Anexa din 23 februarie 2018

ANEXA Nr. 1

LISTA

curriculumurilor de pregătire în rezidențiat pentru specialitățile cuprinse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală a căror durată de pregătire a fost majorată

Nr. Crt . Denumirea specialității Durata de pregătire con orm Ordinului MS nr. 905/03.08.2017 DOMENIUL MEDICINĂ Specialități clinice – Grupa specialităților medicale 1 Alergologie și imunologie clinică 5 ani 2 Boli infecțioase 5 ani 3 Dermatovenerologie 5 ani 4 Expertiza medicală a capacității de muncă* 4 ani 5 Medicină fizică și de reabilitare 5 ani 6 Neonatologie 5 ani Specialități clinice – Grupa specialităților chirurgicale 7 Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă 6 ani 8 Otorinolaringologie 5 ani Specialități paraclinice 9 Epidemiologie 4 ani 10 Igienă 4 ani

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin

Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

Definiția specialității:

Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă prioritar cu studiul afecțiunilor alergice, precum și al unor afecțiuni disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe. Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie), monitorizarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice). Imunologia clinică se ocupă cu implicații clinice ale disfuncțiilor sistemului imunitar, precum și cu aspecte imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar, iar asistența de imunologie clinică se realizează în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare și poate include tratamente imunologice pentru pacienți cu afecțiuni și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice, după caz. Denumirea specialității acceptată la nivel european de UEMS este Alergologie și Imunologie Clinică.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului și prezentarea modulelor NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ANI NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14 MODULE: MODULUL 1 (INIȚIAL) ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (inițiere în specialitate) NUMĂRUL TOTAL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI 6 LUNI ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 90/24 MODULUL 2 MEDICINĂ INTERNĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 10 LUNI ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 170/40 MODULUL 3 PEDIATRIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 LUNI ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 100/24 MODULUL 4 MEDICINA DE URGENȚĂ sau TERAPIE INTENSIVĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/4 MODULUL 5 MEDICINA MUNCII NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/4 MODULUL 6 IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 26/4 MODULUL 7 BIOETICĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 18/2 MODULUL 8 OTORINOLARINGOLOGIE (O.R.L.) NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 48/12 MODULUL 9 OFTALMOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/2 MODULUL 10 DERMATOVENEROLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 48/12 MODULUL 11 PNEUMOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 48/12 MODULUL 12 BOLI INFECȚIOASE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/4 MODULUL 13 REUMATOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 28/8 MODULUL 14 (FINAL) ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (desăvârșire în specialitate) NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 22 LUNI ORE DE CURS/ MODUL/ SĂPTĂMÂNI 360/88 Total ore pregătire teoretică 1000 ore, reprezentând 200 de ore didactice pe an de studiu universitar; în afara cărora sunt prevăzute și ore de studiu individual; în cazul cuantificării pregătirii pe bază de credite formare universitară, un credit reprezintă 25 ore de instruire Total ore pregătire practică activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând 70-80% din timpul alocat pregătirii (activitatea didactică acoperă restul de 20-30%) 1.2. Activități și module Etapa inițială cuprinde angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate, în primele 2 săptămâni. Modulele de pregătire, prezentate secvențial mai jos și în tabelul următor, includ activități de pregătire teoretică și practică. În modulele de pregătire de alergologie și imunologie clinică, activitățile de pregătire teoretică includ activități didactice de curs reprezentate de lecții conferință, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice, iar pregătirea practică include activități centrate pe pacient, manevre și proceduri clinice, teste/provocări in vivo , în clinica de alergologie și imunologie clinică, și activități orientate laborator imunologie, cu prezentări și discuții legate de principii, indicații, metodologie și tehnici de laborator imunologie, cu asistare sau simulare educațională și/sau efectuare, teste de alergologie și imunologie in vivo și in vitro , observație directă a aptitudinilor procedurale, interpretare în context clinic și laborator, supravegherea pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri sau referate. După caz, pot fi incluse și activități de cercetare și educație medicală continuă. Monitorizarea activității de pregătire, cu utilizarea adecvată a caietului stagiu (log-book), se face cu evaluări periodice de etapă, lucrări/teste evaluare la finalizare modul.  Primii 2 ani: module de dobândire a abilităților generale în specialitate și trunchi comun de medicină internă, specialități medicale, pediatrie: - Alergologie și Imunologie Clinică (inițiere în specialitate: curs, practică) - 6 luni - Medicină internă (curs, practică) - 10 luni - Pediatrie (curs, practică) - 6 luni - Medicina de urgență sau (urgențe medicale: curs, practică) - opțional Terapie intensivă (curs, practică) 1 lună - Medicina muncii (curs, practică) - 1 lună  Ultimii 3 ani: module specialități complementare, imunologie laborator și desăvârșire în specialitate: - Imunologie fundamentală (curs, laborator) - 1 lună - Bioetică (curs, seminarii) - 2 săptămâni - Otorinolaringologie (curs, practică) - 3 luni - Oftalmologie (curs, practică) - 2 săptămâni - Dermatovenerologie (curs, practică) - 3 luni - Pneumologie (curs, practică) - 3 luni - Boli infecțioase (curs, practică) - 1 lună - Reumatologie (curs, practică) - 2 luni - Alergologie și Imunologie Clinică (curs, practică: stagiu clinic, laborator) - 22 luni  Conform recomandărilor UEMS ( Union of European Medical Specialists ), durata programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică este de 5 ani. În primii doi ani de trunchi comun sunt incluse 6 luni de Pediatrie. Programul cuprinde 18 luni de pregătire în Medicină internă și specialități medicale. În ultimii trei ani se desfășoară perioade de pregătire de câte 3 luni în specialitățile complementare de Otorinolaringologie, Pneumologie și Dermatologie. Imunologia orientată spre activitatea de laborator de specialitate Imunologie Clinică este obligatorie în programul de pregătire, iar durata pregătirii în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică este de 28 de luni, în conformitate cu cerințele de formare în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică ale UEMS. AN ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANULV MODUL 1 2 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14 14 STRUCTURA PROGRAMULUI Modulul 1, anul I și modulul 14, anii IV și V: Alergologie și Imunologie Clinică Nr. ore curs/lecții conferință: 450 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1.Tematică Principii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (25%)  Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noțiuni de imunologie clinică (10%) 1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic. 2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică. 3. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie. 4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie. 5. Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie. 6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie. 7. Componentele și patologia sistemului complement. 8. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie. 9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer. 10. Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.  Imunogenetică și epidemiologie (5%) 11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte. 12. Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm. 13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor. 14. Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficienelor primare. 15. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.  Alergene (10%) 16. Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară. 17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea. 18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică. 19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie. 20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior. 21. Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități. 22. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități. 23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale. 24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități. 25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice. Alergologie (60%)  Afecțiuni alergice și de hipersensibilitate (40%) 26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice. 27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică / vegetații adenoide. 28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm. 29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți. 30. Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale. 31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial. 32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial. 33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice. 34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci). 35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial. 36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală. 37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca. 38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact. 39. Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze. 40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact). 41. Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult. 43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial. 44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic. 45. Dermatita / eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice. 46. Dermatita / eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament. 47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante. 48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică. 49. Dermatita de contact alergică ocupațională. 50. Alergia alimentară IgE- mediată și non-IgE- mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală / sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice. 51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă. 52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate. 53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați. 54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice. 55. Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi). 56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal. 57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal. 58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență. 59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri. 60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice. 61. Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie. 62. Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei. 63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante. 64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric. 65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.  Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro (10%) 66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie. 67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie). 68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie. 69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații. 70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică. 71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie. 72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică. 73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante. 74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante. 75. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro .  Tratamente în alergologie (10%) 76. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate. 77. Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor. 78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil. 79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil. 80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice. 81. Antihistaminice în alergologie. 82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie. 83. Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori. 84. Bronhodilatatoare beta 2 -adre, anticolinergice, teofiline. 85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată. Imunologie clinică (15%)  Imunodeficiențe primare și secundare 86. Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott- Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 88. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 89. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.  Colagenoze și vasculite, granulomatoze 90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 91. Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare 92. Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare 93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/ multidisciplinare 95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.  Afecțiuni autoimune organ-specifice 96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 97. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.  Tratamente imunologice 99. Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive. 100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori. 2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale și aptitudinilor practice necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie imunoalergică, anamnezei detaliate, inclusiv evaluarea alergenelor/factorilor trigger/agravanți sau de risc, coroborată cu evaluarea condițiilor particulare ale pacientului, investigațiile paraclinice, cu abordare particulară a activităților de laborator imunologie clinică, pentru stabilirea diagnosticului, aplicarea planului de tratament (profilactic, farmacoterapie, imunoterapie) adecvat pacientului cu patologii imunoalergice multiple, complexe sau cu complicații ale bolii de bază, precum și măsuri educaționale și monitorizare adecvată. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)

Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri, lecții conferință, serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice (modul 1 și 14), și a participat efectiv la manevre, proceduri și activități practice în clinica de alergologie și imunologie clinică și activități de laborator imunologie clinică, orientate în mod particular pe principii, indicații, metodologie și tehnici, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, participarea fiind ca observator/asistare pasivă, simulare educațională sau efectuare cu supraveghere atentă, după caz (modul 1) și efectuare ca operator cu supraveghere în grade diferite, după caz (modul 14), întotdeauna cu interpretare (modul 1 și 14), cu observația directă a aptitudinilor procedurale, a modului de implicare/efectuare/monitorizare a manevrelor și procedurilor de teste/provocări imunoalergologice, a recoltării de probe imunobiologice și aplicării planului farmacoterapeutic și/sau imunoterapeutic stabilit pentru pacient, cu obiective și mijloace bine definite, cu demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri și referate (modul 1 și 14).

Baremul de proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice :

1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1800 2. Teste cutanate alergologice prick , prick - prick la alergene alimentare: 1400 3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1200 4. Teste cutanate alergologice patch : 800 5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 400 6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 120 7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene: 10 8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie: 400 9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 500 10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 400 11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice: 40 12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă: 400 13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 220 14. Teste alergologice cu alergene ocupaționale: 80 15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri: 120 16. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie: 220 17. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic: 220 18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 300 19. Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro : 120 20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro : 60 21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici: 120 22. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 320 23. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 300 24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite: 300 25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300 26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300 27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare: 20 28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 200 29. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 450 30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 200 31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 80 32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 120 33. Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 200 34. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1200 35. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1200 36. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei: 500 37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 500 38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 300 39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 60 40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20

Modulul 2, anul I și anul II: Medicină internă

Nr. ore curs/lecții conferință: 170 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 2. Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar 3. Principii de diagnostic în medicina internă: diagnostic clinic, diagnostic de laborator și imagistic 4. Principii de farmacologie clinică în medicina internă, principiile antibioterapiei 5. Bronhopneumopatia obstructivă cronică 6. Astmul. Exacerbările severe ale astmului 7. Pneumoniile 8. Abcesul pulmonarâ 9. Fibrozele pulmonare 10. Cancerul bronhopulmonar 11. Sindromul de compresie mediastinală 12. Pleureziile 13. Valvulopatii 14. Endocardite infecțioase 15. Tulburările de ritm și de conducere ale inimii 16. Pericarditele 17. Miocarditele și cardiomiopatiile 18. Boala cardiacă ischemică 19. Sincopa 20. Șocul cardiogen și alte forme netraumatice de șoc 21. Bolile arterelor periferice 22. Bolile venelor 23. Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen 24. Cordul pulmonar cronic 25. Insuficiența cardiacă congestivă 26. Tromboembolismul pulmonar 27. Hipertensiunea arterială 28. Glomerulonefritele 29. Sindromul nefrotic 30. Nefropatii interstițială 31. Insuficiența renală acută 32. Insuficiența renală cronică 33. Pacientul hemodializat și transplantul renal 34. Boala de reflux gastroesofagian. Esofagite 35. Gastritele acute și cronice. Ulcerul gastric și duodenal 36. Sindrom de malabsorbție 37. Parazitoze intestinale 38. Enteropatia glutenică 39. Boala Crohn 40. Rectocolita hemoragică 41. Intestinul iritabil 42. Pancreatitele acute și cronice 43. Sindromul icteric 44. Colecistitele și litiaza biliară 45. Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool 46. Hepatite medicamentoase și autoimune 47. Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică 48. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic 49. Sindroame de malabsorbție 50. Abdomenul acut în practica de medicină internă 51. Anemiile 52. Leucemiile acute 53. Sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative cronice 54. Sindroame limfoproliferative cronice 55. Gamapatii monoclonale 56. Sindroamele hemoragipare 57. Sindroamele trombotice 58. Vasculite în practica de medicină internă 59. Colagenoze în practica de medicină internă 60. Diabetul zaharat 61. Dislipidemiile. Obezitatea 62. Urgențele metabolice 63. Diagnosticul pozitiv și diferential al comelor 64. Accidentele vasculare cerebrale 65. Diagnosticul imagistic în practica de medicină internă 66. Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN 67. Abordarea pacientului cu febră în medicina internă 68. Abordarea pacientului cu limfadenopatie, splenomegalie în medicina internă 69. Abordarea pacientului cu reacții adverse medicamentoase în medicina internă

2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului adult cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de adulți/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează: 1. Interpretări ECG: 160 2. Explorări radiologice (interpretare): 80 3. Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie), determinarea saturației arteriale a oxigenului: 120 4. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 160 5. Examinări ultrasonografice (asistare, interpretare): 80 6. Endoscopii digestive (asistare, interpretare): 20 7. Investigații funcționale gastroenterologice (asistare, interpretare): 5 8. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 160 9. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 160 10. Puncții venoase la adult, toracocenteze, paracenteze (efectuare supravegheată): 10

Modulul 3, anul II: Pediatrie

Nr. ore curs/lecții conferință: 100 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 1. Alimentația sugarului și copilului mic, alimentația copilului sănătos și alergic, nutriția enterală și parenterală, formule de lapte adaptate și dietetice, abordare interdisciplinară a tulburărilor de creștere. 2. Malnutriția protein-energetică și proteică, deficiențele vitaminice la copil. 3. Stabilirea suspiciunii de boală genetică, principiile, indicațiile diagnosticului prenatal, screening-ul nou născutului pentru boli genetice, asistența multidisciplinară de durată. 4. Vaccinările în neonatologie și pediatrie. 5. Abordarea copilului cu reacții adverse de hipersensibilitate la medicamentoase. 6. Boala hemolitică neonatală. 7. Infecțiile tractului respirator superior, otita medie, mastoidita. 8. Bronșiolita acută, pneumonii acute bacteriene, bronhopneumonia, pleurezii, pneumotorax. 9. Corpi străini în căile respiratorii, pneumonii de inhalație, pneumoniile cronice, bronșiectazii. 10. Rinite alergice și nealergice, wheezing recurent, astm la copil. 11. Pneumonite de hipersensibilitate la copil 12. Fibroza chistică. 13. Hemosideroze, fibroze pulmonare la copil 14. Malformații congenitale de cord necianogene și cianogene. 15. Miocardite, cardiomiopatii, pericardite, endocardite. 16. Tulburări de ritm și conducere. 17. Hipertensiune arterială la copil. 18. Durerea toracică la copil și adolescent. 19. Alergii alimentare la copil, anafilaxia la copil. 20. Stomatite, glosite și cheilite la copil. 21. Dureri abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 22. Diaree acut și cronică, sindroame de malabsorbție la copil. 23. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil, intoleranța la lactoză și la gluten. 24. Hepatite în pediatrie, sindrom Reye. 25. Sindroame de hipertensiune portală. 26. Parazitoze intestinale la copil. 27. Infecții ale tractului urinar la copil. 28. Anemii carențiale, sindroame thalasemice, anemii hemolitice (de cauze imunologice și neimunologice) și alte anemii la copil 29. Neutropenii, defectele funcționale ale granulocitelor la copii 30. Sindroame hemoragice, purpure vasculare, trombocitopenii, trombocitopatii, tulburări de coagulare. 31. Sindrom hemolitic-uremic, purpura trombocitopenică trombotică. 32. Manifestări clinice ale cancerului la copil, principii și efecte adverse ale tratament antineoplazic. 33. Leucemiile și limfoamele la copil. 34. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil. 35. Hematuriile și proteinuriile copilului. 36. Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie. 37. Insuficiența renală cronică, dializa la copil. 38. Reumatismul articular acut. 39. Artritele cronice juvenile. 40. Colagenoze: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki. 41. Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată. Sindroame autoinflamatoare. 42. Vasculite sistemice cu mecanism imunologic în pediatrie. 43. Imunodeficiențele primare la copil. 44. Imunodeficiențele dobândite în pediatrie. 45. Urticaria si angioedemul la copil. 46. Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică. 47. Insuficiența suprarenaliană. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. 48. Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil. 49. Urgențe pediatrice majore, stopul cardiorespirator, resuscitarea cardiorespiratorie, 50. Înțepături/mușcături de insecte/artropode, intoxicații acute (inclusiv medicamentoase), șocul și insuficiența respiratorie acută, convulsiile, stările comatoase la copil. 2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a copilului cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de copii/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează: 1. Anamneza pediatrică la copilul cu suspiciune de patologie imunoalergică: 50 2. Puncții venoase, determinarea saturației arteriale a oxigenului și a echilibrului acido-bazic și manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 50 3. Interpretări electrocardiograme la copil: 70 4. Explorări radiologice și ultrasonografice la copil (interpretare): 50 5. Endoscopii digestive, probe de digestie (interpretare): 24 6. Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie; asistare/efectuare, interpretare): 50 7. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50 8. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 50 9. Provocări alimentare în pediatrie, recomandări de preparate de lapte utilizate in alimentație: 50 10. Particularități ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 25

Modulul 4, anul II: Medicină de urgență sau Terapie Intensivă

Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 1. Resuscitarea cardio-pulmonară în UPU/ATI, suportul vital de bază și avansat. 2. Tulburări de ritm, cardioversie electrică și chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI. 3. Anafilaxia severă, șocul și complicațiile sale, resuscitarea volemică în UPU/ATI. 4. Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI. 5. Insuficiența respiratorie, tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii în UPU/ATI. 6. Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI. 7. Anestezia la pacientul astmatici, pacientul cu alergii / hipersensibilități medicamentoase în UPU/ATI. 8. Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI 2. Obiective educaționale. Evaluarea pacientului în urgență medicală sau critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (asistare / training pe manechin, participare, după caz) 1. Abordarea pacientului cu boli alergice, respiratorii, cardiovasculare, dermatologice în UPU/ATI: 20 2. Intubația orotraheală, resuscitarea cardiopulmonară, defibrilare, cardioversie: 16 3. Instalarea de linii venoase periferice/centrale, traheostomie deschisă și percutană: 8 4. Investigații clinice si paraclinice, oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie la pacient în UPU/ATI: 20 5. Management al căilor respiratorii, acces venos periferic și central, diferențiere între pacientul stabil și instabil în UPU/ATI: 40

Modulul 5, anul II: Medicina muncii

Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 1. Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale 2. Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate 3. Expunerea ocupațională la alergene 4. Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional. 5. Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza, plamanul fermierului, al crescatorilor de pasari si alte pneumonite de hipersensibilitate profesionale. 6. Boli dermatologice profesionale 7. Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale 8. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii. 2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/ profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de pacienți cu context profesional/referate, și activitate de informare medicală șisau cercetare, după caz): 1. Anamneza de boală profesională, profesiograma: 20 2. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 10 3. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 10 4. Asistarea și/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenți profesionali: 5 5. Explorări funcționale respiratorii în practica medicinii muncii: 5

Modulul 6, anul III: Imunologie fundamentală

Nr. ore curs/lecții conferință: 26 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 1. Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii. 2. Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing. 3. Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare). Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare). 4. Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție. 5. Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile. 6. Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. 7. Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare. 8. Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizicochimice și clearance). 9. Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate). Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip. 10. Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe. 11. Mecanismele autoimunității. Evaluarea imunologică de laborator în afecțiuni autoimune. Mecanisme în colagenoze și vasculite 12. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie. Noțiuni de imunogenetică. 13. Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, rolul compatibilității sistemului HLA privind rejetul de grefă, mecanisme și tipuri de rejet ale grefei, rolul evaluării imunologice în terapia imunosupresoare la pacientul transplantat. Noțiuni de activitate a laboratoarelor de histocompatibilitate, noțiuni referitoare la registre de transplant. 2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale de imunologie fundamentală necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie particulară legată de imunogenetică, imunodeficiențe, imunologia tumorală și cea a transplantului, stabilirii diagnosticului și evaluării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple complexe. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz): 1. Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică. 2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori. 3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului. 4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.

Modulul 7, anul III: Bioetică

Nr. ore curs/lecții conferință: 18 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 1. Introducere în Bioetică: Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii, Definirea bioeticii, Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, Teorii și metode în bioetică. 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc). 3. Relația medic-pacient: Valori ale relației medic-pacient, Paternalism versus autonomie, Modele ale relației medic-pacient, Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, Consimțămîntul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie, Confidențialitatea în relația medicpacient, Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medicpacient. 4. Greșeli și erori în practica medicală: Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicalădefinire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. 5. Probleme etice la începutul vieții: Liberertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă. 6. Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative. 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane și imunologia transplantului: Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant. 8. Probleme etice în genetică și genomică: Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral și cercetarea embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. 9. Etica cercetării pe subiecți umani: Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. 2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor de bioetică necesare practicii mediate. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și noțiunile de la seminar, acestea din urmă fiind prezentate în continuare: 1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică. 2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. 3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: Valoarea consimțămîntului informat în practica alergologică și imunologică. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient. 4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice. Accesul la îngrijirile de sănătatediscutare de cazuri: Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale. 5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis: Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. 6. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete. 7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. 9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete. 10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete.

