că scutirea autorităților publice de plata taxelor judiciare de timbru pentru cererile și acțiunile în justiție are o justificare obiectivă și rațională, ce constă în faptul că autoritățile respective sunt finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele de timbru respective, făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd ca aceste autorități să fie obligate, formal, să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens menționează faptul că prevederile

art. 30 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

reprezintă o preluare a soluției legislative cuprinse inițial în

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, prevederi de lege care au făcut, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens este

Decizia nr. 692 din 12 iunie 2008 ,

Decizia nr. 1.248 din 22 septembrie 2011

și

Decizia nr. 391 din 26 aprilie 2012 , decizii prin care Curtea a statuat că reglementarea criticată este constituțională.

9.

Avocatul Poporului menționează că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind

Decizia nr. 277 din 10 mai 2016 . În acest context învederează faptul că își menține punctul de vedere exprimat cu acel prilej, în sensul că prevederile

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

sunt constituționale.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 30 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acțiunile și

cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.“

13.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 16 alin. (2) , potrivit cărora nimeni nu este mai presus de lege, și celor ale

art. 11 alin. (2)

referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, raportat la

art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, în acest sens fiind

Decizia nr. 277 din 10 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016, și

Decizia nr. 747*) din 23 noiembrie 2017 , nepublicată în Monitorul Oficial la data pronunțării prezentei decizii, prin care Curtea a statuat că reglementarea criticată este constituțională în raport cu criticile formulate.

a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2018.

15.

Prin aceste decizii, Curtea a reținut că soluția legislativă criticată se regăsea, inițial, în cuprinsul

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, act normativ în prezent abrogat, și a statuat, în esență, că „scutirea autorităților publice, care intră sub incidența textului de lege criticat, de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare are o justificare obiectivă și rațională în faptul că autoritățile respective - beneficiare de alocații bugetare -, fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget. De asemenea, Curtea a statuat că principiul egalității, prevăzut de

Constituție

pentru cetățeni, nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale

art. 16 , cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în

Constituție

și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create“.

16.

În jurisprudența sa în această materie, Curtea a constatat că „legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, și a cuantumului lor, este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor

art. 16 alin. (1)

și

(2) din Constituție .“ (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 500 din 4 iulie 2017 ).

17.

Totodată, Curtea a subliniat că, „existența calității de autoritate/instituție publică nu este suficientă pentru a beneficia de scutirea prevăzută la

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, aceasta nefiind aplicabilă decât în cazul special al veniturilor publice, iar nu și în cazul în care instituția formulează cereri ca urmare a pretențiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale sau alte raporturi ce excedează domeniul strict delimitat al noțiunii de venituri publice. Așa fiind, nu toate pretențiile pecuniare formulate de instituțiile prevăzute în

art. 30 alin. (1)

din actul normativ menționat sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Competența de a califica obiectul cauzei deduse judecății, și, implicit, modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente litigiului, reprezintă, însă, atributul exclusiv al instanței de judecată. O eventuală interpretare și aplicare greșită a normelor legale incidente cauzei de către instanță excedează controlului Curții Constituționale, aceasta neputându-se substitui instanței de judecată în stabilirea legii aplicabile litigiului“.

18.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Mocanu în Dosarul nr. 1.387/253/2015 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 30 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2017.