Modulul 8, anul III: Otorinolaringologie

Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 1. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia rino-sinusală, a faringelui, laringelui și urechii. 2. Metode de explorare rino-sinusală. 3. Rinosinuzitele acute. Rinosinuzita cronică. Alergia rinosinusală. Complicațiile infecțiilor rinosinusale. 4. Tumori benigne rinosinusale. Tumori maligne rinosinusale. 5. Sindromul de apnee nocturnă. 6. Algiile craniocervicofaciale. 7. Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui. 8. Patologia inflamatorie faringiană. 9. Patologia tumorală faringiană. Tumorile parafaringiene. 10. Tulburările senzitive și motorii ale faringelui. 11. Patologia inflamatorie a glandelor salivare. 12. Patologia tumorală a glandelor salivare. 13. Patologia inflamatorie și tumorală a cavității bucale. 14. Metode de explorare laringiană. 15. Laringitele acute și cronice. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană. 16. Tumorile benigne laringiene. Tumorile maligne laringiene. 17. Sindroame paralitice laringiene și asociate. Adenopatia cervicală. 18. Metode de explorare traheo-bronșice. 19. Corpi străini traheo-bronșici. Patologia tumorală traheală. 20. Metode de explorare a funcției auditive. Metode de explorare a funcției vestibulare. 21. Afecțiunile urechii externe. Disfuncția tubară. Otitele medii acute. Otomastoidita acută. Mastoidita acută a nou-născutului și copilului. Otitele medii cronice. Otomastoidita cronică. 22. Infecții specifice ale urechii. Otoscleroza. Sindroame vestibulare. Paralizia facială periferică. Tumorile urechii externe și urechii medii. 23. Manifestări ale imunodeficiențelor primare și secindare în ORL. 24. Urgențe în ORL. Farmacoterapia locală în ORL 2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ORL, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz): 1. Rinoscopia anterioară și posterioară; Endoscopia; Microscopia; Rinomanometrie: 96 2. Examene radiologice uzuale și CT în ORL: 48 3. Examene RMN, scintigrafice și angiografice în ORL: 24 4. Teste nazale de provocare, citologie nazală: 12 5. Laringoscopie indirectă, laringoscopie de contact, laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil Traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil: 24 6. Laringoscopie directă, microlaringoscopie, traheoscopie rigidă, bronhoscopie (rigidă, flexibilă): 12 7. Examenul de laborator al secreției nazale, Teste olfactometrice. Testarea funcționalității ciliare: 12 8. Bucofaringoscopie, Nasofaringoscopia Hipofaringoscopie Esofagoscopie: 48 9. Evaluare endoscopică a cavității orale, faringelui și esofagului: 48 10. Teste de salivație. Teste funcționale pentru disfagie. Evaluarea sindromului de apnee în somn: 6 11. Otoscopie, Teste de audiometrie: 12 12. Farmacoterapia locală în ORL: 24

Modulul 9, anul III: Oftalmologie

Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 1. Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal 2. Conjunctivitele 3. Keratitele 4. Patologia inflamatorie a sclerei și uveei 5. Cataracte. Glaucoame 6. Ochiul roșu și dureros 7. Bolile imunologice de sistem cu complicații oculare 8. Farmacoterapia locală oculară 2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie oftalmologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală): 1. Examenul polului anterior al ochiului: 10 2. Examenul pleopelor și conjunctivei: 10 3. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 10 4. Examenul câmpului vizual. Examenul polului anterior al ochiului. Examenul biomicroscopic: 3 5. Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi: 2 6. Examenul tensiunii intraoculare, Gonioscopia. Exoftalmometrie: 3

Modulul 10, anul III: Dermatovenerologie

Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 1. Structura și imunologia pielii 2. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice 3. Afecțiuni cutanate induse de ectoparaziți și alte artropode 4. Urticaria 5. Eczeme/dermatite 6. Prurigo 7. Vasculite cutanate 8. Reacții cutanate postmedicamentoase 9. Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos 10. Purpure în dermatologie 11. Bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia) 12. Afecțiuni cutanate buloase 13. Limfoame si pseudo-limfoame cutanate 14. Sarcomul Kaposi. Angiologie dermatologică 15. Mastocitoze. Sarcoidoza 16. Psoriazis. Parapsoriazis 17. Lichen și reacții lichenoide 18. Dermatoze prin agenti fizici 19. Sindrom seboreic. Rozaceea 20. Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice 21. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat) 22. Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului 23. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV și imunodeficiențe primare 24. Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată 2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie dermatologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz): 1. Teste pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor, PUVA-terapie, tratamente topice cutanate: 48 2. Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 12 3. Citodiagnosticul Tzanck: 12 4. Examenul micologic în dermatologie: 10 5. Dermatoscopie, date semiologice dermatoscopice 12 6. Asistare efectuare biopsie cutanată: 6 7. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de lupus cutanat: 2 8. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de dermatită herpetiformă: 2 9. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de psoriazis și lichen plan: 4 10. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de pemfigus: 2 11. Interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală: 12 12. Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 12

Modulul 11, anul III: Pneumologie

Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 1. Anatomia, fiziologia și răspunsurile imunitare ale aparatului respirator. 2. Insuficiența respiratorie acută și cronică. 3. Astmul nealergic, Astmul sever, Astmul eozinofilic. 4. Astmul nealergic ocupațional. 6. Bronhopneumopatia obstructivă cronică. 7. Tabacologie, boli legate de fumat, consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat. 5. Pneumoconioza și boala legată de azbest. 8. Pneumonite de hipersensibilitate în pneumologie. 9. Pneumopatii interstițiale, fibroze pulmonare difuze. 10. Sarcoidoza. 11. Pneumopatii cu eozinofilie. 12. Infecții respiratorii acute. 13. Bronșiectazii. 14. Patologia micotică pulmonară. 15. Parazitoze cu determinare pulmonară. 16. Tuberculoza și infecția HIV/SIDA în pneumologie. 17. Patologia respiratorie în imunodeficiențe. 18. Tumori pulmonare, pleurale și mediastinale. 19. Patologia mediastinală. 20. Hipertensiunea arterială pulmonară. 21. Edeme pulmonare. Patologia tromboembolică pulmonară. 22. Sindromul apneei în somn. 23. Patologia pleurală. Determinări pulmonare în colagenoze. 24. Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Deficiența de alfa1-antitripsină 2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie penumologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz): 1. Peak-flow-metrie: 120 2. Spirometrie: 100 3. Pletismografie: 20 4. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 10 5. Evaluarea gazelor sanguine și oximetria: 10 6. Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 20 7. Sputa indusă: 10 8. Lavajul bronho-alveolar: 10 9. Investigația imagistică în pneumologie: 48 10. Testul tuberculinic: 5 11. Terapii inhalatorii, oxigenoterapia, suport ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP): 10 12. Resuscitarea cardiopulmonară, intervenții/terapii endobronșice: 10

Modulul 12, anul III: Boli infecțioase

Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare. 2. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase. 3. Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă. Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie. 4. Hepatite virale acute și cronice. 5. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite. 6. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunodeiciență/imunosupresați. 7. Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie. 8. Principii în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian. 2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie infecțioasă, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală): 1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții, sânge etc): 10 2. Hemocultura: 4 3. Urocultura, coprocultura: 10 4. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 30 5. Examen coproparazitologic, examen parazitologic cutanat: 15 6. Exsudat faringian, examen de spută: 10 7. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 30 8. Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecțioasă: 20

Modulul 13, anul IV: Reumatologie

Nr. ore curs/lecții conferință: 28 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică 1. Poliartrita reumatoidă a adultului 2. Artrita juvenila idiopatica și boala Still 3. Spondiloartropatiile seronegative 4. Lupusul eritematos sistemic 5. Sclerodermia sistemică 6. Fenomenul Raynaud 7. Miopatiile inflamatoare 8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate 9. Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie 10. Sindromul Sjögren 11. Vasculitele sistemice 12. Sindromul Behçet 13. Reumatismul articular acut 14. Boala artrozică periferică 15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale 16. Forme de reumatism abarticular 17. Guta și alte atrite microcristaline 18. Artrita psoriazică 19. Artritele infecțioase și reactive 20. Bolile ereditare ale tesutului conjunctiv 21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale 22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică 23. Manifestări reumatologice din boli endocrine 24. Tratamentul antiinflamator nesteroidian în bolile reumatice. Profil de siguranță. 25. Tratamentul cu glucocorticosteroizi în bolile reumatice. Profil de siguranță. 26. Terapia biologică în bolile reumatice. Profil de siguranță. 27. Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice utilizate în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina. Profil de siguranță. 28. Allte DMARDs: ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida. Profil siguranță. 2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie reumatologică și colagenoze sau vasculite, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală): 1. Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsurilor imunitare în reumatologie: 40 2. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 32 3. Examene radiologice în reumatologie: 40 4. Scintigrafii osoase: 8 5. Osteodensitometrii: 8 6. Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 6

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE

Scopul instruirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică este de a asigura rezidentului însușirea cunoștințelor teoretice adecvate și a procedurilor/manevrelor, tehnicilor/metodelor și activităților practice esențiale pentru practicarea specialității. Rezidentul va beneficia de instruire, atât la adult, cât și la copil sau adolescent, și trebuie să parcurgă module clinice/stagii clinice, atât pentru pacienții internați, cât și pentru cei din ambulatoriul integrat, precum și activitate orientată de laborator Imunologie Clinică în cadrul modulului de Alergologie și Imunologie Clinică și în cadrul modulului de imunologie fundamentală. La finalizarea programului de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică și promovarea examenului de specialitate, medicul specialist poate profesa cu roluri și competențe de expert medical, factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică va avea de atins obiectivele educaționale generale care îl fac apt pentru asigurarea unui diagnostic bazat pe evidențe, de calitate și asistență pentru pacienți cu afecțiuni alergice și pentru anumite afecțiuni cu componentă disimunitară, deseori în echipă terapeutică multidisciplinară, pentru consilierea pacienților și a comunității pentru prevenirea și reabilitarea bolilor alergice, comunicarea eficientă, cu înțelegere pentru pacienți și familiile acestora, comunicare constructivă și eficientă cu alți medici, inclusiv cu medicii de familie și alt personal medical, funcționarea ca membru în echipa de asistență medicală și coordonarea corespunzătoare a acesteia, după caz, contribuția la educația pacienților și familiilor acestora, realizarea aptitudinilor tehnice specifice necesare asistenței pacienților cu afecțiuni alergice, indicațiilor medicale complete și corecte, capabilitatea de a întreprinde propria evaluare, de a dezvolta o strategie personală de educație continuă și evaluarea critică a literaturii de specialitate, precum și aprecierea pertinentă a informațiilor în interesul pacientului. Pe durata programei de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică, rezidentul trebuie să întreprindă o gamă largă de experiențe în practica clinică din domeniul manifestărilor acute și cronice ale boli din domeniul specialității. Această experiență dobândită va viza inclusiv prevenirea bolilor și reabilitarea pacienților. Rezidenții vor fi implicați în activitățile și programele educaționale ale serviciilor în care se instruiesc, precum și în activitățile curente și de cercetara ale acestora pentru a-și însuși aptitudinile pentru o viitoare activitate în acest domeniu. Rezidentul trebuie să-și asume responsabilități asistate și asigurate de către formator pe durata pregătirii în specialitate și să fie capabil să elaboreze decizii clinice independente la absolvire.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE

Scopul și obiectivele specifice detaliază cunoștințele, deprinderile și aptitudinile esențiale în instruirea medicului cu pregătire în alergologie și imunologie clinică în timpul rezidențiatului, pentru ca, după formarea în specialitate, să poată fi implicat ca profesionist, pentru suportul stării de sănătate, ca expert medical elaborator de decizii clinice, colaborator, comunicator, cu aptitudini de management și în educație profesională. Din punct de vedere profesional , rezidentul va înțelege și îndeplini obligațiile profesionale și legale, va înțelege și aplica principiile fundamentale ale eticii medicale, incluzând consimțământul informat, directive avansate, etica activității de cercetare, autonomia și drepturile pacienților și va înțelege natura relațiilor interpersonale profesionale și a conexiunilor dintre pacienți, colaboratori și studenți. Din punct de vedere al suportului stării de sănătate , va fi capabil să identifice factorii determinanți ai sănătății: biologici, psiho-sociali, de mediu și economici, să utilizeze aceste informații în planul de asistență medicală și profilaxie și să se asigure că pacientul are acces la serviciile corespunzătoare de asistență medicală și socială în managementul individual al pacienților, va fi capabil să identifice grupurile de pacienți cu risc de boli alergice și de complicații ale acestora și să aplice cunoștințele corespunzătoare legate de profilaxie, va fi apt să identifice problemele și oportunitățile pentru contribuția la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților alergici în cadrul comunității. Din punctul de de vedere al e xpertului medical, elaborator de decizii clinice , medicul reprezintă un expert în aspectele diagnosticării și asistării bolilor alergice, este capabil să practice medicina bazată pe evidențe și cost-eficiență și să evite investigațiile cu risc crescut neasumat sau care nu sunt necesare pentru asistență. El va avea aptitudini tehnice specifice pentru diagnostic și terapie, și trebuie să demonstreze cunoștințe corespunzătoare, deprinderi și atitudini corespunzătoare. Ca și colaborator , medicul alergolog și imunolog clinician lucrează în echipă cu alte categorii de personal medical implicate în asistența pacienților și este esențial să colaboreze eficient cu echipa multidisciplinară, cu abordare interdisciplinară. El va demonstra capacitatea de a consulta alți medici sau alte categorii de personal medical și înțelege rolurile și contribuțiile acestora în asistența in echipa medicală multidisciplinară, contribuind eficient și constructiv la activitățile interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator , pentru asigurarea celei mai bune asistențe medicale, medicul trebuie să stabilească relații de comunicare eficiente cu pacienții, familiile, alți medici și alte categorii de personal medical. Deprinderile de comunicare sunt esențiale pentru a obține anamneza detaliată și să transmită informații pacientului și familiei, stabilind o relație bazată pe încredere, înțelegere și compasiune. Rezidentul va demonstra capacitatea de a asculta cu atenție, a obține și sintetiza istoricul relevant de la pacienții și familiile acestora, de a demonstra empatie, înțelegere și confidențialitate, de a prezenta informații relevante concise, precise, clare, în scris și verbal, de a educa pacientul și familia cu privire la afecțiunea pacientului, factorii de risc și profilaxia și de a înțelege impactul unor factori, cum ar fi

vârsta, genul, incapacitatea fizică și intelectuală, contextul etno-cultural și socio-economic al pacientului și de a evalua nivelul de complianță față de programul de profilaxie și terapeutic propus. Din punct de vedere al aptitudinilor de management , rezidentul va demonstra aptitudini practice și de organizare a timpului, incluzând punctualitate, organizare-planificare, evaluarea priorităților și aptitudinilor de triere, înțelegerea particularităților asistenței medicale într-o gamă variată de locații, incluzând spitale, ambulatorii de specialitate, cabinete medicale sau asistență la domiciliu. înțelegerea costului și a raportului cost-eficiență a programelor terapeutice și profilactice și abilitatea de a lua deciziile corespunzătoare bazate pe evidență a beneficiilor pacientului și populației tratate, înțelegerea programelor de management al calității și abilitatea dezvoltării programelor adecvate în ariile lor de responsabilitate și abilitatea utilizării tehnologiei informației ca instrument important în managementul optim al pacientului. D in punct de vedere al educației profesionale , medicul va întreprinde o permanentă monitorizare a calității profesionale în Alergologie și Imunologie Clinică și are responsabilitate pentru a se perfecționa prin programe de educație medicală continuă, efectuate individual sau în cadru organizat. Rezidentul va fi capabil să dezvolte și să utilizeze o strategie educațională continuă autodirecționată, să fie cunoscător și capabil să aplice principiile evaluării critice ale surselor de informare medicală, cunoscător și apt să aplice standardele bazate pe evidență ale asistenței bolilor alergice, să fie apt să înțeleagă importanța programelor învățământ și de cercetare în domeniul specialității.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAl CURENT) la finalizarea pregătirii

Este de așteptat ca la finalizarea pregătirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică, din punct de vedere profesional , medicul să ofere asistență medicală de cea mai bună calitate cu integritate, onestitate și compasiune, să manifeste comportament profesional corespunzător în relațiile personale și interpersonale, să practice medicina, pe bază de evidențe, în mod etic, în concordanță cu deontologia profesională, având rol cheie ca profesionist dedicat îmbunătățirii sănătății pacienților alergici și cu anumite afecțiuni cu disfuncție imunitară, fiind angajat la înalte standarde de calitate în practica clinică și conduita etică. Din punctul de vedere al suportului stării de sănătate , la finalul pregătirii medicul va avea un rol esențial în identificarea factorilor determinanți importanți pentru bolnavi, contribuția eficientă la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților și comunității lor, recunoașterea și capacitatea de a răspunde la acele probleme unde suportul este necesar și susținerea promovării sănătății, exercitată individual sau prin organizații profesionale. Ca expert medical , elaborator de decizii clinice, medicul care a parcurs pregătirea în specialitate va demonstra abilități de diagnostic și terapeutice pentru asistarea etică și eficientă a pacientului, va accesa și aplica informațiile relevante pentru practica clinică, cu asigurarea asistenței medicale de calitate a pacientului, educației și a opiniilor legale. Ca și colaborator , se va consulta eficient cu alți medici și personal medical, aducând contribuție eficientă la alte activități interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator , va trebui să asculte activ, să stabilească comunicare eficientă cu pacienți și familiile acestora, să obțină și să sintetizeze istoricul relevant de la pacienți, familiile și comunitățile acestora și să aducă informații adecvate pacienților familiilor acestora și echipei de asistență medicală. Din punct de vedere al aptitudinilor de management , va utiliza eficient resursele, punând în balanță asistența medicală a pacientului, nevoia de educație și resursele externe, va aloca cu discernământ resursele asistenței medicale, va lucra eficient și efectiv în organizarea asistenței medicale și va utiliza tehnologia informației pentru a optimiza asistența medicală. La finalul pregătirii, se va comportă managerial în procesul de luare a deciziilor, care implică colaboratori, resurse și atitudinile practice, va trebui să evalueze prioritățile și să execute sarcinile, să conlucreze eficient cu colegii și să ia decizii corespunzătoare în legătură cu direcționarea resurselor asistenței medicale. Din punct de vedere educațional , va fi capabil de implementarea și monitorizarea unei strategii educaționale personale continue, accesarea și evaluarea critică a surselor de informare medicală, facilitarea educației pacienților, a personalului medical și a altor categorii profesionale sanitare, cu diverse nivele de competență și de dezvoltarea cunoștințelor în domeniu.

EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST

Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea Alegologie și Imunologie Clinică :

I. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică II. Proba clinică - 1 caz clinic din tematica probei scrise III. Proba practică - din baremul de manevre, tehnici și activități practice din modulele de Alergologie și Imunologie Clinică TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ PROBA SCRISĂ: 1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic. 2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică. 3. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie. 4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie. 5. Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie. 6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie. 7. Componentele și patologia sistemului complement. 8. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie. 9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer. 10. Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ. 11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte. 12. Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm. 13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor. 14. Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficienelor primare. 15. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente. 16. Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară. 17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea. 18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică. 19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie. 20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior. 21. Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități. 22. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități. 23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale. 24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități. 25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice. 26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice. 27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică / vegetații adenoide. 28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm. 29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți. 30. Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale. 31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial. 32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial. 33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice. 34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci). 35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial. 36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală. 37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca. 38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact. 39. Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze. 40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact). 41. Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult. 43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial. 44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic. 45. Dermatita / eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice. 46. Dermatita / eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament. 47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante. 48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică. 49. Dermatita de contact alergică ocupațională. 50. Alergia alimentară IgE- mediată și non-IgE- mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală / sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice. 51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă. 52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate. 53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați. 54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice. 55. Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi). 56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal. 57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal. 58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență. 59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri. 60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice. 61. Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie. 62. Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei. 63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante. 64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric. 65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale. 66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie. 67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie). 68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie. 69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații. 70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică. 71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie. 72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică. 73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante. 74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante. 75. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro . 76. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate. 77. Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor. 78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil. 79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil. 80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice. 81. Antihistaminice în alergologie. 82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie. 83. Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori. 84. Bronhodilatatoare beta 2 -adre, anticolinergice, teofiline. 85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată. 86. Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott- Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 88. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 89. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 91. Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare 92. Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare 93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/ multidisciplinare 95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 97. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare. 99. Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive. 100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori. PROBA CLINICĂ: un caz clinic din tematica probei scrise PROBA PRACTICĂ: din baremul de manevre, tehnici și activități practice BAREMUL DE PROCEDURI/MANEVRE, TEHNICI/METODE ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE : 1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu 2. Teste cutanate alergologice prick , prick - prick la alergene alimentare 3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog) 4. Teste cutanate alergologice patch 5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente 6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică 7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene 8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie 9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie) 10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator 11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice 12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă 13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici 14. Teste alergologice cu alergene ocupaționale 15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri 16. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie 17. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic 18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative 19. Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro 20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro 21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici 22. Determinarea componentelor sistemului complement 23. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare 24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite 25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor 26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor 27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare 28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali 29. Determinări imunologice de markeri serologici virali 30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni 31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari 32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma 33. Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 200 34. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică 35. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică 36. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei 37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică 38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică 39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică 40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, are dobândite competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire. Medicul specialist are cunoștințe teoretice adecvate și deține aptitudini pentru proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice esențiale pentru practicarea specialității. Medicul specialist reprezintă un factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist Alergologie și Imunologie Clinică profesează cu rol de expert medical prioritar în domeniul afecțiunilor alergice, conform competențelor care intră în standardul profesional, iar asistența de imunologie clinică se realizează întotdeauna în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare. 2.2. Obligații Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății. PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, Nume, prenume: Onițiu-Gherman Nadia Semnătura: MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății DURATA: 5 ani STRUCTURA STAGIILOR I. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 35 luni A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 32 luni B. ACTIVITATE DE CERCETARE : 3 luni (din care l lună biostatistică) Total = 600 ore curs II. STAGII COMPLEMENTARE (25 luni): A. STAGII CLINICE MEDICALE: 19 luni Medicină internă 8.5 luni - din care: - Medicină internă-3,5 luni - Gastroenterologie-1 lună - Nefrologie-1 lună - Diabet și boli de nutriție- 1 lună - Medicină de urgență- 2 lună Bioetică- 0,5 luni Neurologie- 2 luni Hematologie clinică -1 lună Pediatrie- 3 luni Dermatologie- 1 lună ATI - 2 luni Pneumologie- 1 lună B. LABORATOR CLINIC SI EPIDEMIOLOGIE: 6 luni a. microbiologie medicală- 3 luni b. epidemiologie-3 luni, din care

 Controlul infecțiilor: 2 lună  Vaccinări: 1 lună

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului - 5 ani NUMARUL TOTAL DE ANI 5 NUMARUL TOTAL DE MODULE 15 MODULUL 1 Boli infecțioase NUMARUL DE LUNI/MODUL 6 luni ORE DE CURS/MODUL 120 ore curs MODULUL 2 Bioetica NUMARUL DE LUNI/MODUL 0,5 luni ORE DE CURS/MODUL 10 ore curs MODULUL 3 Medicină internă 3,5 luni (56 ore) si Medicină de urgență 2 luni (32 ore), Diabet si boli de nutriție 1 luna (20 ore), Gastroenterologie-1 luna (20 ore), nefrologie-1 luna) (20 ore), NUMARUL DE LUNI/MODUL 8,5 luni ORE DE CURS/MODUL 148 ore MODULUL 4 Pediatrie NUMARUL DE LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/MODUL 60 ore MODULUL 5 Neurologie NUMARUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/MODUL 32 ore MODULUL 6 Boli infecțioase -5 luni Boli infectioase: Cercetare clinica si biostatistica- 3 luni NUMARUL DE LUNI/MODUL 8 luni ORE DE CURS/MODUL 128 ore curs MODULUL 7 ATI (infectii) NUMARUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/MODUL 40 ore MODULUL 8 Hematologie clinicăoncologică NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 luna ORE DE CURS/MODUL 20 ore MODULUL 9 Microbiologie medicală NUMARUL DE LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/MODUL 84 ore MODULUL 10 Boli infecțioase NUMARUL DE LUNI/MODUL 8 luni ORE DE CURS/MODUL 128 ore MODULUL 11 Boli infecțioase NUMARUL DE LUNI/MODUL 4 luni ORE DE CURS/MODUL 80 ore MODULUL 12 Epidemiologie Controlul infecțiilor:2 luni; Vaccinari:1 luna NUMARUL DE LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/MODUL 72 ore MODULUL 13 Dermatologie NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 luna ORE DE CURS/MODUL 20 ore MODULUL 14 Pneumologie NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/MODUL 20 ore MODUL 15 Boli infecțioase NUMARUL DE LUNI/ MODUL 9 luni ORE DE CURS 144 ore Total ore pregătire teoretică 600 ore didactice, la care se adauga 60-70 ore studiu individual/an,reprezentând 20-30% din activitate Total ore pregătire practică 70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual Obiective generale 1. Să obțină cunoștințe și aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii și prevențieiși să se poată orienta rapid asupra diagnosticului și atitudinii de urgență la pacienții care se prezintă cu infecții severe. 2. Să poată elabora un plan de conduită pentru pacientul "ca un întreg" și să fie capabil să-l aplice 3. Sa realizeze diagnosticul diferențial al afecțiunilor infecțioase 4. Să fie capabil să coopereze în cadrul unei echipe multidisciplinare, atunci când este necesar, inclusiv la pacienții critici, aflați în terapie intensivă 5. Să elaboreze și să aplice intervenții pentru ocrotirea/prezervarea sănătății publice 6. Să obțină aptitudini adecvate de comunicare cu colegii și cu pacienții 7. Să fie capabil să participe și să inițieze activități de cercetare 8. Să fie capabil să se mențină la curent cu actualitățile din Bolile infecțioase 9. Să fie capabil să-și managerieze timpul și resursele în beneficiul pacienților și colegilor. 10. Să obțină abilități de leader Obiective speci ice specialității de Boli In ecțioase 1. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea, controlul, diagnosticul și managementul infecțiilor comunitare și a celor asociate îngrijirilor medicale 2. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în managementul pacienților imunodeprimați, inclusiv a celor cu HIV/ și al celorcuneutropenie severă 3. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor de import și să fie capabil să ofere relații și recomandări referitoare la medicina călătorului 4. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor cronice: ex. hepatite virale B și C , tuberculoza, etc. 5. Să înțeleagă tehnicile microbiologice și să intrepreteze corect rezultatele în cadrul activității lor. 6. Să devină competent în privința tuturor aspectelor legate de utilizarea antibioticelor 7. Să obțină o înțelegere a procesului de transmitere a infecției atât în comunitate cât și în instituțiile medicale 8. Să fie capabil să aplice suficiente cunoștințe și aptitudini pentru diagnostic și management în vederea asigurării unei practici sigure și independente in Bolile infecțioase 9. Să poată realiza activitate educațională medicală în domeniul patologiei infecțioase cu studenții și cu medicii din diverse specialități Să poată propune/decide asupra modalităților de a îmbunătăți modul de derulare al activității în domeniul bolilor infecțioase la locul său de muncă STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (5 module) Tematica lec ț iilor conferin ța (600 ore) I. Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale si a lucrărilor științifice. 2. Secția de spital pentru boli infecțioase: structura, cladire, echipament, organizare, funcționare, conceptii moderne (spital de zi), legislatie sanitara. 3. Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziti. 4. Dinamica si patogeneza bolilor infecțioase. 5. Diagnosticul bolilor infecțioase:

5. 1.Diagnostic pozitiv 5.1. 1. Date epidemiologice 5. 1. 2. Date clinice 5. 1. 3. Date de laborator 5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie). 6. Tratamentul antimicrobian: 6.1. Antibiotice si chimioterapice: clasificarea si descrierea principalelor antibiotice si chimioterapice; mecanisme de actiune ale substantelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor si chimioterapicelor-, rezistenta microbiana la antibiotice.

6. 2. Antibioticoterapia: reguli de baza in terapia cu antibiotice, principii de alegere și de modificare a tratamentului antibiotic, asocieri de antibiotice, parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); monitorizarea evoluției în timpul tratamentului, metode de control clinic si de laborator in conducerea terapiei antiinfecțioase; cauze de insucces în terapia antimicrobiana.

6. 3. Probleme speciale in antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor si chimioterapicelor la gravide, particularitati ale antibioticoterapiei la sugari si copii; antibioticoterapia in insuficiența renala, hepatica, la vârstnicul cu comorbiditati; patrunderea ăn LCR si SNC.

6. 4. Profilaxia cu antibiotice si chimioterapice.

6. 5. Reacții adverse la antibiotice si chimioterapice.

6. 6. Modalități de prevenire si management al rezistenței la agenții anti-infecțiosi.

7. Tratamentul antiviral:

7. 1. Clasificare.

7. 2. Mecanisme de acțiune

7. 3. Chimioterapice antivirale.

7. 4. Practica terapiei. 8. Terapia antifungica: 8.1 Clasificare.

8. 2. Mecanisme de actiune.

8. 3. Chimioterapice antifungice.

8. 4. Practica terapiei.

9. Terapia antiparazitara:

9. 1. Clasificare 9.2. Mecanisme de actiune 9.3. Chimioterapice antiparazitare. 9.4. Practica terapiei. 10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline. -Vaccinuri ; clasificare; program național de recuperare; indicații; contraindicații 11. Tratament nespecific: repaus, dieta, simptomatic. 12. Tratament patogenic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare. 13. Diagnosticul si tratamentul: sepsis, șocul infecțios, insuficiența organică sistemică multiplă. 14. Febra de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie. 15. Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile asociate ingrijirilor medicale - modul de abordare terapeutic specific si nespecific. 16. Infecții ale căilor respiratorii superioare: Guturaiul Angine Epiglotita Laringita acută Laringo-traheobronșita acuta Otita externă si medie Sinuzite Infecții ale cavitații orale, gâtului si capului 17. Infecții ale căilor respiratorii inferioare: Bronșite acute, bronșite cronice acutizate Bronșiolita Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae , Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.) Abcesul pulmonar Pleurezii 18. Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite) 19. I n f e c ț i i a l e s i s t emu l u i n e r v o s : Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene) Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale Mielite, nevrite Abces cerebral Empiem sub - și epidural, tromboflebita intracraniana supurativă Infecții de shunt LCR 20. Infecții cutanate si de părți moi : Celulite si infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. Miozite, fasceite Infecțiile plagilor, arsurilor 21. Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată si generalizată Limfangite 22. Diarei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament. Diarei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor Diarei invazive (inflamatorii) Diarei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile Toxiinfecții alimentare Boala Whipple 23. Infecții intraabdominale Peritonite Supurații intraabdominale localizate Abcese parenchimatoase Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite 24. Hepatite virale acute si cronice. - Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E. - Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D, 25. Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite. 26. Infecții osteo -articulare: Infecții ale articulațiilor native Infecții asociate protezelor osoase si articulare Osteomielita, Spondilodiscita 27. Infecții cu transmitere sexuala ( Chlamydia trachomatis, Candida , Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benigna, trichomoniaza, vaginite, vaginoze etc.). 28. Infecții streptococice (angina, scarlatina, erizipel, celulite, fasciite necrozante, sindrom de soc toxic streptococic etc ) si complicațiile acestora. 29. Infecții stafilococice. 30. Infecții pneumococice. 31. Infecții cu BGN. 32. Infecții meningococice. 33. Infecții cu anaerobi. 34. Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza. 35. Boli eruptive virale: Rujeola Rubeola Infecții cu virusul varicelo -zosterian Roseola infantum Megaleritemul epidemic 36. Infectii cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infectioasa, HHV (6, 7, 8). 37. Gripa. 38. Infecția urliana. 39. Difteria. 40. Tusea convulsiva. 41. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo. 42. Febra tifoida si paratifoida. 43. Dizenteria bacteriană. 44. Holera. 45. Trichmeloza. 46. Botulism. 47. Antrax. 48. Tetanos. 49. Gangrena gazoasă. 50. Bruceloza. 51. Listerioza. Toxoplasmoza 52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze. 53. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă. 54. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q). 55. Erizipeloid Rosenbach. 56. Boala ghearelor de pisică. 57. Febra mușcaturii de șobolan. 58. Boli tropicale. a. Amibiaza b. Leishmanioze c. Malaria d. Schistosomiaze e. Filarioze f. Tripanosomiaza g. Pesta h. Febre hemoragice, febra Denga, febra galbenă, arboviroze 59. Infecția cu HIV. 60. Infecții la gazde imunocompromise: - pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici - pacienți consumatori de droguri i. v. - pacienți cu transplant de maduvă osoasă sau de organ solid - pacienți cu intervenții neurochirurgicale - pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice) - vârstnici - protezati (biofilme) 61. Infecții în sarcina si lehuzie 62. Particularitati ale principalelor infecții la pacientul pediatric. 63. Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare: - Respirator, urinar, digestive, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate - Infecții transmise prin sânge/produse de sânge si grefe de organe 64. Medicina de calatorie. 65. Boli infecțioase emergente: SARS Gripa aviara etc. 66. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul si controlul infectiilor cu agenti patogeni raspândiți deliberat in comunitate: variola, antrax, pesta, botulism, tularemie)

Baremul activitatilor practice

1. Interpretarea leucogramei: 150, 2. Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 50, 3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30, 4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 100, 5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100, 6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100, 7. Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 100, 8. Puncția rahidiană: 10, 9. Interpretarea rezultatelor examinarilor din LCR: 100, 10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice si chimioterapice: 500, 11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice, biochimice, serologice, factori de coagulare renale (200), 12. Interpretarea valorilor biomarkerilor utilizați pentru evaluarea sindromului biologic de inflamație (200), 13. Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100, 14. Însusirea manevrelor de resuscitare a funcțiilo r vitale: 10,

1.2.Structura programului

MODUL I ANUL 1 - BOLI INFECȚIOASE - (6 luni)

Nr.ore curs = 120 ore

Nr.ore practică = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice Boli in ecțioase: Terapia etiologică; utilizarea corectă (judicioasă) a antibioticelor. 1. Tratamentul antiinfecțios a. importanța tratamentului antiinfecțios; b. modalități terapeutice medicale: antimicrobiene, seruri specifice și alte alternative de tratament antiinfecțios în curs de evaluare; c. modalități terapeutice invazive: asanarea focarelor septice, îndepărtarea corpilor străinii infectați (medicali sau nu) 2. Tratamentul antibacterian - clasificarea si descrierea principalelor antibiotice: a. mecanisme de acțiune; b. spectrul de activitate și indicații clinice actuale; c. efecte adverse; d. noțiuni de farmacocinetică și de farmacodinamie 3. Terapia antibiotică: Indicațiile și principiile utilizării de antibiotice; principalele situații de utilizare excesivă a. administrarea de antibiotic în tratamentul infecțiilor; infecții și alte situații în care antibioticele se prescriu/utilizează nejustificat b. principii de alegere și de modificare ale tratamentului antibiotic; c. parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); d. monitorizarea evoluției în timpul tratamentului. 4. Efecte nedorite ale administrării de antibiotice a. Toxicitatea medicamentoasă și monitorizarea acesteia b. Selectarea rezistenței bacteriene și generarea de dismicrobisme cu patologie postantibiotică (candidoze, infecții cu Clostridium difficile ) 5. Rezistența la antibiotice. Principalele bacterii implicate în patologia umană, rezistența lor la antibiotice și alternative terapeutice. a. testarea sensibilității bacteriene la antibiotice - valoare clinică; antibiograma selectivă b. Bacterii multirezistente la antibiotice (MDR): definiții; mecanisme de rezistență importante clinic și/sau epidemiologic. c. coci Gram pozitivi; MRSA, VRE d. bacili Gram-negativi: Enterobacteriaceae producătoare de ESBL și/sau carbapenemaze; nonfermentativi e. coci Gram negativi (gonococ, meningococ) f. anaerobi 6. Problema rezistenței bacteriene la antibiotice - amenințare globală majoră la adresa sănătății publice. Cauzele ale acestui fenomen: - utilizare excesivă a antibioticelor (prescriere, autoadministrare, eliberare nejustificată) - transmitere a germenilor rezistenți la antibiotice interuman sau de la animale la om. 7. Modalități de limitare a rezistenței microbiene. a. Programe de utilizare judicioasă a antibioticelor în unități medicale: obiective, echipa de lucru, strategii (restricționare și audit prospectiv). Importanța elaborării și actualizării recomandărilor terapeutice și a listei de antibiotice in dispensabile; b. consulturile interdisciplinare pentru diagnosticul și tratamentul unei posibile infecții - componentă importantă a programului de utilizare judicioasă a antibioticelor; c. Creșterea complianței pacienților la tratamentul antibiotic. 8. Utilizare profilactică a antiinfecțioaselor. a. Profilaxia antibiotică perioperatorie; indicații, obiective, modalități de realizare. b. Alte situații 9. Tratamentul antiviral: a. Clasificare, mecanisme de acțiune. b. Indicații de administrare - situații particulare. Problema rezistenței la antivirale. 10. Tratamentul antifungic: antifungice topice și antifungice sistemice. a. Principalii fungi implicați în infecții sistemice la om, clasele de antifungice și principii ale administrării antifungicelor. b. Evoluții legate de rezistența la antifungice. 11. Tratamentul antiparazitar: clasificare; mecanisme de actiune.Principalele indicații clinice. 12. Alte măsuri utilizate în tratamentul infecțiilor: tratamentul simptomatic și tratamentul patogenic. II. Teme activități practice Interpretare antibiograme (100) Elaborare de planuri terapeutice (scheme de antibioterapie) (100) III. Obiective speci ice

La finele acestui modul, medicul rezident va cunoaște:

 indicațiile, eficiența scontată și riscurile utilizării antibioticelor (profilactic și terapeutic);  antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele importante în practica medicală, cu spectrul lor de activitate și indicațiile clinice actuale;  principiile de alegere a tratamentului antibiotic inițial, monitorizarea tratamentului și criteriile pentru modificarea/întreruperea acestuia;  importanța problemei rezistenței bacteriene la antibiotice și soluții posibile pentru limitarea acesteia;  speciile bacteriene cu risc de multirezistență bacteriană și alternative terapeutice pentru infecțiile cauzate de acestea;  conținutul programelor de utilizare judicioasă a antibioticelor.

MODULUL 2 ANUL 1 BIOETICA -0,5 luni

Nr. ore curs = 10 ore

Nr.ore lucrări practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptate obiectivelor speci ice (10 ore) 1. Drepturile și obligațiile medicului și pacientului. 2. Valori ale relației medic-pacient. 3. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate. 4. Consimțământul informat. 5. Confidențialitatea în relatia medic-patient. 6. Acte normative care reglementează relația medic-pacient. 7. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală II. Teme activități practice 1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică. 2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică. 3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice. 4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice. 5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. 6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete. 7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. 9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concret. III. Obiective speci ic

La sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:

 înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale;  înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale;  deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală;  cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținândgrupurilor vulnerabile;  să aplice în practică permanent principiile confidențialității, nediscriminării  prescrie medicația conform regulilor eticii medicale

MODUL 3 ANUL 1

MEDICINĂ INTERNĂ- 3,5 luni (56 ore) si MEDICINĂ DE URGENȚĂ 2 luni (32 ore) MEDICINĂ INTERNĂ- 3,5 luni

Nr. ore curs = 56 ore

Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice (32 ore) 1. Cardiopatia ischemică. 2. Infarctul miocardic acut. 3. Tulburările de conducere ale inimii. 4. Tulburările de ritm ale inimii. 5. Pericardite neinfecțioase. 6. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen. 7. Cordul pulmonar cronic. 8. Insuficiența cardiacă congestivă. 9. Hipertensiunea arterială esențială și secundară. 10. Tromboflebite. 11. Dislipidemiile. 12. Reumatismul articular acut. 13. Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoida, spondilartrite seronegative, colagenoze(lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite). 14. Dislipidemiile. 15. Artrite reactive. 16. Terapia biologică in bolile reumatismale. II. Teme activități practice 1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate si sisteme: 50 cazuri. 2. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri. • stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului; • hipertrofiile atriale si ventriculare; • modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică; • cardiomiopatii; • diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic. • tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațille, tehnică și interpretarea probei de efort; 3. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevazută în tematică: 30 cazuri. III. Obiective speci ice

 abordarea pacientului hipertensiv;  abordarea pacientului cu sdr. anemic;

MEDICINĂ DE URGENȚĂ 2 luni

Nr. ore curs = 32 ore

Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice (32 ore) 1. Evaluarea primară și secundară a pacientului. 2. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare. 3. Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză,funcția neurologică. 4. Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale. 5. Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei,a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern).Abordul venos periferic 6. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului 7. Mijloace de transport ale pacientului critic. 8. Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii. 9. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică 10. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant. 11. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon. 12. Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene). II. Teme activități practice (50 ore) 1. Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet. 2. Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley. 3. Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil. 4. Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin). 5. Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA. 6. Imobilizarea fracturilor și luxațiilor. III. Obiective speci ice

La sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident va fi capabil să:

- enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale - efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență efectueze examenul clinic - identifice pacientul critic cât mai rapid posibil - evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale

enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale

MODUL 3 ANUL 2

DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE 1 luna (20 ore), GASTROENTEROLOGIE-1 luna (20

ore), NEFROLOGIE-1 luna) (20 ore) DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE- 1 lună

Nr. ore curs =20 ore

Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice (32 ore) 1. Diagnosticul și managementul complicațiilor cronice ale diabetului zaharat 2. Diagnosticul și managementul complicațiilor acute hiperglicemice ale diabetului zaharat. 3. Diagnosticul și managementul hipoglicemiei la pacientul cu diabet zaharat. 4. Etiopatogenia și managementul complicațiilor infecțioase la pacientul cu diabet zaharat. 5. Principii de tratament a diabetului zaharat. II. Teme activități practice  Determinarea glicemiei, glicozuriei și cetonuriei.  Profilul glicemic: tehnică și interpretare.  Spectrul lipidic plasmatic: tehnică și interpretare.  Explorarea echilibrului acido-bazic și hidroelectrolitic: tehnică și interpretare. III. Obiective speci ice

La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:

 diagnosticheze, sa evalueze și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple associate;  realizeze managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc  realizeze diagnosticul si tratamentul complicațiilor infecțioase la pacientul diabetic;  efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic

GASTROENTEROLOGIE-1 lună (20 ore),

Nr. ore curs =20 ore

Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Ciroza hepatică postvirală. 2. Bolile inflamatorii intestinale. 3. Sindroame diareice acute și cronice de cauză neinfecțioasă. 4. Ascita - management. 5. Insuficiența hepatică și encefalopatia portala. 6. Icterele. 7. Examenul rectoscopic in bolile infecțioase. 8. Boala ulceroasă. II. Teme activități practice 1. Interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului de ascită 2..Efectuarea paracentezei, punctia biopsie hepatica (5) 3. Interpretarea datelor de ecografie abdominala: 30 cazuri. 4. Regimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivă III. Obiective speci ice

La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:

 identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute  enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări digestive și să stabilească managementul lor  identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar,  efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.

NEFROLOGIE-1 luna

Nr. ore curs = 20 ore

Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Insuficiența renală acută. 3. Hepatita cu virus B , hepatita cu virus C și afectarea renală. 4. Complicațiile infecțioase ale hemodializei. 5. Infecțiile virale la pacienții cu transplant renal. 6. Afectarea renală în infecțiile cu hantavirusuri, leptospiroza. II. Teme activități practice 1. Îngrijirea accesului vascular. 2. Interpretarea modificărilor ionogramei. 3. Stabilirea indicațiilor hemodializei. 4. Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare) III. Obiective speci ice

- La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să: - realizeze diagnosticul corect al infecțiilor bacteriene, fungice, virale care evoluează cu afectare renală. - Să realizeze diagnosticul și managementul infecțiilor la hemodializați. - efectueze o antibioterapie adaptată condițiilor specifice de farmacocinetică și farmacodinamie la pacienții cu afecțiuni renale. - realizeze un management corect al terapiei antivirale vizând virusurile hepatitice sau al altor infecții virale la pacienții transplantați.

MODULUL 4 ANUL 2 PEDIATRIE 3 luni

Nr. ore curs = 60 ore

Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie și rehidratarea sugarului. 2. Tulburări de nutriție la copil: malnutriția protein-energetică, obezitatea, rahitismul, diabetul zaharat. 3. Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil. 4. Stomatitele, glositele și cheilitele la copil. 5. Sindromul hemoragipar. 6. Sindromul convulsivant. 7. Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiență cardiacă prin malformații cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc. 8. Abdomenul acut. 9. Intoxicatii. 10. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic și tratament. 11. Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă. 12. Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV). 13. Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii. 14. Urgențe pediatrice majore: reacțiile alergice, intoxicațiile la copil acute, înțepăturile de insecte veninoase, mușcăturile de animale, insolația, șocul, insuficienta cardio-respiratorie, sindroamele de deshidratare acută, comele. II. Teme activități practice 1. Examinarea clinică a nou-născutului și copilului. 2. Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului. 3. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil. 4. Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic. 5. Interpretarea radiografiilor și altor examene imagistice la copil. 6. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă. 7. Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți. 8. Comunicarea cu copilul și părintele/tutorele acestuia pe parcursul actului medical și preventiv. 9. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament). 10. Participarea la consulturile interdisciplinare pediatrie-boli infecțioase-alte specialități cu identificarea problemelor de interdisciplinaritate și comunicarea în cadrul echipei multidisciplinare. III. Obiective speci ice

La sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de boli infecțioase va trebui să:

 facă anamneza, examenul clinic și planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice la nou născut, copil 0-1 an, preșcolar, școlar, adolescent;  comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației;  descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârsta;  descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei;  descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial șianemia feriprivă;  enumere principalele cauze ale tulburărilor de creștere și dezvoltare la copil;  facă anamneza, examenul clinic;  recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului;  aplice managementul urgențelor medicale pediatrice.

MODUL 5 ANUL 2 - NEUROLOGIE- 2 luni

Nr. ore curs =32 ore

Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Diagnosticul și tratamentul comelor și al crizelor convulsive 2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană. 3. Diagnosticul și conduita în cazul deficiențelor motorii centrale și al deficiențelor motorii periferice. II. Teme activități practice 1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri. 2. Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri. 3. Interpretarea electromiogramei: 10 cazuri. 4. Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri. III. Obiective speci ice La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:  recunoască infecțiile SNC;  efectueze un examen neurologic complet;  diferențieze deficientele motorii periferice de deficientele motorii centrale;  asigure managementul infecțiilor SN;  identifice riscurile vitale;  realizeze managementul comei/convulsiilor in urgență. MODUL 6 ANUL 2 + MODUL 6 ANUL 3 - BOLI INFECȚIOASE Nr. ore curs = 128 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual A. BOLI INFECȚIOASE: In ecții severe: Sepsis, in ecții ale SNC, etc - (5 luni: 4 luni in anul 2 + 1 luna anul 3) 1. Sepsis I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. Definiție: SIRS, SEPSIS, SEPSIS SEVER, ȘOC SEPTIC și MSOF, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic, investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic), prognosticscoruri, profilaxie. II. Teme activități practice (10 ore) 1. Aplicarea scorurilor de severitate în Sepsis. 2. Recoltarea unei hemoculturi. 3. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice. 4. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în Sepsis și integrarea lor în contextul clinic. 5. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase. III. Obiective speci ice La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infectioase va fi capabil să:  utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;  cunoască definițiile SIRS, SEPSIS, ȘOC SEPTIC și MSOF și să știe să facă diagnosticul diferențial între acestea;  cunoască scorurile de severitate care se aplică în SEPSIS (SOFA, qSOFA, Glasgow);  știe care sunt criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu SEPSIS;  cunoască elementele de diagnostic și conduită terapeutică de urgență la pacientul instabil hemodinamic, cu insuficiență respiratorie, insuficiență renală, MSOF;  recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu SEPSIS: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, culturi din secreții (spută, uroculturi, secretii plagă, secreții otice, coprocultură etc.), radiografia pulmonară, CT pulmonar, echografia abdominală, CT abdominal, echografia cardiacă, echografie de părți moi, CT cerebral;  recunoască punctul de plecare și determinarile septice la distanță în vederea unei terapii infecțioase țintite, dar și a unei posibile abordări chirurgicale;  facă o clasificare a infecțiilor acute (comunitare, asociate îngrijirilor de sănătate și nozocomiale) să cunoască germenii care pot fi implicați și să cunoască principii de terapie antibiotică în funcție de această clasificare;  să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;  cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specific;  cunoască posibilele complicații care pot apare, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;  cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu SEPSIS;  să înțeleagă cauzele și factorii de risc. 2. Endocardite in ecțioase Endocardita in ecțioasă pe valva nativă Endocardita in ecțioasă pe valva protezată I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. Definiția endocarditei infecțioase. Clasificare : endocardite pe valve native, endocardite pe valve protezate, endocardite la utilizatorii de droguri intravenoase, endocardite nozocomiale, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic (endocardite infecțioase acute, endocardite infecțioase subacute), investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv (criteriile Duke, hemoculturi, teste serologice pentru microorganismele atipice, PCR din emboliile septice periferice), diagnostic diferențial, tratament (etiologic, chirurgical), prognostic, profilaxie. II. Teme activități practice 1. Examinarea pacientului cu endocardită infecțioasă. 2. Aplicarea scorurilor de severitate. 3. Aplicarea criterilor de diagnostic (criteriile Duke). 3. Recoltarea unei hemoculturi. 4. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice. 5. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în endocardita infecțioasă și integrarea lor în contextul clinic. 6. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase. III. Obiective speci ice La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:  utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;  cunoască criteriile de diagnostic în endocarditele infecțioase (criteriile Duke majore și minore) ;  cunoască scorurile de severitate care se aplică în endocarditele infecțioase și calcularea riscului de mortalitate la 6 luni la pacienții diagnosticați cu endocardită infecțioasă ;  aprecieze criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu endocardită infecțioasă ;  recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu endocardită infecțioasă: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, PCR (biopsiile cutanate din emboliile septice periferice), teste serologice ( Mycoplasma pneumoniae, Bartonella, Coxiella burneti, Brucella sp. ), EKG, echografia cardiacă ;  recunoască factorii de risc (factorii predispozanți ai gazdei, rolul bacteriemiilor tranzitorii, caracteristicile microorganismelor), în vederea unei terapii antimicrobiene țintite ;  să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte ;  să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită ;  cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice ;  cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină ;  cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu endocardită infecțioasă. 3. INFECȚII ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice (20 ore). 1. Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene). 2. Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale 3. Mielite, nevrite 4. Abces cerebral 5. Empiem sub - si epidural, tromboflebita intracraniană supurativă 6. Infecții de șunt LCR Definiție, clasificări, etiologie, epidemiologie, patogenie, factori predispozanți tablou clinic, investigații paraclinice (examinare LCR, hemoleucograma, testele de inflamație, CT cerebral, radiografie pulmonară, serologii ELISA și PCR din LCR), diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic, suportiv), complicații, prognostic, profilaxie. II. Teme activități practice (50 ore) 1. Examinarea pacientului cu meningită, semnele de iritație meningiană. 2. Aplicarea criteriilor de diagnostic. 3. Efectuarea puncției lombare. 4. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice. 5. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în meningită și integrarea lor în contextul clinic. 6. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase. III. Obiective speci ice

La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:

 utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă ;  cunoască criteriile de diagnostic în infecțiile SNC ;  recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu meningită: analiza LCR (examinare frotiu, culturi, examen biochimic, ELISA, PCR), hemoleucograma, markeri ai inflamației, hemoculturi, CT/RMN cerebral ;  să știe să coreleze antecedentele vaccinale ale pacientului cu tabloul clinic și investigațiile paraclinice ;  recunoască factorii de risc : factori care țin de pacient, de virulența germenilor sau de mediu (călătorii în zone geografice cu risc - meningita meningococică) ;  să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte ;  anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la confirmarea etiologiei, în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte ;  știe să facă un diagnostic diferențial între o meningită acută și o meningită cronică, diferite tipuri de encefalita ;  cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice ;  cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină ;  cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu meningită, indicațiile de vaccinare.

Alte in ecții severe

A. Infecții intraabdominale B. Peritonite C. Supurații intraabdominale localizate D. Abcese parenchimatoase E. Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite F. Trichineloza. G. Botulism. H. Antrax. I. Tetanos. J. Gangrena gazoasă. K. Bruceloza. L. Difteria.

B. Boli In ectioase, Cercetare clinică (2 luni) și biostatistică (1 luna)= 3 luni

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Identificarea problemelor. Analiza și prezentarea problemei. Ierarhizarea priorităților. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție. Formularea obiectivelor. 2. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. Pretestarea metodologiei. Planul de lucru. 3. Cercetarea bazelor de date pentru constituirea bibliografiei 4. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor: Bugetarea acțiunilor. 5. Implementarea proiectului.Prezentarea rezultatelor. II. Teme activități practice 1. Proiectarea unui studiu de evaluare a unei patologii infecțioase. 2. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare. 3. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date. 4. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu). 5. Participarea la realizarea unor studii de cercetare si a unor lucrări științifice pentru prezentarea la congrese si conferinte. 6. Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc Biostatistică: 1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu ; 2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor 3. Proiectarea unui studiu pe eșantion 4. Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice III. Obiective speci ice

La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:

 utilizeze programul EpiInfo,  realizeze studii de cercetare  să intocmească o bibliografie adecvată

MODULUL 7 ANUL 3 ATI : 2 luni

Ore de curs /lună/săptămână - 5 ore/spt x 8 =40 ore

Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Comele 2. Echilibrul acido-bazic (normal și patologic) 3. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic 4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal si patologic) 5. Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice 6. Tehnici de suport ventilator artificial 7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. 8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acut II. Teme activități practice 1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații 2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos 3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice 4. Proceduri de suport vital de bază 5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern 6. Tehnica efectuării ventilației mecanice III. Obiective speci ice.

 Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.  Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20  Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"  Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)  Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării

MODULUL 8 ANUL 3 - HEMATOLOGIE CLINICĂ -ONCOLOGICĂ

Ore de curs /luna/săptămână= 5 ore x 4= 20 ore

Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice (20 ore). 1. Clasificarea, diagnosticul și tratamentul următoarelor tipuri de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice. 2. Clasificarea și criteriile de diagnostic ale bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroza) și ale leucemiei limfatice cronice. 3. Clasificarea și diagnosticul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice. 4. Limfoame maligne: diagnostic. 5. Limfoproliferări reactive - limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția cu Bordetella pertusis). 6. Agranulocitoză și sindromul febril: cauze si management. 7. Clasificarea, diagnosticul si managementul sindroamelor hemoragice. II. Teme activități practice 1. Interpretarea unei hemoleucograme: 30. 2. Interpretarea unei medulograme: 5. 3. Interpretarea probelor de coagulare: 10. 4. Determinarea grupului sanguin, a Rh-ului: 5. 5. Transfuzia de sânge - indicații, tehnică, riscuri. III. Obiective speci ice

La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:

- recunoască și să diagnosticheze principalele afecțiuni din tematica de studiu

-să stabileasca diagnosticul infecțiilor asociate șă să inițieze o terapie empirica adecvată

- să realizeze managementul de urgență al afecțiunilor studiate (hemoragii, trombocitopenii, șoc, Insuficiența respiratorie, etc)

MODULUL 9- ANUL 3+4 - MICROBIOLOGIE MEDICALĂ

(3 luni)

Ore de curs /lună/săptămână = 84

Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Structura și organizarea laboratorului de microbiologie. 2. Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante, antiseptice. 3. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă. 4. Diagnosticul de laborator în principalele sindroame infecțioase: - Infecții SNC; - Infecții oftalmologice; - Infecții in sfera ORL; - Infecții de tract respirator superior; - Infecții de tract respirator inferior; - Infecții ale aparatului cardio-vascular; - Infecții de tract digestiv; - Infecții de tract uro-genital; - Infecții osteoarticulare; - Infecții tegumentare și de părți moi; - Afectiuni virale: infecția HIV/SIDA, hepatite acute si cronice virale etc - Afecțiuni parazitare 5. Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție . 6. Testarea sensibilității la antimicrobiene prin metode clasice si semiautomate: principiul metodei și interpretare. 7. Metode de diagnostic în infecțiile asociate dispozitivelor medicale implantabile (ex. sonicare). GENETICĂ MOLECULARĂ 1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic ș i monitorizarea bolilor infecțioase specifice. 2. Diagnosticul ș i monitorizarea terapiel în infecțiile cu virusuri hepatitice. 3. Diagnosticul ș i monitorizarea terapiei în infecția HIV. II. Teme activități practice 1. preparatul proaspăt între lamă ș i lamelă: 50. 2. Însâmântarea produselor patologice: culturi aerobe ș i anaerobe: 50. 4. Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice: - exsudat faringian: 50 - spută: 30 - urocultură: 30 - coprocultură: 20 - hemocultură: 30 - LCR: 20 - secreții purulente: 50 4. Efectuarea ș i interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor ș i a ESBL-urilor: 300. 5. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale: 50. 6. Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziti intestinali, paraziți sanguini, paraziti eu alte localizări): 30. 7. Diagnosticul imunologic în bolile infectioase: determinare de antigene ș i anticorpi: 50. 8. Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infectioase: 50. 9. Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare). III. Obiective speci ice

Se va avea in vedere dobândirea următoarelor cunoștințe:

 Principalii agenți microbieni implicați în producerea infecțiilor enumerate anterior;  Etapele diagnosticului de laborator:

a) recoltarea corespunzatoare a produselor patologice: tipul produsului, metoda/protocol de recoltare; b) transportul probelor: medii de transport/interval de timp de la recoltare la prelucrare; c) prelucrarea probelor utilizând metode de diagnostic: - bacteriologic prin metode clasice (frotiu Gram/ culture bacteriene) si semiautomate; - serologic: detecție de antigene si anticorpi specifici. - molecular: detecție de acizi nucleici; MODULUL 10 ANUL 4 BOLI INFECȚIOASE (8 luni) Ore de curs /lună/săptămână = 128 Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. In ecții asociate ingrijirilor medicale-3 luni 2. In ecții digestive 2 luni 3. In ecții diverse : ITU, respiratorii, genitale , etc - 3 luni I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Infecții nozocomiale date generale. 2. Mecanisme de rezistență la antibiotice. 3. Politici de antibioticoterapie. 4. Diagnosticul infecțiilor nozocomiale. 5. Pneumonia nozocomială, pneumonia de ventilație. 6. Infecțiile plăgilor chirurgicale, profilaxia infecțiilor chirurgicale. 7. Infecții urinare nozocomiale, portajul de sondă urinară permanent. 8. Infecțiile protezelor. 9. Bacteriemia de cateter. 10. Diareea post-antibiotice. 11. Profilaxia și tratamentul escarelor. 12. Infecții determinate de germeni multirezistenți: MRSA, VISA, VRE, bacili Gram negativi MDR, XDR, PDR - opțiuni terapeutice. 13. Profilaxia infecțiilor nozocomiale. II. Teme activități practice 1. Recoltarea probelor pentru portajul fecal si nazal de germeni multirezistenți, și pentru diagnosticul infecțiilor nozocomiale 2. Identificarea factorilor de risc pentru infecții nozocomiale în secția unde lucrează și propunerea măsurilor necesare pentru profilaxia acestora. 3. Diagnosticul clinic al infecțiilor nozocomiale. 4. Aplicarea măsurilor de utilizare judicioasă a antibioticelor. 5. Colaborarea cu medicul microbiolog pentru identificarea germenilor și testarea sensibilității la antibiotice. 6. Colaborarea cu medicul epidemiolog pentru identificarea și remedierea riscurilor de infecții nozocomiale și de transmitere a rezistenței la antibiotice. 7. Aplicarea corectă a datelor antibiogramelor în stabilirea tratamentului infectiilor. 8. Colaborarea cu medicii chirurgi pentru profilaxia infecțiilor chirurgicale, diagnosticul și tratamentul corect al acestora. 9. Training în secția de TI pentru diagnosticul și tratamentul pneumonie de ventilator 10. Îngrijirea plăgilor și escarelor pentru reducerea riscului de infectie. 11. Montarea și țngrijirea cateterelor urinare și vasculare. III. Obiective speci ice În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecșioase va putea să facă diagnosticul pozitiv și diferențial al infecțiilor nozocomiale, va cunoaște factorii de risc și modalitățile de prevenire a infecțiilor nozocomiale și de asemenea va avea cunoștințe legate de rezistența la antibiotice și tratamentul infecțiilor nozocomiale. A. In ecții ale căilor respiratorii superioare :  Guturaiul  Angine  Epiglotita  Laringita acută  Laringo-traheobronsita acută  Otita externa și medie  Sinuzite  Infecții ale cavității orale, gâtului și capului. B. In ecții ale căilor respiratorii in erioare :  Bronșite acute, bronșite cronice acutizate.  Bronșiolita.  Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae,  Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp. )  Abcesul pulmonar  Pleurezii C. In ecții cutanate si de părți moi :  Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.  Miozite, fasceite  Infecțiile plagilor, arsurilor D. In ecții ale sistemului lim atic : Limfadenopatia localizată și generalizată. Limfangite E. Diarei acute in ecțioase : clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.  Diarei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor.  Diarei invazive (inflamatorii).  Diarei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile.  Toxiinfecții alimentare.  Boala Whipple  Infecții genitale  Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite. MODULUL 11 ANUL 5 (4 luni) BOLI INFECȚIOASE: 1. In ecția HIV (2 luni), 2. In ecții virale acute și cornice și In ecții la imunodeprimați (2 luni) Ore de curs /lună/săptămână =80 ore I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Fiziologia sistemului imun (prelegere, explicație teoretică). 2. Fiziopatologia infecției HIV (prelegere, explicație teoretică). 3. Epidemiologia și istoria naturală a infecției HIV (prelegere, explicație teoretică). 4. Elaborarea deciziilor medicale bazate pe analiza raportului risc/beneficiu pentru terapia HIV, profilaxia anti-HIV și a infecțiilor oportuniste (prelegere, explicație teoretică). 5. Opțiunile terapeutice în managementul pacientului cu HIV (prelegere, explicație teoretică). 6. Reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale antiretroviralelor (prelegere,explicație teoretică, demonstrații pentru utilizarea algoritmilor de verificare a interacțiunilor medicamentoase). 7. Diagnosticul și tratamentul bolilor oportuniste asociate HIV (prelegere, explicație teoretică). 8. Semnificația și utilitatea investigațiilor de laborator în infecția cu HIV (explicație teoretică). 9. Evaluarea inițială și monitorizarea pacientului diagnosticat cu HIV (explicatie teoretica). 10. Consilierea pre și post-testare HIV (prelegere, explicație teoretică). 11. Profilaxia transmiterii infecției HIV. Managementul expunerii cu risc la infecția HIV(prelegere, explicatie teoretică). II. Teme activități practice 1. Prescrierea adecvată a investigațiilor de laborator la pacientul cu HIV (demonstrații practice, exerciții). 2. Interpretarea rezultatelor de laborator, atitudinea practică, explicarea semnificației (demonstrații practice, exercitii). 3. Consilierea pacientului privind scăderea riscului infecțiilor oportuniste asociate HIV, chimioprofilaxie, vaccinare (demonstrații practice, exerciții). 4. Dezvoltarea abilităților de comunicare cu pacientul, rudele și personalul de îngrijire pentru participarea la managementul deciziilor (demonstrații practice, exerciții). 5. Consilierea și informarea pacientului privind transmiterea HIV și strategiile de renunțare la comportamentele cu risc (demonstrații practice, exerciții). 6. Calitatea vieții pacienților cu HIV - rolul consilierii psihologice și sociale integrate serviciilor medicale (demonstrații practice, exerciții). 7. Comportamentul empatic și nediscriminatoriu în comunicarea cu pacientul HIV, adaptat particularităților psihologice, sexuale, sociale, culturale, religioase (demonstrații practice, exerciții). 8. Păstrarea confidențialității persoanelor cu infecție HIV. Comunicarea drepturilor și responsabilităților pacientului cu HIV (demonstrații practice, exerciții). 9. Informarea și consilierea pentru terapia antiretrovirală și aderența terapeutică (demonstrații practice, exercitii). 10. Colaborarea și comunicarea cu membrii echipei multidisciplinare care îngrijește pacientul cu HIV: ginecolog, oncolog, gastroenterolog, etc. (demonstrații practice, exercitii). 11. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament, participarea la o cercetare clinică și participarea la redactarea rezultatelor cercetării). 7. Cunoasterea legislatiei nationale privind drepturile si obligatiile medicului, respectiv pacientului (confidentialitate, drepturi de ajutor social, consiliere pre/posttestare). III. Obiective speci ice La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infectioase va fi capabil să:  recunoască infecțiile oportuniste asociate HIV;  asigure managementul infecțiilor oportuniste și al infecției HIV;  identifice riscurile pentru transmiterea infecției cu HIV;  realizeze managementul profilaxiei transmiterii HIV;  evalueze riscurile co-morbiditatilor non-HIV și sa participe la managementul multidisciplinar al pacientului cu HIV;  explice necesitatea continuității terapiei antiretrovirale, sa promoveze și să evalueze aderența pacienților cu infecție HIV. 2. Hepatite virale acute și cronice  Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E.  Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D, III.Obiective speci ice  Să fie capabil să încadreze corect cazul într-un anumit stadiu evolutiv în funcție de markerii virali;  Să inițieze și să conducă un tratament antiviral în hepatita acută și cronică urmând regulile impuse de protocoalele terapeutice;  Pentru infecțiile cronice: să poată identifică pacienții care necesită spitalizare continuă;  Să poată prescrie profilaxie pre si postexpunere pentru infecțiile cu virusuri hepatitice. MODULUL 12 ANUL 5 EPIDEMIOLOGIE Ore de curs /lună/săptămână = 72 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Proces infecțios. Focar epidemiologie. 2. Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică). 3. Epidemiologie specială în infecțiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanța clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc): a. Infecții respiratorii acute și sindroame, gripale. b. Exanteme febrile. c. Infecții digestive. d. Infecții ale SNC și periferic. e. Infecții cu transmitere parenterală. f. Infecții cu poartă de intrare cutanată. 4. Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale. 5. Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc. II. Teme activități practice 1. Studii (anchete) epidemiologice: 8. 2. Triajul epidemiologie: 2. 3. Supravegherea bolilor infectioase: 2. 4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportunităti: 2. 5. Organizarea și efectuarea unor actiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere: 2. 6. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5. 7. Imunoprofilaxia bolilor infectioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă(20), imunoprofilaxia pasivă (20). III. Obiective speci ice  Să realizeze o anchetă epidemiologică în focarul de boală transmisibilă  Să realizeze triajul epidemiologic  Să cunoască modalitățile de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc): MODUL 13 ANUL 4 DERMATOLOGIE Ore de curs /luna/saptamana = 4 spt /1 lună Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Infecții cutanate virale. 2. Urticaria. 3. Eczeme / dermatite. 4. Prurigouri. 5. Vasculite. 6. Reactii cutanate postmedicamentoase. 7. Eritrodermiile. 8. Purpure. 9. Boli buloase. 10. Sifilisul dobândit și congenital. 11. Alte infecții cu transmitere sexuală. II. Teme activități practice 1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri. 2. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri. 3. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri. III. Obiective speci ice  Diferențierea leziunilor determinate de microorganisme de alte leziuni cutanate.  Decelarea elementelor de gravitate in cursul evoluției unor afecțiuni cu leziuni cutanate MODULUL 13 ANUL 4 : PNEUMOLOGIE (1 lună) Ore de curs /lună/săptămănă = 20 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice. 1. Tuberculoza. Diagnostic, terapie, managementul efectelor adverse la medicația antituberculoasă 2. BPOC. 3. Pleurezii neinfectioase. 4. Insuficiență respiratorie acută și cronică. II. Teme activități practice 1. să fie capabil de a conduce un tratament antituberculos în condițiile existenței efectelor adverse la terapie; 2. interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului pleural; 3. efectuarea toracocentezei (%;) 4. interpretarea rezultatelor de la explorarile respiratorii (spirometrie si determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri. III. Obiective speci ice În urma parcurgerii acestui modul medical, rezidentul de boli infectioase își va insuși:  cunoștințele teoretice și practice referitoare la diagnosticul tuberculozei;  managementul cazurilor cu My. Tbc MDR;  managementul efectelor adverse la terapie; MODULUL 15 ANUL 5 BOLI INFECȚIOASE (9 luni) 1. In ecții la emeia gravidă, In ecțiile nou-născutului și ale copilului (Boli eruptive,) etc- 3 luni 2. Zoonoze- 3 luni 3. Boli tropicale, Medicina călătorului , Alte in ecții- 3 luni Ore de curs /lună/săptămână =144 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice A. In ecțiile la emeia gravidă 1. Bilanț preconcepțional pentru infecții cu transmitere maternofetală - imunizări ce pot fi recomandate. 2. Testarea gravidei pentru infecții cu transmitere maternofetală (primul bilanț, retestări, testări în ultimele 4 săptămâni). 3. Infecții frecvente ale gravidei: infecții urinare, bacteriurii asimptomatice, IACRS. 4. Infectii/colonizări cu risc de afectare fetală: virale, bacteriene, parazitare, fungice - atitudine 5. Infectii specifice gravidei si lehuzei: corioamniotita, infectii de plaga postcezariana/epiziotomie, endometrite, mastite. 6. Profilaxia antibiotică la cezariană și in caz de ruptură prematură de membrane B. In ecțiile nou-născutului și ale copilului 1. Sepsisul neonatal 2. Rubeola 3. Rujeola 4. Roseola infantum și megaleritemul infecțios 5. Scarlatina 6. Infecția cu virusul varicelo-zosterian 7. Tusea convulsivă 8. Infecția urliană C. Toxoplasmoza D. In ecția cu Listeria II.Teme activități practice 1. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiillor la femeia gravidă, nounăscut, copil; 2. diagnosticul clinic al infecțiillor la femeia gravidă, nounăscut, copil; 3. diagnosticul paraclinic al infecțiillor la femeia gravidă, nounăscut, copil.Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiillor la femeia gravida, nounascut, copil; 4. conduita terapeutică. III.Obiective speci ice  să recunoască elementele caracteristice fiecarei boli eruptive;  să deceleze elementele de gravitate și să le trateze adecvat;  să cunoască și să aplice măsurile de izolare a cazurilor contagioase și de depistare a contacților ;  să evite testările inutile și să explice inutilitatea lor  să știe când se efectează retestări (după uroculturi pozitive, serologie de toxoplasma dacă ințial este negativă, HBV-DNA cei cu infecție VHB, etc). E. Boli tropicale, Medicina călătorului I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice (32 ore curs/modul, 4 ore curs/sapt) 1. Boli infecțioase tropicale: etiologie și epidemiologie. 2. Agenti antiparazitari. 3. Vectori: noțiuni generale. 4. Malaria 5. Filarioze limfatice și leishmaniaza 6. Amoebiaza și schistosomiaza 7. Strongiloidoza si tripanosomiaza 8. Febre hemoragice 9. Diareea călătorului 10. Dengue, Zika, Chikungunya 11. Vaccinuri necesare pentru călătorii 12. Chimioprofilaxia infecțiilor tropicale 13. Profilaxia generală a infecțiilor tropicale 14. Noțiuni generale de bioterorism 15. Arme biologice 16. Planul de pandemie II. Teme activități practice (2 luni) 1. Anamneza pacientului care se întoarce din zone tropicale 2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial al infecțiilor tropicale 3. Metodele diagnostice paraclinice 4. Prepararea lamelor de diagnostic a malariei și citirea lor 5. Prescrierea tratamentului pentru pacienți cu boli infectioase tropicale 6. Recomandările în vederea călătoriei în zone tropicale 7. Întocmirea planului de dezastru în simularea de dezastru biologic III. Obiective speci ice În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase își va însuși:  cunoștințele teoretice referitoare la bolile infectioase tropicale: virale, bacteriene și parazitare;  noțiunile generale despre vectori;  noțiunile de profilaxie generală și specifică a bolilor infecțioase tropicale;  noțiunile generale de bioterorism și arme biologice.  de asemenea va fi capabil să intocmească planul de dezastru (cu accent pe planul de pandemie). F. Zoonoze  Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.  Leptospiroze.  Boala Lyme. Febra recurentă.  Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).  Erizipeloid Rosenbach.  Boala ghearelor de pisică.  Febra mușcăturii de șobolan. II. Teme activități practice 1. Anamneza pacientului 2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial. 3. Metodele diagnostice paraclinice. III. Obiective speci ice În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase:  Își va însuși abordarea unitară a rezistenței la antibiotice pentru medicina umană și cea veterinară  Va avea capacitatea de a contribui la intervenții de sănătate publică în cazul implicării de germeni proveniți de la animale  Va fi capabil să orienteze diagnosticul și terapia în patologia de import de tip zoonotic  Își va însuși noțiunile de profilaxie generală și specifică zoonozelor EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea "Boli Infecțioase" I. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire in modulul de Boli Infecțioase (pg. 6-9) II. Proba clinică de Boli In ecțioase - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise III. Proba clinică de Boli Infecțioase - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise Bibliografie propusă: Având în vedere dinamica Bolilor Infecțioase, comisia de specialitate din Ministerul Sănătății va avea în vedere elaborarea unui material (în cursul urmatoarelor 18 luni) actualizat, care să fie folosit pentru evaluarea medicilor rezidenți în perioada de pregătire și la examenul de medic specialist. Vom cere acordul de a traduce materialul necesar pentru susținerea examenului de specialitate la nivel european. Comisia de Boli Infecțioase din Ministerul Sănătății Președinte: Prof. dr. Egidia Miftode MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2017 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE 0. PREAMBUL Rezidențiatul în dermato-venerologie este forma de învățământ post-universitar care are scopul de a forma medici specialiști dermato-venerologi prin pregătire teoretică și practică. Curriculum de pregătire în specialitatea dermato-venerologie a fost elaborat de către Comisia consultativă de dermato-venerologie a Ministerului Sănătății și a fost avizată de Colegiul Medicilor din România (CMR). Actualizarea curriculară a fost realizată având în vedere propunerile Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS), urmărind un proces de instruire și educație medicală de cea mai bună calitate a medicilor. UEMS, organism european la care este afiliat CMR, a adoptat în anul 1994 documentul privind educația medicală postuniversitară, oferind astfel recomandări europene standardizate pentru învățământul medical. În cadrul Comunității Europene, prin Directiva 2005/36/EC, s-a stabilit posibilitatea recunoașterii mutuale a calificării medicilor pe baza unor cerințe de învățământ valabile în cadrul tuturor statelor membre. Prin prezentul curriculum se realizează armonizarea modulului de specialitate dermato-venerologie cu recomandările Secției Dermato-venerologie a UEMS (UEMS-EBDV). 1. DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII Dermato-venerologia este specialitatea responsabilă de diagnosticul, tratamentul (medical și chirurgical) și prevenția: - afecțiunilor pielii (alcătuită din epiderm, derm și hipoderm), mucoaselor inspectabile și anexelor cutanate - manifestărilor cutanate ale afecțiunilor sistemice - manifestărilor sistemice ale afecțiunilor cutanate - infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și a altor afecțiuni ano-genitale. Dermato-venerologia are scopul de a promova sănătatea pielii și sănătatea sexuală. 2. DURATĂ 5 ANI 3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO- VENEROLOGIE 3.1. SCOPUL REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO- VENEROLOGIE este reprezentat de însușirea detaliată și aprofundată a elementelor teoretice și practice referitoare la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice pentru a exercita profesia de medic specialist dermato-venerolog la standardele actuale din România și Uniunea Europeană. 3.2. OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE 1. Dobândirea de cunoștinte teoretice și practice privind etio-patologia afecțiunilor dermato-venerologice. 2. Dobândirea de cunoștinte teoretice și practice privind explorările de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice. 3. Dobândirea de cunoștinte teoretice și practice privind diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor dermato-venerologice. 4. Dobândirea de cunoștinte teoretice și practice privind terapia actuală, topică și sistemică, a afecțiunilor dermato-venerologice. 5. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor dermato-venerologice. 6. Dobândirea de cunoștinte teoretice și practice privind etio-patogenia, diagnosticul și tratamentul manifestărilor cutanate dezvoltate în cadrul afecțiunilor sistemice. 7. Dobândirea de cunoștinte teoretice și practice privind utilizarea monitorizării obiective a pacienților dermato-venerologici prin utilizarea de scoruri și de chestionare specifice. 8. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a participa activ și performant în echipe medico-chirurgicale multidisciplinare. 9. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a dezvolta un act medical bazat pe medicina personalizată îmbinată cu medicina bazată pe dovezi, în conditii general acceptate etice și deontologice. 10. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a avea o comunicare profesională adecvată cu pacienții și aparținătorii acestora. 11. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul dermato-venerologiei pe baza ghidurilor de bună practică medical ( engl. Good Clinical Practice – GCP). 12. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru utilizarea principalelor programe de calculator utilizate în sistemul sanitar din România. 13. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru efectuarea raportărilor specifice (infecții transmisibile sexual, reacții adverse la medicamente, afecțiuni oncologice la nivel cutaneo-mucos, dermatoze profesionale). 14. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la ghidurile naționale și ghidurile europene de diagnostic și tratament al afecțiunilor dermato-venerologice. 15. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la codificarea afecțiunilor dermato-venerologice (de exemplu codificarea ICD-11). 4. ORGANIZAREA PROGRAMULUI -Conform recomandărilor UEMS în țările în care nu există un trunchi comun de educație medicală postuniversitară, se recomandă ca durata rezidențiatului în specialitatea Dermatovenerologie să fie de 5 ani. -Există de asemenea posibilitatea unui proces de învățământ medical postuniversitar suplimentar, cu dezvoltarea sub-/supraspecializărilor (de exemplu: dermatopatologie, dermato-flebologie, dermato-pediatrie). -Curriculum-ul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), 50 ore de activități practice și 40-60 de ore de studiu individual în fiecare lună de studiu universitar pentru tematica prezentată. -Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU). -1 CFU = 25 ore de instruire -Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 25%, restul de 75%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. -La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (și cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de program. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. -Activitatea de pregătire este monitorizată prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. -Se recomandă ca medicii rezidenți să dispună de suficient timp și suport pentru a participa la conferințe de specialitatea locale, regionale, naționale și internaționale. -Medicii rezidenți vor fi încurajați să participe la studii clinice și la realizarea de prezentări și publicații. -Autoritățile naționale recunosc stagiile de educație medicală cu durată de până la un an efectuate în alte țări europene/non-europene ce respectă criteriile și curriculum stabilite prin UEMS. 5. STRUCTURA PROGRAMULUI Număr total de ani 5 ani Număr total de module 11 A. Stagii generale medico-chirurgicale și specialități înrudite Modul 1 Medicină internă 3 luni Ore de curs / modul 60 ore curs Modul 2 Reumatologie 6 săptămâni Ore de curs / modul 30 ore curs Modul 3 Chirurgie plastică 4 săptămâni Ore de curs / modul 20 ore curs Modul 4 Alergologie și imunologie clinică 4 săptămâni Ore de curs / modul 20 ore curs Modul 5 Boli infecțioase și parazitare 6 săptămâni Ore de curs / modul 30 ore curs Modul 6 Histopatologie 2 luni Ore de curs / modul 40 ore curs Modul 7 Bioetică 2 săptămâni Ore de curs / modul 10 ore curs Modul 8 Patologie orală 2 săptămâni Ore de curs / modul 10 ore curs Modul 9 Pediatrie 6 săptămâni Ore de curs / modul 30 ore curs Modul 10 Medicina muncii 2 săptămâni Ore de curs / modul 10 ore curs B. Stagiu de bază Modul 11 Dermato-venerologie 48 luni / 192 săptămâni Modul 11.1 Noțiuni de bază 5 luni Ore de curs / modul 100 ore curs Modul 11.2 Afecțiuni acute și urgențe în dermatovenerologie 4 luni Ore de curs / modul 80 ore curs Modul 11.3 Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente 5 luni Ore de curs / modul 100 ore curs Modul 11.4 Afecțiuni vasculare 4 luni Ore de curs / modul 80 ore curs Modul 11.5 Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate 4 luni Ore de curs / modul 80 ore curs Modul 11.6 Dermato-farmacologie 2 luni Ore de curs / modul 40 ore curs Modul 11.7 Tratamentul cu agenți fizici și chimici, UV- terapia și laserterapia 2 luni Ore de curs / modul 40 ore curs Modul 11.8 Afecțiuni alergice 4 luni Ore de curs / modul 80 ore curs Modul 11.9 Afecțiunile anexelor cutanate 4 luni Ore de curs / modul 80 ore curs Modul 11.10 Dermato-oncologie 4 luni Ore de curs / modul 80 ore curs Modul 11.11 Metode de diagnostic și investigații utilizate în Dermatovenerologie 5 luni Ore de curs / modul 100 ore curs Modul 11.12 Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice 2 luni Ore de curs / modul 40 ore curs Modul 11.13 Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă 3 luni Ore de curs / modul 60 ore curs 6. CONȚINUTUL MODULELOR Modul 1. MEDICINĂ INTERNĂ Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice. TEMATICA MODULULUI MEDICINĂ INTERNĂ (60 ore) -Insuficiența cardiacă -Aritmii cardiace -Hipertensiunea arterială -Ateroscleroza -Angina pectorală -Infarctul miocardic -Bolile vasculare ale membrelor -Șocul -Astmul bronșic -Tromboembolismul pulmonar -Tuberculoza -Litiaza urinară -Infecțiile tractului respirator -Insuficiența renală cronică -Boli inflamatorii intestinale -Boli hepato-biliare -Pancreatite -Anemii -Leucemii -Limfoame -Hemostaza și tulburările ei -Diabetul zaharat -Amiloidoza -Porfiriile -Guta -Lupusul eritematos -Scleroza sistemică -Dermatomiozita -Poliartrita reumatoidă -Sindromul Sjogren -Vasculite sistemice -Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologice BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ (150 ore) -Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 5 -Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 5 -Interpretarea electrocardiogramei: 10 -Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 5 -Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 5 -Toracocenteza: 1 -Paracenteza: 1 -Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 3 -Interpretarea probei de digestie: 3 -Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie: o discuție tematică -Defibrilarea și cardioversia: o discuție tematică -Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 2 -Puncția biopsie hepatică – interpretare: 2 -Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3 Modul 2. REUMATOLOGIE Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice. TEMATICA MODULULUI REUMATOLOGIE (30 ore) -Reumatismul abarticular -Manifestări reumatice în alte boli -Psoriazisul artropatic -Explorarea clinică și paraclinică în bolile reumatismale -Artrozele -Artritele seronegative, infecțioase și prin microcristale -Colagenoze BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE REUMATOLOGIE (75 ore) -Puncție articulară (efectuare): 2 -Infiltrații articulare: 2 -Teste imunologice specifice bolilor reumatice (interpretare): 30 -Scintigrafie osteo-articulara (interpretare): 20 -Ecografie articulară (interpretare): 20 -Capilaroscopie (interpretare): 20 Modul 3. CHIRURGIE PLASTICĂ Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice. TEMATICA MODULULUI CHIRURGIE PLASTICĂ (20 ore) -Anestezia locală și infiltrațiile -Tehnica sclerozării varicelor -Tehnici de grefare cutanată -Plastiile cutanate -Avulsia unghială -Arsurile (termice, chimice, electrice, etc) -Degerăturile BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ (50 ore) -Anestezia locală și infiltrațiile : 20 -Sclerozarea varicelor : 20 -Tehnici de grefare cutanată : 2 -Plastiile cutanate: 5 -Avulsia unghială: 2 Modul 4. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice TEMATICA MODULULUI ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (20 ore) - Reacții de hipersensibilitate, clasificare, terminologia afecțiunilor alergice -Alergene și haptene - clasificare, surse, reactivități încrucișate -Alergii respiratorii, alergii alimentare și medicamentoase, anafilaxia -Urticaria spontană, autoreactivă/autoimună, la factori fizici -Dermatita atopică și dermatite de contact alergice -Tratamentul urgențelor alergologice, tratamente antialergice, imunomodulatoare, antiinflamatoare topice și sistemice BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50 ore) -principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare -observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare, după caz -Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 -Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 -Teste de provocare in vivo în alergologie: 4 -Teste in vitro pentru IgE alergen-specifice și autoanticorpi: 4 -Farmacoterapia de urgență în alergologie: 1 Modul 5. BOLI INFECTIOASE ȘI PARAZITARE Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice. TEMATICA MODULULUI BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (30 ore) -Angine -Gastroenterite și enterocolitele acute -Boli eruptive virale -Enteroviroze -Hepatite virale -Salmoneloze -Toxiinfecții alimentare -Trichinoza -Lambliaza -Rickettsioze -Toxoplasmoza. -Erizipeloidul Rosenbach -Infecții cu anaerobi -Trichomoniaza urogenitală -Antibioterapia antiinfecțioasă și antibiograma, noțiuni generale și practice -Infecția HIV BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (75 ore) -Exudatul naso-rinofaringian: 10 -Examen bacteriologic secreții cutaneo-mucoase: 10 -Examen parazitologic cutanat : 10 -Examen copro-parazitologic: 10 -Examen micologic direct cutaneo-mucos: 10 -Examen cu lampa Wood: 10 -Interpretare investigații de laborator pentru virusurile hepatitice: 10 -Antibiograma: 10 -Interpretare investigații de laborator pentru infecția HIV: 10 Modul 6. HISTOPATOLOGIE Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice. TEMATICA MODULULUI HISTOPATOLOGIE (40 ore) -Structura pielii la microscopul optic și electronic. -Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE (100 ore) -Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice: 80 -Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării: 10 -Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck: 10 Modul 7. BIOETICĂ TEMATICA MODULULUI BIOETICĂ (10 ore) -Introducere în Bioetică - 2 ore -Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore -Relația medic-pacient I - 2 ore -Relația medic-pacient II - 2 ore -Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore -Probleme etice la începutul vieții - 2 ore -Probleme etice la finalul vieții - 2 ore -Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore -Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore -Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BIOETICĂ (25 ore) -Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore -Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore -Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore -Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore - Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore -Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore -Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore -Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore -Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore -Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore -Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore Modul 8. PATOLOGIE ORALĂ Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice. TEMATICA MODULULUI PATOLOGIE ORALĂ (10 ore) -Examenul clinic cervico-facial și oral. Noțiuni de anatomie topografică -Variante normale de mucoasă orală și structuri adiacente -Clasificarea maladiilor mucoasei orale și noțiuni de epidemiologie -Leziuni cu potențial de malignizare și formele de debut ale cancerului oral -Maladii autoimmune cu manifestări orale (afte, aftoză, lichen plan, lupus eritematos, maladii buloase, maladii ale tractului digestiv) -Infecții superficiale ale mucoasei orale (bacteriene, virale, fungice) -Manifestări orale la pacienții cu imunosupresie (HIV, imunosupresie terapeutică, afecțiuni hematologice) -Metode de diagnostic specific în patologia mucoasei orale -Tehnici de mică chirurgie: biopsie de mucoasă, biopsie de glande salivare, citologie exfoliativă -Mărimi de volum gingivale și tumori superficiale ale mucoasei orale BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE PATOLOGIE ORALĂ (25 ore) -Examenul clinic al regiunii cervico-faciale: 10 -Examenul grupelor ganglionare, sinusurile feței, articulația temporo-mandibulară: 10 -Examenul clinic al glandelor salivare. Bilanțul funcțional: 5 -Examenul clinic endo-bucal. Morfologia macroscopică a cavității orale. Arcadele dentare. Particularitățile topografice zonale, formațiuni anatomice de suprafață: 5 -Leziunile clinice elementare în patologia mucoasei bucale: 5 -Metode paraclinice de diagnostic în patologia mucoasei bucale. Stomatoscopia, dermatoscopia orală, citologia exfoliativă, brush citology, colorația vitală, autofluorescența tisulară: 5 -Examenul anatomopatologic: tehnica biopsiei de mucoasă orală, colorații uzuale, imunohistochimie, microscopie electronică: 1 -Protocol de diagnostic în leziunile cu potențial de malignizare ale mucoasei; leziunile keratozice, tumorile superficiale de mucoasă: 3 -Protocol de diagnostic în leziunile ulcerative acute ale mucoasei: 3 -Protocol de diagnostic în leziunile ulcerative cronice ale mucoasei orale. Osteonecroza de diverse etiologii: 3 -Protocol de diagnostic în leziunile buloase și autoimune ale mucoasei orale. Imunofluorescența: 3 Modul 9. PEDIATRIE Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice. TEMATICA MODULULUI PEDIATRIE (30 ore) -Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare -Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil -Alimentația sugarului și copilului sănătos. Alimentația copilului cu o boala acută. Criteriile de apreciere a starii de nutriție -Malnutriția protein-energetică și proteică. Obezitatea. Deficiențele vitaminice și ale oligomineralelor -Urgențele pediatrice majore (inclusiv șocul anafilactic, intoxicațiile acute medicamentoase, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale) -Stabilirea suspiciunii de boala genetică. Screening-ul nou născutului pentru boli genetice -Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (inclusiv bolile cu transmisie sexuală, acneea) -Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul -Sindromul febril prelungit și febră de etiologie neprecizată -Diareile acute bacteriene și virale -Infecțiile tractului respirator superior -Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil -Infecții cutanate cu risc sistemic la copilul de vârstă mică -Erupții în perioada neonatală -Intoxicații sistemice cu poartă de intrare cutanată -Boli imune cu manifestări cutanate la copil Baremul activităților practice (75 ore) -Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste : 10 -Puncții și recoltări venoase la sugar și copil : 10 -Instalarea unui cateter venos percutan : 2 -Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup : 10 Modul 10. MEDICINA MUNCII Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice. TEMATICA MODULULUI MEDICINA MUNCII (10 ore) -Bolile profesionale -Definiție -Criterii de diagnostic -Anamneza profesională -Semnalarea bolii profesionale -Profilaxia bolii profesionale -Boli dermatologice profesionale -Identificarea agenților etiologici profesionali -Locuri de muncă, profesii expuse -Stabilirea diagnosticului de profesionalitate -Testare cutanată la alergeni profesionali -Metode de prevenire a bolilor dermatologice profesionale -Boli dermatologice incluse în tabelul bolilor profesionale -Semnalarea/declararea bolilor profesionale dermatologice (colaborarea medic dermatolog – medic medicina muncii) -Legislație națională și europeană de medicina muncii BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE MEDICINA MUNCII (25 ore) -Modalități de identificare a locurilor de muncă și a profesiunilor expuse, precum și a agenților etiologici profesionali care pot determina boli dermatologice profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante, agenți biologici): 5. -Efectuarea anamnezei profesionale: element esențial pentru diagnosticul bolii profesionale: 5. -Efectuarea testelor cutanate specifice și interpretarea lor: element de diagnostic pentru boala dermatologică profesională: 5. -Exemplificarea etapelor de diagnostic pentru stabilirea profesionalității în bolile dermatologice: rolul medicului dermatolog, rolul medicului de medicina muncii; aplicații practice pentru realizarea parteneriatului medic dermatolog - medic medicina muncii: 5. -Parcurgerea etapelor de semnalare /declarare a bolii profesionale în conformitate cu legislația în vigoare. Drepturi și obligații medic/pacient: 5. Modul 11. DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE TEMATICA MODULULUI DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE (240 ore) Modul 11.1 - Noțiuni de bază 1. Tematică 1.a. Tematică curs (100 ore) -Noțiuni privind structura, funcția și fiziopatologia pielii și a mucoaselor -Examenul clinic dermatologic în funcție de sex și vârstă -Descrierea leziunilor elementare dermatologice -Modificări cutanate specifice (ex. semnul Darier, fenomenul Koebner, semnul Nikolski, dermografismul, modificarea leziunilor cutanate îm funcție de fototip etc.) -Scoruri pentru monitorizarea afecțiunilor dermatologice (PASI, EASI, SCORAD, index Sartorius, scoruri pentru acnee, vitiligo etc.) -Utlizarea examenului cu lampă Wood în dermato-venerologie -Noțiuni de bază de dermatoscopie -Noțiuni de bază de histopatologie cutanată (microscopie optică, tehnici speciale de colorare, microscopie electronică) -Descrierea tehnicilor de mică chirurgie dermatologică -Biopsia cutanată -Istoria dermatologiei 1.b. Tematică aplicații practice (250 ore) -Tehnici de anestezie locală: 5 -Tehnici de biopsie cutanată (punch,shave): 6 -Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor cu preparat cutanat în colorație hemalaun-eozină: 50 -Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor de examen histopatologic, imunohistochimie și tehnici de imunofluorescență. Citodiagnostic Tzanck: 30 -Examen clinic general, examenul pentru infecții cu transmitere sexuală: 20 -Monitorizarea pacienților dermatologici folosind scoruri specifice (ex. PASI, EASI): 20 2. Obiective educaționale specifice -Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare realizării examenului clinic dermatologic în vederea diagnosticului. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a identifica leziunile elementare dermatologice și de a realiza corect examenul clinic local dermatologic. -Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect principalele procese histopatologice de la nivel cutanat. -Capacitatea de a recomanda corect indicațiile de investigare anatomo-clinică pentru principalele afecțiuni dermatologice. -Capacitatea de a corela examenul clinic cutanat, examenul dermatoscopic și investigațiile anatomo-patologice. Modul 11.2 – Afecțiuni acute și urgențe în dermato-venerologie 1. Tematică 1.a. Tematică curs (80 ore) -Insuficiența cutanată -Eritrodermii -Reacții post-medicamentoase (sdr. Lyell, sdr. Stevens-Johnson, eritem polimorf) -Infecții virale cu afectare cutaneo-mucoasă -Infecții bacteriene cutaneo-mucoase (stafilococii, streptococii, tuberculoza cutanată, lepra etc.) -Infecții micotice cutaneo-mucoase -Ectoparazitoze -Infecții parazitare cu afectare cutanată (ex. protozoare, infecții intestinale parazitare) -Infecții micotice și parazitare tropicale -Infecții cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, chlamydia, limfogranulomatoza veneriană, șancru moale, granulom inghinal, infecția cu HPV) -Infecția HIV. SIDA și afecțiuni asociate. Tratamentul sistemic al infecției HIV (HAART etc.) -Afecțiuni induse de expunerea la temperaturi extreme 1.b. Tematică aplicații practice (200 ore) -Monitorizarea pacientului cu insuficiență cutanată: 5 -Tehnici de prelevare a probelor (incluzând aspirat, incizie, biopsie) pentru diagnosticul infecțiilor cutanate: 10 -Tehnici de examen microbiologic pentru infecții parazitare, micotice, virale și bacteriene: 10 -Tehnica tratamentului local pentru afecțiuni cutanate infectate: 10 -Tratamentul sistemic al infecțiilor manifestate la nivel cutaneo-mucos: 15 -Tratamentul pacientului cu degerături / arsuri: 2 2. Obiective educaționale specifice -Stăpânirea corectă a cunoștințelor teoretice și practice de evaluare și monitorizare a pacientului cu insuficiență cutanată. -Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni acute și urgențe dermatologice. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuile acute și urgențele în dermatologie și de a identifica factorii de risc asociați. -Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice în cazul afecțiunilor acute și urgențelor dermatologice. -Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a alcătui echipe multidisciplinare în cazurile necesare. Modul 11.3 - Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente 1. Tematică 1.a. Tematică curs (100 ore) -Afecțiuni prin defecte dobândite sau congenitale de keratinizare -Psoriazis -Eczeme -Terenul atopic și dermatita atopică -Lichen plan și reacții lichenoide -Afecțiuni buloase -Dermatoze neutrofilice -Scleroze și pseudoscleroze -Afecțiuni de țesut mezenchimal (genetice/dobândite) -Colagenoze cu afectare cutaneo-mucoasă -Afecțiuni granulomatoase -Paniculite -Discromii cutanate (vitiligo, leukodermii, hiper- / hipopigmentări) -Fiziopatologia afecțiunilor inflamatorii ale epidermului, joncțiunii dermo-epidermice, dermului, anexelor cutanate, țesutului subcutanat -Noțiuni de bază privind comorbiditățile asociate afecțiuni autoimune cu manifestare cutanată -Tratamentul topic și sistemic (ex. fotochimioterapie, terapie biologică, terapie cu citokine, imunoglobuline iv) 1.b. Tematică aplicații practice (250 ore) -Interpretarea rezultatelor de laborator în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 -Interpretarea examenului histopatologic în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 -Determinarea gradului de afectare a calității vieții și identificarea complicațiilor psihosociale în afecțiunile inflamatorii și auto-imune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 -Sfatul genetic la pacienții cu afecțiuni dermatologice: 5 -Cunoștințe practice despre realizarea de teste moleculare (PCR, secvențiere ADN, hibridizare) și interpretarea acestora: 2 discuții tematice -Tehnici de depigmentare: 2 2. Obiective educaționale specifice -Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii. -Interpretarea rezultatelor explorărilor specifice din afecțiunile inflamatorii și autoimune ale pielii. -Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru principalele afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii. -Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni inflamatorii sau autoimune cutanate. Modul 11.4 - Afecțiuni vasculare 1. Tematică 1.a. Tematică curs (80 ore) -Boala venoasă cronică a membrelor inferioare și complicațiile acesteia -Ulcerul de origine venoasă, arterială, neurologică -Ulcerul microangiopatic, ulcerul neoplazic -Vasculite cutanate -Afecțiuni cutanate purpurice -Vasculite livedoide -Trombofilii -Limfedeme primare și secundare -Malformații vasculare și limfatice -Hemangioame -Hemoroizi -Flebite -Tromboza venoasă profundă -Sindromul posttrombotic -Boala Mondor -Tratamentul chirurgical și conservativ al rănilor 1.b. Tematică aplicații practice (200 ore) -Interpretare teste de coagulare, teste de tromboză: 15 -Teste funcționale ale sistemului venos: 15 -Testul Rumpel-Leede (test de fragilitate capilară) : 15 -Testul Allen (examen clinic al fluxului sanguin arterial la nivelul membrelor superioare) : 15 -Indexul gleznă-braț: 15 -Tehnica pansamentului leziunilor cutanate cu lipsă de substanță: 15 -Tratament specific, topic și sistemic, al ulcerului de gambă: 15 -Utilizarea sistemelor de drenaj limfatic: 15 -Pompe vacuum în tratamentul ulcerului de gambă: 2 -Tratamentul chirurgical în ulcerul de gambă: 2 -Grefe de piele utilizate în tratamentul ulcerului de gambă: 1 -Tratamentul non-chirurgical al ulcerului de gambă (betablocante, laserterapie pentru leziuni vasculare) : 5 -Utilizarea reografiei în diagnosticul trombozei venoase: 1 -Utilizarea explorării ultrasonografice duplex în insuficiența venoasă a membrelor inferioare: 5 -Flebochirurgie (ex. ligatura venelor superficiale, trombectomie superficială) : 1 2. Obiective educaționale specifice - Î nsușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului medicamentos și chirurgical la pacienții cu afecțiuni vasculare în dermatologie. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile vasculare cu interesare cutanată și de a identifica factorii de risc asociați. -Capacitatea de a înțelege, recomanda și interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile vasculare dermatologice. -Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru afecțiunile vasculare cutanate. -Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni vasculare cutanate. Modul 11.5 - Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate 1. Tematică 1.a. Tematică curs (80 ore) -Afectarea cutanată la pacienții cu diabet zaharat -Boli cu depozite cutanate -Afectarea cutanată la pacienții cu renale -Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni hepatice -Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni gastro-intestinale -Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni pulmonare de etiologie non-alergică (ex. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită, fibroză în cadrul sclerodermiei) -Afecțiuni induse de malnutriție sau aport hipocaloric, inclusiv de minerale și vitamine -Neuropatii cu afectare cutanată -Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile). -Sindroame paraneoplazice -Psihodermatologie 1.b. Tematică aplicații practice (200 ore) -Recomandarea și interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în cadrul afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 -Monitorizarea pacientului cu afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 -Abordarea terapeutică a pacientului cu afecțiune sistemică cu determinări cutanate: 10. 2. Obiective educaționale specifice -Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni sistemice cu determinări cutanate. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni sistemice cu determinări cutanate și de a identifica factorii de risc asociați. -Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile sistemice cu determinări cutanate. -Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare. -Capacitatea de a armoniza în echipă multidisciplinară indicațiile diagnostice și terapeutice pentru afecțiunile sistemice cu determinări cutanate. Modul 11.6 - Dermato-farmacologie 1. Tematică 1.a. Tematică curs (40 ore) -Noțiuni teoretice privind farmacologia tratamentului dermatologic în funcție de vârstă (copii, adulți, vârstnici): adsorbție, absorbție, efecte adverse -Ghiduri naționale și reglementări privind tratamentul dermatologic -Tratamentul topic: - mecanismul de acțiune și interacțiuni medicamentoase ale substanțelor utilizate - forme farmaceutice: cremă, unguent, loțiune, soluție, pastă - reacții adverse - formule de bază ale tratamentului keratolitic, keratoplastic, rehidratant - substanțe topice antiproliferative - agenți topici imunologici topici - agenți topici de protecție cutanată - tratamente topice specifice (ex. corticosteroizi, inhibitori de calcineurină, cignolin, vitamina D și derivații săi, retinoizi, acid azelaic, benzoil peroxid) - agenți dezinfectanți - agenți anti-infecțioși (antibacterieni, antimicotici, antivirali, antiparazitari) - substanțe depigmentante - substanțe repigmentante - substanțe de stimulare și inhibare a creșterii părului. -Tratamentul sistemic: - efecte directe, efecte secundare, reacții adverse, interacțiuni medicamentoase - glucocorticosteroizi - methotrexat - citokine - terapia cu agenți biologici în dermatologie - azathioprină - mycofenolat mofetil - retinoizi și agenți cu acțiune retinoid-like - hidroxiclorochină - antiinflamatoare non-steroidiene - dapsonă - antibiotice - agenți antivirali - agenți antiparazitari - antihistaminice - substanțe antipuriginoase - agenți citostatici în tratamentul afecțiunilor autoimune - imunoglubuline iv - alte medicamente (ex. fumarați, talidomidă) -Tehnici de biologie moleculară utilizate în tratamentul afecțiunilor dermatovenerologice 1.b. Tematică aplicații practice (100 ore) -Prescrierea medicației topice dermatologice: 100 -Prescrierea preparatelor magistrale de uz dermatologic: 100 -Prescrierea medicației sistemice utilizate în dermatologie: 100 -Sistemul de clasificare pentru recomandările din Ghidurile de diagnostic și tratament: 5 discuții tematice -Utilizarea Ghidurilor internaționale de tratament: 10 discuții tematice -Noțiuni de bază privind recomandările și avertizările ANM-DM, EMA și FDA: 5 5 discuții tematice -Utilizarea imunoterapiei și agenți citostatici în tratamentul neoplaziilor: 5 -Raportarea reacțiilor adverse în tratamentul topic și sistemic dermatologic: 2 2. Obiective educaționale specifice -Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia topică în dermatovenerologie. -Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia sistemică în dermatovenerologie. -Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul principalelor reacții adverse la medicamentele folosite în terapia dermato-venerologică. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a prescrie corect tratament local în afețiunile cutaneo-mucoase. -Capacitatea de a prescrie corect tratamentul sistemic în afețiunile cutaneo-mucoase. -Raportarea reacțiilor adverse post-medicamentoare. Modul 11.7 - Tratamentul cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia 1. Tematică 1.a. Tematică curs (40 ore) -Noțiuni teoretice privind mecanismul de acțiune,efectele și reacțiile adverse în cazul terapiei cu radiații UV, terapiei fotodinamice și laserterapiei -Utilizarea UVA-terapiei în dermatologie -Utilizarea UVB-terapiei în dermatologie -Utilizarea terapiei fotodinamice -Utilizarea crioterapiei -Chemoablația – aplicații în dermatologie -Utilizarea diferitelor tipuri de terapie laser neablativă în dermatologie -Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie -Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL) -Noțiuni de balneoterapie 1.b. Tematică aplicații practice (100 ore) -Fotografie medicală: 50 -Informarea pacientului privind diferitele proceduri diagnostice și terapeutice utilizate în dermato-venerologie: 20 -Tehnica terapiei UV (UVB, UVBnb, PUVA): 10 -Utilizarea terapiei fotodinamice : 3 -Utilizarea crioterapiei: 20 -Chemoablația – aplicații în dermatologie: un seminar tematic -Utilizarea terapiei laser neablative în dermatologie: 10 -Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie : 10 -Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL): 10 -Noțiuni de balneoterapie și talasoterapie: un seminar tematic 2. Obiective educaționale specifice -Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie. -Cunoașterea reacțiilor adverse la terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile dermatologice care beneficiază de terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapie și laserterapie în dermatologie. -Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune cutanată a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie. -Administrarea corectă a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie. Modul 11.8 - Afecțiuni alergice 1. Tematică 1.a. Tematică curs (80 ore) -Noțiuni generale despre reacțiile de hipersensibiliate I-IV -Noțiuni teroretice despre reacția alergică, intoleranță și reacții pseudoalergice -Eczema alergică și iritativă -Reacția fotoalergică și fototoxică. Fotodermatoze -Urticaria și angioedemul -Reacția post-nțepătură de insecte (ex. artropode) -Dermatoze alergice cu factor profesional -Eozinofilia asociată reacțiilor cutanate alergice -Porfirii 1.b. Tematică aplicații practice (200 ore) -Testare patch epicutanată: 10 -Teste prin înțepare (prick test): 5 -Teste cutanate de provocare: 5 -Test cutanat cu ser autolog: 2 -Imunoterapie alergen specifică: o discuție tematică -Monitorizarea pruritului: 5 2. Obiective educaționale specifice -Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni alergice dermatologice. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile alergice și de a identifica factorii de risc domestici sau ocupaționali asociați. -Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile alergice cutanate. -Cunoașterea programelor și măsurilor de prevenție și de monitorizare în cazul pacienților cu dermatoze profesionale. -Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni alergice. -Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare. Modul 11.9 - Afecțiunile anexelor cutanate 1. Tematică 1.a. Tematică curs (80 ore) -Afecțiuni ale glandelor sudoripare: - hiperhidroza primară și secundară - hipohidroza și anhidroza primară și secundară - hidradenita/miliaria/ hidradenită supurativă primară - afecțiuni induse medicamentos -Afecțiuni ale glandelor sebacee: - hamartoame - hiperplazii - carcinoame - anomalii endocrinologice - acnee - rozacee - dermatita periorală - foliculita gram negativă -Afecțiuni ale foliculului pilos - alopecia androgenetică - afecțiuni autoimune incluzând alopecia areata - dezechilibre toxic induse - afecțiuni congenitale - acneea inversată - hipo-/hipertricoza - hirsutism - afecțiuni induse medicamentos - infecții - tricograma -Afecțiuni ale unghiilor - sindroame congenitale primare - afecțiuni secundare (psoriazis, lichen plan, micoze, tumori, afecțiuni induse medicamentos) 1.b. Tematică aplicații practice (200 ore) -Testarea funcției glandelor sudoripare: 2 -Infiltrații de toxină botulinică în cadrul tratamentului hiperhidrozei: 1 -Monitorizarea pacientulului cu acnee: 5 -Tratamentul chirurgical în acnee: 1 -Peeling chimic, dermabraziune: 1 -Tehnica injectării subcutanate: 3 -Metode de transplant de păr: o discuție tematică -Tricograma: 5 -Avulsie unghială: 5 2. Obiective educaționale specifice -Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni ale anexelor cutanate. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a diagnostica afecțiunile anexelor cutanate și de a identifica factorii de risc asociați. -Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile ale anexelor cutanate. -Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare. Modul 11.10 - Dermato-oncologie 1. Tematică 1.a. Tematică curs (80 ore) -Noțiuni teoretice privind mecanismele de carcinogeneză. Distrucția cutanată UV indusă. Biologia moleculară în melanom -Ghidurile naționale de diagnostic și tratament al tumorilor și limfoamelor cutanate -Algoritmi de diagnostic și tratament pentru formațiuni tumorale cutanate benigne și maligne -Metode de diagnostic paraclinic în tumorile cutanate (ex. dermatoscopie, ecografie cutanată, microscopie confocală) -Metode de tratament în tumorile cutanate (ex. chirurgie dermatologică, electrochirurgie, criochirurgie, fotovaporizare laser, terapie fotodinamică= -Hamartoame cutanate (nevi epidermici, nevi sebacei, nevi vasculari, nevi piloși, nevi sudoripari, nevi de țesut mezenchimal, hamartoame asociate diverselor sindroame) -Tumori cutaneo-mucoase premaligne -Carcinoame epidermice in situ -Tumori epidermice maligne -carcinom bazocelular -carcinom spinocelular -Leziuni melanocitare benigne -Hiperpigmentări circumscrise -Nevi melanocitari (epidermici, compuși, albaștri); nev Spitz, nev Becker, nev Wiesner -Melanomul -Tumori benigne ale țesutului mezenchimal (fibrom, dermatofibrom, cicatrice keloide și hipertrofice) -Tumori ale țesutului subcutanat (lipom, liposarcom) -Chisturi de origine cutanată sau ale anexelor pielii -Carcinoame in situ ale anexelor pielii -Tumori ale anexelor pielii (benigne și maligne) -Tumori vasculare (hemangioame benigne inflantile, hemangioame neonatale, hemangioame diseminate, tumori vasculare congenitale, malformații vasculare, tumori vasculare maligne) -Malformații și tumori ale țesutului muscular și neural (neurofibroame, leiomion, neurinom) -Limfoame cutanate și pseudolimfoame (cu celule T, cu celule B) -Proliferări celulare dendritice/histiocitare de origine benignă sau malignă -Tumori endocrinologice cu determinări cutanate -Tumori viscerale cu metastazare cutanată frecventă -Tumori cu origine primară necunoscută -Noțiuni despre tehnicile paleative -Noțiuni de bază privind onco-psihologia. 1.b. Tematică aplicații practice (200 ore) -Examenul histopatologic al tumorilor cutanate și anexelor pielii: 30 -Tehnica exciziei formațiunilor tumorale cutanate melanocitare și non-melanocitare benigne și maligne: 5 -Tehnica lambourilor cutanate utilizate în tratamentul tumorilor cutanate: 5 -Dermatoscopia tumorilor cutanate: 25 -Tehnici de crioterapie în tumorile cutanate: 20 -Tehnici de electro-chirurgie: 25 -Tehnica shave-biopsy: 2 -Infuzii de citostatice: 1 2. Obiective educaționale specifice -Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate. -Cunoașterea metodelor de screening pentru pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a preveni, diagnostica, trata (medical și chirurgical) și monitoriza tumorile cutaneo-mucoase și ale anexelor pielii. -Cunoașterea măsurilor de reabilitare a pacienților cu leziuni maligne cutanate -Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile oncologice cutanate. -Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni oncologice cutanate. -Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare. -Capacitatea de a elabora planul de monitorizare în conformitate cu ghidurile afecțiunilor onco-dermatologice. Modul 11.11 - Metode de diagnostic și investigații utilizate în dermatovenerologie 1. Tematică 1.a. Tematică curs (100 ore) -Dermatoscopie -Video-dermatoscopie -Examen histopatologic și tehnici specifice de diagnostic anatomo-patologic în dermatologie -Tehnici de biologie moleculară utilizate în diagnosticul afecțiunilor dermatovenerologice -Proceduri funcționale și invazive în evaluarea vaselor sangvine -Investigațiile de laborator în infecțiile dermato-venerologice 1.b. Tematică aplicații practice (250 ore) -Dermatoscopie: 50 -Interpretare lame histopatologice cu afecțiuni cutanate: 10 -Ultrasonografie cutanată A+B: 5 -Interpretarea rezultatelor culturilor micologice: 5 -Examen cu lampa Wood în infecții cutanate: 5 -Microscopie de fluorescență pentru examinare bacteriologică, virală, micologică: o discuție tematică -Interpretare rezultate IgE totale, Ig E specifice, histamină, triptază etc.: 30 -Microscopie confocală o discuție tematică. -Teste serolgice utilizate în venerologie: 5 2. Obiective educaționale specifice -Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare recomandărilor diagnostice în dermato-venerologie. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a exersa abilitățile practice dobândite privind tehnicile diagnosticului de laborator în dermato-venerologie. -Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din cadrul diferitelor afecțiuni dermato-venerologice. -Capacitatea de a lucra în echipă pentru recomandarea și interpretarea corectă a rezultatelor investigațiilor de laborator din cadrul afecțiunilor cu manifestare cutaneomucoasă. Modul 11.12 - Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice 1. Tematică 1.a. Tematică curs (40 ore) -Funcția endocrină în pubertare și adolescență: răsunetul acesteia la nivel cutaneomucos -Funcția endocrină la vărsta adultă: determinări dermatologice -Menopauza/andropauza: implicații dermatologice -Sindromul metabolic -Afecțiuni ale glandei tidoide și ale glandelor paratiroide cu implicare dermatologică -Alte anomalii endocrinologice cu manifestări cutanate -Noțiuni de sexologie. Disfuncția erectilă. Intersexualitate 1.b. Tematică aplicații practice (100 ore) -Examenul clinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 -Examenul paraclinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 -Monitorizarea clinică și terapeutică a adolescentului cu acnee: 10 2. Obiective educaționale specifice -Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a diagnostica corect pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice și de a identifica factorii de risc asociați. -Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice. -Capacitatea de a armoniza indicațiile diagnostice și terapeutice pentru pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice în consult interdisciplinar. Modul 11.13 - Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă 1. Tematică 1.a. Tematică curs (60 ore) -Noțiuni generale și specifice privind proceduri utilizate în cosmetologie -Aplicațiile toxinei botulinice -Aplicațiile fillerelor -Peelingul cutanat -Prevenția complicațiilor procedurlor dermato-cosmetice și managementul acestora -Tratamente corective laser in dermatologie -Tehnici combinate moderne în dermatologia corectivă -Remodelarea cicatricelor -Prevenția carcinogenezei induse de UV sau iatrogen -Aplicațiile laserelor în dermatologia corectivă 1.b. Tematică aplicații practice (150 ore) -Utilizarea toxinei botulinice în tratamentul defectelor de mimică: 5 -Utilizarea de fillere: 5 -Utilizarea de agenți chimici și fizici (peeling chimic, terapie fotodinamică, UV-terapie, laserterapie, PDL, crioterapie, lipoliză, terapie cu lumină intens pulsată, radiofrecvență, cu infraroșii etc.): 10 -Microneedling: o discuție tematică -Flebectomie: o discuție tematică -Tratamentul cicatricelor (tratament medical, tratament chirurgical, laserterapie, terapie fotodinamică, microneedling, injectări, excizii): 5 -Scleroterapie vase cutanate: 10 2. Obiective educaționale specifice -Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții ce necesită intervenții corective dermatologice. 3. Rezultate așteptate -Capacitatea de a diagnostica corect și de a indica metoda terapeutică adecvată pentru corectarea defectelor cutaneo-mucoase. -Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune a principalelor metode de tratament corectiv dermatologic. -Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazul pacienților ce necesită terapie corectivă cutanată. 7. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) LA FINALIZAREA PREGĂTIRII Medicul specialist dermato-venerolog trebuie să facă dovada însușirii obiectivelor educaționale cuprinse în Curricula dermato-venerologică la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor naționale și din Uniunea Europeană. 8. TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE I. Proba scrisă II – III. Două probe clinice IV. Proba practică I. PROBA SCRISĂ 1. Structura pielii la microscopul optic și electronic. 2. Funcțiile organului cutanat. 3. Principalele procese histopatologice ale pielii. 4. Infecții cutanate virale. 5. Infecții cutanate bacteriene. 6. Infecții cutanate fungice. 7. Epizoonoze. 8. Tuberculoze cutanate. Lepra. 9. Noțiuni generale despre alergie și imunologie. 10. Urticaria. 11. Eczeme/dermatite. 12. Eritrodermiile. 13. Dermatoze profesionale. 14. Prurigouri. 15. Vasculite. 16. Reacții cutanate postmedicamentoase. 17. Purpure. 18. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia). 19. Boli buloase. 20. Afecțiuni vasculare cutanate (boala venoasă cronică a membrelor inferioare, tromboflebita superficială, malformații venoase, sindrom post-trombotic, arterite, boala și fenomenul Raynaud, limfedeme). 21. Genodermatoze. 22. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate. 23. Boala Kaposi. 24. Mastocitoze. 25. Sarcoidoza. 26. Psoriazisul. 27. Lichen și eruptii lichenoide. 28. Parapsoriazisurile. 29. Tulburări de keratinizare. 30. Dermatoze prin agenți fizici. 31. Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile). 32. Discromii cutanate. 33. Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme. 34. Rozaceea. 35. Dermatoze precanceroase. 36. Tumori benigne cutanate. 37. Carcinoame bazocelulare. 38. Carcinoame spinocelolare. 39. Melanom. 40. Dermatoze paraneoplazice. 41. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, lipoidoze, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat). 42. Afecțiunile părului și unghiilor. 43. Afecțiunile mucoasei bucale și genitale. 44. Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate Psihodermatologie 45. Dermato-farmacologie 46. Dermatologie corectivă 47. Sifilisul 48. Infecția gonococică. 49. Limfogranulomatoza veneriană. 50. Șancrul moale. 51. Infecțiile genitale cu Chlamydia 52. Infecția genitală cu Mycoplasma. 53. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV. 54. Epidemiologia, prevenția și controlul bolilor venerice. II – III. Două probe clinice Cazurile clinice se vor alege din toată problematica specialității. IV. PROBA PRACTICĂ 1. Avulsia lamei unghiale. 2. Efectuarea biopsiei cutanate. 3. Efectuarea crioterapiei cu azot lichid. 4. Efectuarea examenului dermatoscopic al leziunilor melanocitare și nemelanocitare: nevi melanocitari, nev Spitz, melanom, lentigo, carcinom bazocelular, keratoză seboreică, hemangioame și alte leziuni vasculare. 5. Efectuarea exciziei cutanate (leziune cutanată cu diametrul < 2cm). 6. Efectuarea patch-testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea rezultatelor testelor. 7. Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck. 8. Efectuarea si interpretarea examenului micologic direct din leziune pentru diagnosticul micozelor. 9. Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală. 10. Evidențierea treponemelor de la nivelul șancrului luetic la ultramicroscop. 11. Fototerapie laser: Terapie cu laser ablativ. 12. Fototerapie laser: Terapie cu laser non-ablativ. 13. Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al urmatoarelor dermatoze: tuberculoză cutanată, boală Paget, boală Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatită herpetiforma, boală Darier, morfee, porfirie cutanată tardivă, verucă vulgară. 14. Tehnica chiuretării leziunilor cutanate. 15. Tehnica dermabraziunii. 16. Tehnica injectării de toxină botulinică la nivel cutanat. 17. Tehnica injectării fillerelor la nivel cutanat. 18. Tehnica peeling-uli chimic cu sol. Jessner. 19. Tehnica PUVA terapiei. 20. Tehnica sclerozării venectaziilor. 21. Tehnici de electrochirurgie dermatologică. 9. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE: Competența profesională intrinsecă specialității urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional) -Competența în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice la standardele actuale din UE. -Competența în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice. -Competența în diagnosticul și tratamentul tuturor urgențelor dermato-venerologice, în mod independent, în condițiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenței medicale de urgență. -Competența în recunoașterea, diagnosticul și tratamentul inteferențelor afecțiunilor dermato-venerologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale sau chirurgicale. -Competența medicului specialist dermato-venerolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare. -Competența în expertiza disabilităților și handicapului asociate afecțiunilor dermatovenerologice. -Competența în expertiza medico-legală care implică afecțiunile dermatovenerologice. -Competența în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul dermato-venerologiei, condiționată de obținerea certificării periodice în buna practică clinică (GCP). Obligații -Cunoașterea și respectarea legislației naționale și internaționale în domeniul medicinii. -Respectarea obligațiilor etice și deontologice specifice profesiei medicale. -Respectarea confidențialității datelor pacienților conform prevederilor legale. -Raportarea observațiilor individuale legate de domeniul farmaco-vigilenței. -Raportarea observațiilor individuale referitoare la bolile declarabile conform legislației în vigoare. -Respectarea normelor și criteriilor profesionale prevăzute în ghidurile de diagnostic recunoscute la nivel național și internațional. -Asumarea răspunderii profesionale pentru diagnosticul și tratamentul personalizat al afecțiunilor dermato-venerologice, dacă situația clinică respectivă implică particularități individuale care nu se regăsesc în ghidurile de diagnostic și tratament publicate la data respectivă. 10. BIBLIOGRAFIE 1. Goldsmith LA, Katz SI, Gilchrest BA, Paller AS, Leffell DJ, Wolff K. Fitzpatrick's Dermatology in General Medicine, 8th Ed., McGraw-Hill Professional, New York, USA, 2012. 2. Burgdorf WHC, Plewig G, Wolff HH, Landthaler M. Braun-Falco´s Dermatology. 3rd Ed., Editura Springer, Berlin, Heidelberg, Germany, 2009 3. Wolff K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color si Compendiu de Dermatologie Clinica. Editura Medicala CALLISTO, Bucuresti, 2017 4. Katsambas A D, Țiplica G-S. Dermatocosmetologie clinică. Editura Curtea Veche, București, România, 2012 5. Ghidurile europene de diagnostic și tratament ale afecțiunilor dermatologice elaborate sub egida EDF (European Dermatology Forum), IUSTI (International Union against Sexually Transmitted Infections), EADV (European Academy of Dermatology and Venereology) și UEMS-EBDV (European Board of Dermato-Venereology) -http://www.eadv.org/ -http://www.euroderm.org/edf/ -http://www.iusti.org/ COMISIA DE SPECIALITATE DERMATO-VENEROLOGIE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII Președinte Prof. dr. George Sorin Țiplica Vicepreședinte S.l. dr. Marius Irimie Membri S.l. dr. Nicuța Manolache As. univ. dr. Mihaela Țovaru Dr. Bogdan Niculae Dr. Monika Căpîlnă Secretar As. univ. dr. Alexandra Irina Butacu MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ

De iniția specialității:

Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea acordării unor beneficii de asigurări sociale ( medicina de asigurări sociale ). Demersurile specifice acestei activități vizează și recuperarea capacității de muncă, cu finalitate în reinserția socioprofesională a persoanelor cu condiții de sănătate variate.

Expertiza medicală a capacității de muncă este o disciplină clinică orientată pe interacțiunea dinamică între starea de sănătate și munca profesională.

În termeni medicali, expertizarea capacității de muncă se definește ca activitatea de evaluare clinico-paraclinică a unei condiții de sănătate (boală, afecțiune) în scopul identificării unor afectări / deficiențe funcționale și cuantificării impactului asupra capacității de muncă. Evaluarea vizează funcțiile fizice, mentale și intelectuale și stabilește în ce măsură acestea permit persoanei să desfășoare (sau nu) activități profesionale coordonate sau orice alte activități legate de muncă. Expertiza medicală a capacității de muncă presupune, pe lângă cunoștințe medicale extinse și cunoașterea aprofundată a unor metodologii proprii și a legislației aferente, fiind îndeplinite cerințele științifice și practice formulate de UEMASS (Uniunea Europeană a Medicinei de Asigurări și Securitate Socială).

.Obiectivele generale ale expertizării capacității de muncă :

 Evaluarea persoanelor care prezintă limitări în realizarea unei activități profesionale coordonate sau a unor activități legate de profesie  Evaluarea comprehensivă a nivelului funcțional al persoanei în relație cu condițiile reale din mediul de muncă  Măsurarea, prin metode specifice a efectelor unei anumite stări patologice asupra participării individului la viața comunității (socială, profesională)  Stabilirea gradului de reducere a capacității de muncă  Identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate prevăzute de lege  Stabilirea eligibilității pentru beneficiile de asigurări sociale, conform legii (concediu medical prelungit, pensie de invaliditate, alte beneficii)

1. Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacității de muncă 4 ani 2. Organizarea programului de pregătire Disciplină/modul specialitate Durata modul Locul recomandat pentru parcurgerea modulului Coordonatori Anul I Explorări funcționale și imagistică medicală (microcursuri și stagiu practic) 6 luni Serviciile de explorări funcționale și imagistică medicală din cadrul INEMRCM Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF"Carol Davila", medici primari Medicină internă 6 luni Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari medicină internă Anul II Neurologie 4 luni Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari neurologie Psihiatrie 4 luni Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari psihiatrie Medicină fizică și 4 luni Clinici de specialitate Cadre didactice recuperare medicală acreditate de MS sau medici primari de specialitate Anul III Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 12 luni INEMRCM Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF"Carol Davila", medici primari Anul IV Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă (Stagiu practice în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă) 6 luni Serviciile și cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă Medici primari expertiza medical a capacității de muncă Diabetologie și boli de nutriție 2,5 luni Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari de specialitate Medicina muncii 1 lună Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari de specialitate Oncologie 3 luni Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari de specialitate Etică medicală 2 săptămâni Total ore pregătire teoretică 840 ore Total ore pregătire practică 3920 ore Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70- 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 3. Repartiția și durata modulelor pe ani de rezidențiat

Anul I

 Modul 1 . Explorări funcționale ș i imagistică medicală 6 luni  Modul 2 . Medicina internă 6 luni Anul II  Modul 3. Neurologie 4 luni  Modul 4. Psihiatrie 4 luni  Modul 5 . Medicină fizică ș i de reabilitare 4 luni Anul III  Modul 6. Expertiza medicală ș i recuperarea capacită ț ii de muncă 12 luni Anul IV  Modul 7. Expertiza medicală ș i recuperarea capacită ț ii de muncă ■ S tagiu practic în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă 6 luni  Modul 8 . Diabetologie ș i boli de nutri ț ie 2,5 luni  Modul 9. Medicina muncii 1 lună  Modul 10 . Oncologie 2 luni  Modul 11 . Bioetică 2 săptămâni

Modul 1, anul I : EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ

Nr. ore curs : 120 Nr. ore practică: 480

Tematică adaptată obiectivelor speci ice

1. Electrocardiografie - efectuare, interpretare 2. Testele de efort - tipuri, indicații, contraindicații, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranță la efort în evaluarea și recuperarea capacității de muncă 3. Interpretarea și efectuarea indicelui gleznă-braț 4. Ecocardiografie 5. Explorarea funcțională pulmonară (spirometrie, determinarea gazelor sanguine, testele de efort) -efectuare, interpretare 6. Examen radiologic toraco-pulmonar clasic 7. Interpretarea analizelor de sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice invalidante (anemii, leucemii, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare) 8. Explorarea tubului digestiv, funcțională și imagistică (ecografia abdominală) 9. Explorarea aparatului renal, funcțională și imagistică (ecografie) 10. Explorarea sistemului endocrin, biologic, hormonal, imagistic 11. Explorarea aparatului locomotor - testarea mobilității articulare, explorare imagistică (radiologică, ecografică) 12. Electroencefalografianoțiuni privind interpretarea de rutină 13. Examenul oftalmologic: acuități vizuale,cîmp vizual,examenul fundului de ochi 14. Examenul ORL: audiograma, probele vestibulare 15. Examenului psihologic privind ineligența, personalitatea, aptitudinile psihomotorii

NOTĂ: Stagiul de explorări uncționale se va des ășura în INEMRCM sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Disciplinei de Expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul UMF „Carol Davila" și a medicilor primari care coordonează activitatea cabinetelor de evaluare uncțională. Stagiul de explorări

uncționale conține microcursuri și demonstrații practice.

Barem de activități practice

1. Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile invalidante, pe aparate și sisteme 2. Efectuare spirometrie 3. Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale pulmonare (spirometrie, gazometrie) 4. Efectuare electrocardiograme 5. Interpretare electrocardiograme 6. Asistare și interpretare ecografie abdominală 7. Asistare și interpretare ecocardiografie 8. Asistare și interpretare ecocardiografie vasculară periferică 9. Interpretare probe biologice și hematologice 10. Asistare și interpretare explorări funcționale oftalmologice 11. Asistare și interpertare audiometrie, probe vestibulare 12. Efectuare și interpretare examene aparat locomotortestări articulare 13. Asistare examen psihologic

Obiective educaționale. Cunoașterea principalelor tehnicilor de investigare funcțională și de laborator a afecțiunilor cronice - indicații, principii, metodologie, parametrii măsurați (valori normale, semnificația devierilor patologice).

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de explorări funcționale, medicul rezident va trebui să poată interpreta investigațiile biologice, funcționale și

imagistice privind afecțiunile invalidante și să înțeleagă rolul acestora în cadrul algoritmului de evaluare a capacității de muncă.

Modul 2, anul I : MEDICINA INTERNĂ

Nr. ore curs : 120 Nr. ore practică: 480

Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice

1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică 2. Astmul bronșic 3. Pneumopatii interstițiale fibrozante difuze netuberculoase și neprofesionale 4. Supurații bronhopulmonare 5. Pleurezia purulentă 6. Cancerul bronho-pulmonar 7. Tuberculoza pulmonară 8. Cordul pulmonar cronic 9. Insuficiența respiratorie cronică 10. Valvulopatii mitrale și aortice 11. Tulburările de ritm ale inimii 12. Tulburările de conducere ale inimii 13. Cardiopatia ischemică 14. Miocardite, cardiomiopatii 15. Hipertensiunea arterială esențială și secundară 16. Bolile aortei și arterelor periferice 17. Bolile venelortrombofeblite, insuficiența venoasă cronică 18. Boala cronică de rinichi 19. Sindromul nefrotic 20. Glomerulonefrite cronice 21. Nefropatii interstițiale cronice 22. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux 23. Cancerul gastric 24. Rectocolita ulcero-hemoragică 25. Cancerul colo-rectal 26. Hepatitele cronice 27. Ciroza hepatică 28. Pancreatita cronică 29. Anemii(clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție) 30. Sindroame mieloproliferative (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție) 31. Sindroame hemoragipare (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție) 32. Colagenoze 33. Spondiloartropatii 34. Poliartrita reumatoidă

NOTA: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.

Baremul de activități practice

1. Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații 2. Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțunilor cuprinse în tematica de curs 3. Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate

Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor interne cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate .

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient medical, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.

Modul 3, anul II : NEUROLOGIE

Nr. ore curs : 80 Nr. ore practică: 320

Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice

1. Traumatisme cranio-cerebrale 2. Boli vasculare cerebrale 3. Boli demielinizante. Scleroza multiplă 4. Discopatii. Hernia de disc operată 5. Leziuni ale nervilor periferici 6. Polineuropatii 7. Boli extrapiramidale și cerebeloase 8. Miopatii 9. Epilepsia 10. Tumori cerebrale și cu alte localizări

NOTA: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.

Baremul de activități practice

1. Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații 2. Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțunilor cuprinse în tematica de curs 3. Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate pentru cazurile examinate

Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor neurologice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate .

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de neurologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient neurologic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată înțelege și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice (examen radiologic clasic, CT, RMN ) și de explorări funcționale, în cazurile examinate.

Modul 4, anul II : PSIHIATRIE

Nr. ore curs : 80 Nr. ore practică: 320

Tematica cursurilor adaptate obiectivelor speci ice

1. Tulburări mentale organice (demența, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice) 2. Tulburări mentale și de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanțe psihoactive 3. Tulburări afective 4. Tulburări depresive 5. Tulburări anxioase 6. Tulburări de personalitate (psihopatii) 7. Tulburări disociative (de conversie) 8. Tulburări somatoforme 9. Schizofrenia 10. Retardare mentală

NOTA: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.

Baremul de activități practice

1. Examinarea pacienților din perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, relaționare) 2. Anamneza psihiatrică, întocmirea foilor de observație 3. Aplicarea tehnicilor specifice de investigații în stabilirea diagnosticului afecțiunilor psihice cuprinse în tematica de curs. 4. Formularea planului terapeutic și de reintegrare socială și profesională pentru cazurile studiate.

Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor psihice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea afecțiunilor care necesită consulturi și investigații de specialitate .

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de psihiatrie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient cu afecțiune psihică, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată utiliza scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoholism, MMSE, etc. și să fie în măsură să formuleze obiectivele și interpretarea unei investigații sociale în contextul clinic al cazului.

Modul 5, anul II : MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE (MFR)

Nr. ore curs : 80 Nr. ore practică: 320

Tematica cursurilor adaptate obiectivelor speci ice

1. Diagnosticul în MFR 2. Orteze și proteze 3. Scaune rulante si tehnologia de asistare. 4. Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități 5. MFR în afecțiunile sistemului nervos (accident vascular cerebral, traumatismele coloanei vertebrale,scleroza multiplă, boala Parkinson) 6. MFR în afecțiunile ortopedice și musculoscheletale (dorsolombo-sacralgie, afecțiuni degenerative musculo-scheletale, după intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive, amputații, afecțiuni musculo-scheletale de cauză profesională) 7. MFR în afecțiuni specifice (boli cardiovasculare, boli repiratorii, cancere, durerea cronică) 8. Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internatională a Functionalității, Dizabilității și Sănătății-OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale

Baremul de activități practice

1. Evaluarea în medicina fizică și de reabilitare 2. Principalele intervenții pentru sănătate în MFR- proceduri specifice, totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice 3. Evaluarea rezultatelor în MFR

Obiective educaționale. Cunoașterea metodelor specifice de evaluare și diagnostic în MFR. Capacitatea de a stabili programe de MFR adaptate cazurilor studiate.

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină fizică și de reabilitare medicul rezident va înțelege rolul recuperării medicale în cadrul programului complex de recuperare a capacității de muncă și re/integrare profesională. Va dobândi, de asemenea abilitatea de a lucra în cadrul echipelor pluridisciplinare.

Modul 6, anul III: EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ

Nr. ore curs : 240 Nr. ore practică: 960

Tematica cursurilor adaptate obiectivelor speci ice

1. Intoducere în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă(definții, cadru conceptual, principii, obiective, metode și tehnici specifice) 2. Caracterul pluridisciplinar al activității de expertizare a capacității de muncă. Confluențe științifice și practice. 3. Legislația privind asigurările sociale și pensiile. Incapacitatea temporară de muncă prelungită. 4. Legislația privind persoanele cu dizabilități 5. Organizarea,funcționarea și atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacității de muncă 6. Înregistrarea și raportarea cazurilor - statistica invalidității 7. Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională. Relația dizabilitate/invaliditatecapacitate de muncă 8. Metodologia stabilirii diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante 9. Modele tradiționale de conceptualizare a capacității de muncă versus modelul bio-psihosocial. Aplicarea conceptelor ICF în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă. 10. Clasificarea profesiunilor 11. Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exercițiu. Antrenament. 12. Condiții ambientale și psiho-sociale ale locului de muncă 13. Psihologia muncii 14. Sociologia muncii. Implicațiile sociale ale bolii și invalidității 15. Particularitățile muncii în funcție de vîrstă și gen 16. Biotipologia profesională 17. Factorii de adaptare în munca profesională 18. Oboseala în muncă. Metode de testare a oboselii. Particularitățile oboselii la persoanele cu deficiențe 19. Complexul de dezadaptare în muncă. Factorii limitativi și stimulativi ai capacității de muncă 20. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului respirator 21. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile cardio - vasculare 22. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție 23. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile renale 24. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului locomotor 25. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice 26. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice 27. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile endocrine 28. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice 29. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile ORL 30. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiuni neoplazice 31. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile dermatologice 32. Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice ) 33. Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european. 34. Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale . Posibilități de cuantificare 35. Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacității de muncă 36. Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe fucnționale. Particularități , posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă . 37. Noțiuni de ergonomie (concepția ergonomiei, organizarea activității de ergonomie - ergonomie de proiectare și ergonomie de corecție) 38. Îndrumarea ,orientarea și reorientarea profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale 39. Acțiuni formativ - profesionale de recuperare a capacității de muncă 40. Integrarea/ reintegrarea socială și profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale de diferite cauze  reglementările existente și posibilități de intervenție;  întocmirea programului de recuperare, soluții preconizate;  conjunctura socio-economică și posibilitatea de a transpune în practică soluțiile adoptate;  motivația psihologică și socială pentru inserția sau reinserția socială;  posibilitățile tehnice și practice de realizare a programului de recuperare sub aspectul inserției sociale;  acțiuni sociale în vederea facilitării integrării sociale:  cu caracter general;  cu caracter particular - personal; 41. Informația și comunicarea în acțiunea de inserție sau reinserție socială;  la nivelul persoanelor cu deficiențe funcționale/ dizabilități;  la nivelul angajatorului;  la nivelul factorului de decizie;  la nivelul opiniei publice; 42. Rolul asistentului social în recuperare:  investigația socială;  intervenția socială; 43. Practica integrării sau reintegrării socio-familiale: a. adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuințe și dotarea locuinței; b. servicii și facilități în sprijinul persoanelor cu dizabilități; c. intervenții la organele competente pentru soluționarea cazului; 44. Practica integrării sau rein/serției socio-profesionale:  catagrafierea locurilor de muncă accesibile persoanelor cu deficiențe funcționale/diazbilități;  indicații și contraindicații de muncă în raport de potențialul biopsihic restant și problemele de securitatea muncii;  orientare, reorientare și îndrumare profesională;  organizarea și reorganizarea muncii în condițiile unor persoane cu dizabilități;  relațiile funcționale între unitățile EMRCM, Agenția de Ocupare și Formare a Forței de Muncă și cu Agenții Economici teritoriali pentru care s-a realizat catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficiențe funcționale /dizabilități; 45. Calitatea vieții persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități.

Baremul de activități practice

1. Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM 2. Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale generale și cu caracter specific pentru cazurile examinate 3. Participarea la comisiile consultative din INEMRCM , prezentarea cazurilor .Finalizarea cazurilor expertizate și întocmirea rapoartelor de expertiză medicală a capacității de muncă 4. Efectuarea corespondenței cu unitățile din rețeaua de expertiză medicală a capacității de muncă teritoriale și cu diferite agenții (naționale,comunitare ) în funcție de specificul cazului 5. Efectuarea unei analize de loc de muncă și întocmirea profesiogramei 6. Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă - stabilirea corecției ergonomice 7. Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un caz dat (acțiuni medicale, sociale și profesionale) 8. Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat 9. Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz). 10. Întocmirea unui program individual de recuperare. 11. Stabilirea obiectivelor și interpretarea rezultatelor unei anchete sociale - obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcțional sau de verificare a aplicării programului de recuperare; - surse de informare; - posibilități de realizare: - investigația prin corespondență; - ancheta socială de teren. 12. Formularea scopului, obiectivelor acțiunilor sociale (diagnoza problematicii socioprofesionale a cazului). 13. Concretizarea acțiunilor sociale în programul de inserție sau reinserție socio-profesională și a modalităților de realizare. 14. Intervenția activă în soluționarea cazurilor. 15. Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluției preconizate (anchete de supraveghere).

Obiective educaționale.

Însușirea și aplicarea principiilor și metodologiei de evaluare a capacității de muncă în cazul deficiențelor funcționale de diferite cause. Perspectiva globală asupra persoanei în relația dinamică cu mediul curent și în special cu mediul de muncă.

Rezultate așteptate.

1. În practica evaluării capacității de muncă, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: ca profesioniști în sistemul de asigurări sociale. Evaluarea medico-psiho-socială urmată de consiliere vocațională a pacienților cu afecțiuni cronice - orientarea lor către locuri de muncă și ocupații compatibile cu tipul și gradul lor de dizabilitate, ținându-se seama și de profilul psihologic. 2. În practica intervențiilor, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: Intervenții multi/interdisciplinare pentru sprijinirea recuperării capacității de muncă și a (re)integrării profesionale a pacienților cu afecțiuni cronice invalidante. Strategii active combinate - medico-psihosociale privind: modificarea percepției asupra bolii/invalidității, creșterea motivației pentru muncă, consiliere și orientare vocațională.

Modul 7, anul IV: EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ STAGIU PRACTIC ÎN CADRUL SERVICIILOR TERITORIALE DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (EMCM)

Nr. ore curs : 0 Nr. ore practică: 600

Baremul de activități practice

1. Participare la propuneri de pensionare 2. Participare la expertiza capacității de muncă și întocmirea programului de recuperare 3. Stabilirea obectivelor investigațiilor sociale la pensionarii sau handicapații aflați în evidență 4. Participare la lucrările de raportare a invalidității: lunar, trimestrial și anual 5. Trierea propunerilor la pensionare de către rețeaua curativă 6. Participare la rezolvarea cererilor de prelungire a concediului medical peste 90 zile ,respectiv 183 zile. 7. Participare împreună cu șeful serviciului de expertiză medicală a capacității de muncă la acțiunile de îndrumare și control a unităților subordonate (participarea la întocmirea procesului verbal de constatare și recomandări) 8. Participare la analiza stării de invaliditate la nivelul județelor (semestrial și anual) 9. Accidente de muncăevaluare a costurilor și compensațiilor, avizarea beneficiilor de asigurări sociale și serviciilor suportate de la bugetul de asigurări sociale

NOTĂ. Acest stagiu se va des ășura la nivelul unităților teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, sub îndrumarea medicilor primari și cu acordul conducerii Caselor de Pensii teritorale.

Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodelor de lucru la nivelul cabinetelor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă.

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării acestui modul medicul rezident trebuie să dobândească cunoștințele și abilitățile necesare desfășurării activității specifice cabinetelor de EMCM .

Modul 8, anul IV : DIABETOLOGIE ȘI BOLI DE NUTRIȚIE

Nr. ore curs : 50 Nr. ore practică: 200

Tematica cursurilor adaptate obiectivelor speci ice

1. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetrie 2. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, hiperricemii) 3. Diabetul zaharat - diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice,factori de risc, investigații paraclinice, principii de tratament, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică 4. Diabet zaharat rezistent la insulină 5. Obezitateadiagnostic, clasificare, epidemiologie, aspecte clinice, complicații, management 6. Sindromul hipoanabolic 7. Dislipidemiile 8. Hiperuricemiile

Baremul de activități practice

1. Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații 2. Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțunilor cuprinse în tematica de curs 3. Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate

Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului diabetului zaharat tip 2, diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul current.

Modul 9, anul IV : MEDICINA MUNCII

Nr. ore curs : 20 Nr. ore practică: 80

Tematica cursurilor adaptate obiectivelor speci ice

1. Evaluarea globală a riscului profesional la un loc de muncă 2. Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic: modalități de analiză, recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii 3. Consilierea privind planificarea și organizarea muncii cu referire la persoanele cu dizabilități 4. Aptitudinea în muncă.Definiție. Metode și tehnici.Legislație 5. Bolile profesionale:prezentare generală, definiție, etiologie, diagnostic tratament,profilaxie, complicații , prognostic, expertiza capacității de muncă . NB.Prezentarea se va ace pe grupe etiologice mari 6. Accidentele de muncă; definiție, clasificare , declarare, anchetare, indicatori statistici, evaluare post-accident de muncă

Baremul de activități practice

1. Efectuarea anamnezei profesionale 2. Anchetarea cazurilor de boli profesionale 3. Evaluarea accidentelor de muncă în vederea stabilirii costurilor și compensațiilor conform legislației în vigoare

Obiective educaționale. Cunoașterea etiologiei, diagnosticului și tratamentului celor mai frecvente boli profesionale

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul current.

Modul 10, anul IV : ONCOLOGIE

Nr. ore curs : 40 Nr. ore practică: 160

Tematica cursurilor adaptate obiectivelor speci ice

1. Criteriile de diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și evoluția principalelor localizări maligne. 2. Principii și metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic , diagnostic biologic, diagnostic imagistic 3. Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente. 4. Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie 5. Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte 6. Monitorizarea pacientului oncologic 7. Durerea în cancer 8. Tratamente oncologice paleative 9. Aspecte psiho-oncologice

Baremul de activități practice

1. Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic 2. Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic 3. Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor

Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor oncologice.

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de oncologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient oncologic, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.

Modul 11, anul IV : BIOETICĂ

Nr. ore curs : 10 Nr. ore practică: 0

Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice

1. Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) 3. Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțământul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic - pacient 4. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală 5. Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă 6. Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant 8. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice 9. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani

Obiective educaționale . Cunoasterea principiilor eticii medicale, implicatiile lor legale.

Rezultate așteptate . În urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire,rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.

Scopul și obiectivele educaționale generale

- Capacitatea preluării unei anamneze coerente cu date medicale și date legate de activitatea profesională - Capacitatea de a efectua un examen fizic complet - Capaciatatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare - Capacitatea de a stabili un plan de investigații în scopul evaluării medicale a capacității de muncă - Recunoașterea situațiilor care necesită investigații de specialitate - Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice și de regim de viață - Cunoașterea și recomandarea măsurilor de recuperare medicală Scopul și obiectivele educaționale speci ice - Cunoașterea evoluției și complicațiilor afecțiunilor potential generatoare de deficiență funcțională - Capacitatea de a integra datele medicale în tabloul funcționării/dizabilității generale și adaptat la caz - Cunoașterea și identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate, individualizate conform legislației curente - Capacitatea de a stabili un plan de intervenție eficient pentru recuperarea capacității de muncă și a reintegrării sociale și profesionale

Rezultate așteptate (standard pro esional curent) la inalizarea pregătirii

La finalul pregătirii prin rezidențiat în expertiza medicală a capacității de muncă, medicii rezidenți trebuie să dobândească o perspectivă complexă asupra condițiilor de sănătate, atât din punct de vedere fizic (ca deficiențe funcționale însoțite sau nu de limitări de activitate ) dar și în relația dinamică cu mediul curent, în special cu mediul de muncă.

Competențe pro esionale

 Proiectarea și realizarea unui demers de cercetare privind relația dinamică între starea de sănătate și munca profesională.  Evaluarea critică a situațiilor problematice și a soluțiilor posibile în cazurile în care afectările cronice perturbă funcționarea optima a persoanei în domeniile muncă și societate.  Evaluarea complexă a individului, grupului și organizației în situația alterării capacității profesionale cauzate de anumite condiții de sănătate cu impact asupra persoanei și a relațiilor complexe din mediul de muncă.  Proiectarea și realizarea intervențiilor în vederea recuperării capacității de muncă și a reintegrării profesionale.  Relaționarea și comunicarea interpersonală specifică domeniului reabilitării și consilierii vocaționale adaptată profilului individual  Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice profesiei.  Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice.  Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competențelor profesionale la dinamica contextului social. Examenul de medic specialist Probe de evaluare specifice programului - Proba scrisă DA - Examen clinic DA - Proba de abilități / manualități NU - Proba pe casetă video NU - Proba operatorie NU - Dizertație NU

Tematica de examen

1. Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională (definiții, componenete). 2. Relația deficiență funcționalăincapacitate adaptativădizabilitate/invaliditatecapacitate de muncă. 3. Factori intrinseci de solicitare în muncă 4. Factori extrinseci de solicitare în muncă. Factori de ambianță fizică și psihosocială 5. Analiza locului de muncămetode, utilitate practică 6. Gestualitatea profesională 7. Postura în muncă 8. Formarea profesională. Deprinderile profesionale 9. Orientareași selecția profesională. Particularități ale orientării profesionale ale deficienților 10. Antrenamentul professional. Efectele antrenamentului asupra capacității de muncă. Compensarea prin antrenament a deficiențelor funcționale.capa 11. Oboseala și surmenajul professional 12. Factori limitativi ai capacității de muncă 13. Principiile generale și metodologia expertizării medicale a capacității de muncă 14. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului respirator 15. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile cardio - vasculare 16. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție 17. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile renale 18. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului locomotor 19. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice 20. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice 21. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile endocrine 22. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice 23. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile ORL 24. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile dermatologice 25. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neoplazice 26. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile profesionale 27. Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice ) 28. Recuperarea medicală a capacității de muncă 29. Acțiuni educative-formative de recuperare a capcității de muncă 30. Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european. 31. Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale . Posibilități de cuantificare 32. Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacității de muncă 33. Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularități , posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora .Crierii de urmărire a adaptării la muncă . 34. Acțiuni sociale de recuperare a capacității de muncă. Serviciile sociale. 35. Legislația de asigurări sociale și pensii . Incapacitatea temporară de muncă prelungită . Legislația privind persoanele cu dizabilități 36. Organizarea, funcționarea și atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacității de muncă Baremul de manevre, tehnici și activități practice 1. Examen clinic complet , completat cu examen neurologic standard 2. Interpretarea probelor biologice 3. Interpretarea electrocardiogramei 4. Interpretarea spirometriei 5. Interpretarea examenului radiologic clasic pe aparate și sisteme 6. Interpretarea ecografiei abdominale 7. Interpretarea ecocardiogarfiei 8. Interpretarea testelor de efort DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ Competența pro esională intrinsecă specialității Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):  Este singurul medic abilitat în expertizarea medicală a capacității de muncă, conform legislaței în vigoare în România  Va putea practica specialitatea de expertiză medicală a capacității de muncă în cadrul sistemului national de EMCM  Va aborda cazurile din dublă perspectivă, medicală și socială, vizând posibilitatea obținerii unui beneficiu de asigurări sociale și aspectele de integrare socială și profesională Drepturi  Să practice specialitatea în regim public în cadrul sistemului national de EMCM  Să solicite opinii profesionale și să colaboreze cu medici din alte specialități și din clinici universitare  Să recomande proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare  Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare  Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc  Poate obține o a doua specialitate medicală, în condițiile legii și regulamentelor în vigoare Obligații  Să respecte principiile de etică în activitatea de expertizare medicală a capacității de muncă  Să fie un factor de mediere și imparțialitate între persoana aflată în situația de risc social și instituțiile care acordă beneficiile de asigurări sociale  Să dea un aviz medical obiectiv, fără a fi influențat de niciunul dintre partenerii contractului de asigurare socială  Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității  Să obțină acordul informat al pacientului

FIȘĂ POST MEDICI REZIDENȚI ÎN EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ

 Denumirea postului : Medic rezident anul ………..  Obiectivul speci ic al postului: Medic rezident specialitatea expertiza medicală a capacității de muncă  Relații : o Ierarhice : șeful secției, directorul medical, manager o Funcționale : coordonatori de rezidențiat, mediul universitar, medici rezidenți, specialiști sau primari expertiza medicală a capacității de muncă sau din alte specialități din cadrul secției, spitalului sau cabinetului teritorial o De reprezentare:

Competențele postului de muncă : cunoștințe și deprinderi conform tematicii de pregătire; cunoașterea legislației în domeniul medical și în domeniul asigurărilor sociale

Standardul de per ormanță asociat : alegerea de soluții corecte; desfășurarea unui act medical de calitate; utilizarea eficientă a resurselor; capacitatea de a lucra în echipă

DESCRIEREA POSTULUI

Pregătirea pro esională : studii medicale superioare de lungă durată; educație medicală continua conform legislației în vigoare

Responsabilități generale: desfășurarea în bune condiții a activităților legate de evaluarea capacității de muncă; păstrarea confidențialității; atitudine respectuoasă față de pacienți și starea lor de sănătate.

Responsabiliăți speci ice:

1. Rezidențul are obligația de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curriculul de pregătire. După fiecare modul efectuat prin rotație, conform repartizării, rezidențul are obligația de a informa coordonatoii de rezidențiat asupra etapei de pregătire. 2. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. 3. Examinează pacienții, propune palnul de investigații și aplică, după caz soluții terapeutice sub stricta supraveghere a îndrumătorului, în funcție de abilitățile dobândite și de nivelul de pregătire. 4. Asistă, eventual aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități. 5. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.) 6. Are obligația de a consemna în caietul de monitorizare toate aspectele pregătirii, inclusiv activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 7. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al instituției în care se desfășoară stagiul, conform repartizării. 8. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare 9. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare și 1386/2007 al MECT, privind măsurile de pregătire prin rezidențiat 10. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, rezidentul este evaluat în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Bibliogra ie orientativă

1. Șirjiță N., Ciuvică MM., Gherman D., Statnic L. "Elemente de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă" , Editura TIPARG, 2004 ; ISBN 7734 - 10 -6; 2. Ciuvică MM., Gherman D., Medicina asigurărilor sociale. Editura Național, 2007; 3. Casificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății. Traducere în limba română a International Classification of Functioning, Disability and Health. WHO, 2001; 4. Raport Mondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba română a World Report on Disability. WHO 2011; 5. Ciuvică MM, Gherman D., Explorări funcționale în expertiza medicală a capacității de muncă, Editura Național, 2005; 6. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic functional și de încadrare în gradele I,II și III de invaliditate, HG 155/2010; 7. www.mmuncii.ro , https:// www.cnpp.ro pentru legislația aferentă sistemului de asigurări sociale.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE

De iniția specialității:

Medicina Fizică și de Reabilitare (MFR) este o specialitate medicală clinică ce se ocupă cu prevenția, diagnosticul, tratamentul și managementul reabilitării persoanelor de toate vârstele care prezintă condiții de sănătate dizabilitante și comorbiditățile acestora, adresându-se în special a ectărilor (impairment) și limitărilor de activitate ale acestora cu scopul de a acilita uncționarea izică și cognitivă (incluzând comportamentul), participarea (incluzând calitatea vieții) cât și modi icarea actorilor personali și de mediu. Medicina Fizică și de Reabilitare este considerată specialitatea medicală a funcționării, prin urmare, Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF-OMS) constituie referința principală ca instrument și ca taxonomie. Interacțiunile dintre componentele CIF conform Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF) -OMS 2001, sunt prezentate în schema subiacentă.

Cu toate că partea de "Medicină Fizică" a specialității se menține, cele două parți care mai înainte se considerau a fi separate, "Medicina Fizică" și "Medicina de Reabilitare" evoluează într-un model integrat ce este inspirat de către Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF), motiv pentru care, în limbajul curent, se va utiliza denumirea prescurtată de Reabilitare Medicală .

Dizabilitatea este un termen generic ce cuprinde afectări, limitări de activitate și restricții de

participare:

 A ectarea (Impairment) reprezintă o problemă a funcției și/sau structurii corpului;  Limitarea de activitate reprezintă o dificultate pe care individul o are în efectuarea unei acțiuni sau sarcini;  Restricția de participare reprezintă o problemă resimțită de către individ în timpul implicării acestuia în situații de viață.

Astfel, dizabilitatea este un fenomen complex reflectând interacțiunea dintre caracteristicile corpului unei persoane și cele ale societății în care el sau ea traiește. Depășirea dificultăților întalnite de către persoanele cu dizabilitate, necesită intervenții pentru a îndepărta barierele sociale și de mediu.

Definiția dizabilității în CIF-OMS face o distincție clară între problemele care rezultă în principal din condiția de sănătate (capacitate) și problemele ce apar la interacțiunea dintre capacitate și factorii de mediu și personali (performanța).

În conformitate cu Raportul Mondial privind Dizabilitatea, reabilitarea reprezintă "un set de măsuri ce asistă indivizii care au sau ar putea dezvolta o dizabilitate să obțina și să mențină o funcționare optimă în cadrul interacțiunii cu mediul lor înconjurător" (Organizația Mondială a Sănătății, 2011).

Specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare caută să optimizeze funcționarea sub toate aspectele încercând să elimine sau să amelioreze consecințele dizabilității. Funcționarea reprezintă conceptul central al CIF-OMS și cuprinde totalitatea funcțiior și structurilor corpului uman și totodată toate acțiunile umane de la simple la complexe.

Balneoterapia utilizează Factorii Naturali Terapeutici existenți într-o stațiune Balneară în scop terapeutic în cadrul Curei Balneare, și este parte componentă a specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare.

Asistența de Reabilitare Medicală reprezintă un tip particular de asistență medicală/strategie de sănătate alături de cea profilactică, curativă și paliativă.

Medicul specialist de MFR își desfășoară activitatea în diferite unități medicale incluzând secții de acuți si cronici din spitale, ambulatorii și cabinete de specialitatea MFR. Acesta folosește instrumente specifice de diagnostic si evaluare, recomandă și efectuează tratamente farmacologice și non-farmacologice și intervenții educaționale și profesionale și coordonează activitatea echipei multi-profesionale.

Echipa multi-pro esională de Reabilitare Medicală este formată din: medicul specialist de MFR, asistent medical, fizioterapeut și asimilați, psiholog, logoped, terapeut ocupațional, asistent social, bioinginer, precum și alți profesioniști abilitați să desfășoare activități de îngrijire în domeniul de reabilitare medicală.

Servicii de Reabilitare Medicală - sunt efectuate de medicul specialist de MFR și includ: consultație, evaluare funcțională specifică, consultații de control, manevre, investigații și intervenții și recomandarea și/sau aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală .

Proceduri speci ice de Reabilitare Medicală : fizioterapie, kinetoterapie, balneoterapie, biofeedback, tracțiuni, masaj, precum și alte proceduri necesare Reabilitării Medicale . Acestea se aplică numai la indicația sau de către medicul specialist de MFR.

Serie de proceduri speci ice de Reabilitare Medicală - aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală ca tip, parametri, ritmicitate, număr de zile de aplicare.

Baza de Reabilitare Medicală - spațiu destinat aplicării procedurilor specifice de Reabilitare Medicală, amenajat și dotat în acest scop, conform reglementărilor în vigoare, coordonat de catre medicul specialist de MFR.

Factori Naturali Terapeutici - ansamblul elementelor naturale fizico-chimice sanogene și terapeutice. Sunt considerați factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline și peșteri, avizate de Ministerul Sănătății conform Legislației în

vigoare. Aceștia sunt folositi în balneoterapie, și împreună cu celelalte proceduri specifice de Reabilitare Medicală alcătuiesc Cura Balneară aplicată numai în Stațiuni Balneare.

Stațiune Balneară (SB) - localitate sau areal cu Factori Naturali Terapeutici și bază de Reabilitare Medicală, avizate de Ministerul Sănătății în condițiile legii.

Referințe:

1. World Health Organization Geneva, International Clasification of Functioning, Disability and Health 2001- tradus în limba română 2. Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book in Physical and Rehabilitation Medicine in EUROPE. Europa Medicophysica, vol42, No. 4, 2006. 3. World Report on Disabilitytradus în limba română, WHO 2011 4. Meyer T, Gutenbrunner C, Bickenbach J, Ciesa A, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of rehabilitation as a health strategy. J Rehabil Med 2011 Sep;43(9):765-9. (PMID: 21826389) 5. Stucki G, Zampolini M, Juocevicius A, Negrini S, Christodoulou N. Practice, science and governance in interaction: European effort for the system-wide implementation of the ICF in Physical and Rehabilitation Medicine, envisioning its implementation in rehabilitation and health care at large. Eur J Phys Rehabil Med 2016. (Accepted for publication[ABW1]) 6. Gutenbrunner C, Meyer T, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of Physical and Rehabilitation Medicine. J Rehabil Med 2011 Sep;43(9):760-4. (PMID: 21874211)

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 15 MODULUL 1 Medicină Fizică și de Reabilitare NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 27 ½ luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 2 Medicină Fizică și de Reabilitare Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 5 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 3 Ecodiagnostic neuro-musculoscheletal NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 4 Electromiografie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 5 Imagistică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 6 Neurologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 5 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 7 Cardiologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 8 Reumatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 9 Chirurgie plastică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 10 Ortopedie-Traumatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 11 Pneumologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 12 Geriatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 13 Neurochirurgie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 14 Medicină Sportivă NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 15 Bioetica NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 săptămâni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână Total ore pregătire teoretică 1200 Total ore pregătire practică 4800 Structura programului Modulul 1, anul I, III, IV, V: Medicină Fizică și de Reabilitare Nr. ore curs. 550 Nr. ore practică. 2200 I. Tematică . Curriculum de studii și cunoștințe teoretice pentru adulți și copii. Adaptat după UEMS-PRM - www.euro-prm.org Precizare: Modulul 1 de Medicină Fizică și de Reabilitare include o perioadă de pregătire de două săptămâni în anul III sau IV în Balneoterapie și se va desfășura într-o stațiune Balneară agreată de centrul universitar în care rezidentul se formează. A. Subiecte de interes general în Reabilitarea Medicală (MFR) A.1. Domeniul de competență în MFR A.2. Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internatională a Functionalității, Dizabilității și Sănătății-OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale. A.3. Evaluarea în MFR A.4. Diagnosticul în MFR A.5. Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR) A.6. Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice. A.7. Evaluarea rezultatelor în MFR A.8. Evaluarea calității vieții QoL în MFR A.9. MFR și Electrodiagnosticul A.10. Stimularea Electrică Functională Neuromusculară (FES); Biofeedback A.11. Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etc A.12. Orteze și proteze. A.13. Scaune rulante si tehnologia de asistare. A.14. Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități. A.15. Tehnologii avansate de asistare in MFR. A.16. Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități. A.17. MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilități A.18. Rolul Medicinei Alternative/Complementare în MFR (medicina manuală, managementul durerii, etc.) A.19. Cercetarea în MFR. A.20. Considerente etice în MFR. A.21. Altele în Bioștiințe în Reabilitare, Științele Reabilitării Biomedicale și Ingineria, Științele Funcțiorării Umane. A.22. Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară). B. MFR în a ecțiunile sistemului nervos B.1. MFR la persoanele cu stroke (Accident Vascular Cerebral) B.2. MFR la persoanele cu leziuni cerebrale dobândite B.3. MFR la persoanele cu alte afecțiuni cerebrale B.4. MFR la persoanele cu afecțiuni și traumatisme ale coloanei vertebrale (TVM) B.5. MFR la persoanele cu afecțiuni neurologice autoimune și inflamatorii (ex: scleroza multiplă) B.6. MFR la persoanele cu tulburări de mișcare, inclusiv cu spasticitate și afecțiuni neurodegenerative (ex: boala Parkinson) B.7. MFR la persoanele cu neuropatii, miopatii și leziuni de nerv periferic B.8. MFR la persoanele cu tulburări cognitive si comportamentale (inclusiv evaluarea neuropsihologica) B.9. MFR la persoanele cu tulburări de limbaj, vorbire și deglutiție B.10. MFR la copiii și adulții cu paralizie cerebrală B.11. MFR la copii și adulți cu deficite congenitale, inclusiv boli neuromusculare B.12. Altele C. MFR în a ecțiunile ortopedice și musculoscheletale C.1. MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseala cronica, etc) și cu boli profesionale musculoscheletale C.2. MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice) C.3. MFR la persoanele cu artroză, artrită cu microcristale și alte afecțiuni degenerative musculoscheletale C.4. MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES,SA,SASN, etc.) C.5. MFR la persoanele cu osteoporoză C.6. MFR la persoanele cu leziuni ale mâinii C.7. MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor (altele decat la C9) și cu fracturi C.8. MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive C.9. MFR la persoanele fără un membru de cauză congenitală sau prin amputație C.10. MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS) C.11. MFR la persoanele cu afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare C.12. Altele D. MFR în alte a ecțiuni speci ice generatoare de dizabilitate D.1. MFR la persoanele cu boli cardiace și vasculare D.2. MFR la persoanele cu boli respiratorii D.3. MFR la persoanele cu cancer D.4. MFR la persoanele cu durere cronică D.5. MFR la persoanele vârstnice (inclusiv pacienti imobilizati) D.6. MFR la copiii cu dizabilități (alții decât la pct. B11 și B12) D.7. MFR la persoanele cu instabilitate posturală și căderi recurente D.8. MFR la persoanele care necesită îngrijirea rănilor (promovarea viabilității tisulare, prevenția și tratamentul leziunilor de decubit) D.9. MFR la persoanele cu afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului D.10. MFR, dizabilitatea și sexualitatea D.11. MFR la persoanele cu transplant de organ D.12. Altele (ex. Reabilitarea în arsuri întinse, afecțiuni metabolice, psihiatrice, afecțiuni ale auzului și văz) E. Științele integrative și clinice de Reabilitare Medicală E.1. Cercetarea în domeniul Serviciilor de MFR E.2. Cercetarea în Intervențiile Comprehensive de MFR. E.3. Administrație și Management în MFR. E.4. Cercetarea clinică în domeniul bunei practici, incluzând ghidurile, organizarea, coordonarea și educația. E.5. Standarde și ghiduri pentru buna practică medicală (inclusiv Medicina Bazată pe Dovezi) în MFR. E.6. Managementul calității în MFR E.7. Educația științifică și formarea profesioniștilor în MFR E.8. Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare. E.9. Reabilitarea în comunitate. E.10. Rețele și protocoale în MFR. E.11. Altele. II. Obiective educaționalevezi pag. 14 III. Rezultate așteptatevezi pag. 15 Modulul 2, anul IV sau V: Medicină Fizică și de Reabilitare Pediatrică Nr. ore curs. 100 Nr. ore practică. 400 I. Tematică . 1. Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare. 2. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor. 3. Neuropediatrie, paralizie cerebrală (IMC), spina bifida și mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecințele neuro-ortopedice ale tulburărilor neurologice, prevenire, tratament și monitorizare. 4. Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului). 5. Tulburări de creștere. 6. Inegalități ale membrelor inferioare. 7. Scolioze idiopatice, congenitale și secundare. 8. Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor și recuperării la copii; amputații la copii. II. Obiective educaționalevezi pag. 14 III. Rezultate așteptatevezi pag. 15 Modulul 3, anul IV sau V: Ecodiagnostic Neuro-Musculo-Scheletal Nr. ore curs. 40 Nr. ore practică. 160 I. Tematică . 1. Generalități despre ecografie și sonde 2. Anatomia ecografică a aparatului locomotor 3. Indicații ale examinării ecografice în Medicina Fizica și de Reabilitare 4. Revărsate articulare, tenosinovite 5. Examinarea canalului carpian, tarsian 6. Examinarea ecografică a piciorului în încarcare 7. Examinarea ecografică a țesuturilor moimușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze 8. Examinarea ecografică a umărului - rupturile coafei rotatorilor 9. Examinarea ecografică a genunchiului - leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale 10. Rupturile tendoanelor - achilean, rotulian, cvadricipital, bicipital 11. Hematoamele și revărsatele intra-articulare 12. Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale - localizare, măsurători, puncție ghidată ecografic, monitorizare. II. Obiective educaționalevezi pag. 14 III. Rezultate așteptatevezi pag. 15 Modulul 4, anul IV sau V: Electromiogra ie Nr. ore curs. 40 Nr. ore practică. 160 I. Tematică . 1. Introducere. Investigația electronică neuromusculară. 2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase. 3. Inervația radiculară, tronculară, miotomală 4. Leziuni de nervi periferici 5. Tehnici clasice de electrodiagnostic 6. Aparatura de electromiografie 7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică. 8. Electro-mio-neurografia - principii generale a) Studii de conducere nervoasă motorie b) Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romica c) Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire d) Stimularea repetativă 9. Biofeed-back electromiografic 10. Metode cantitative în electromiografie- EMG kineziologică a) Stimularea magneto-electrică b) Patologia EMG  Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.  Miopatii  Tulburări ale transmiterii neuro-musculare II. Obiective educaționalevezi pag. 14 III. Rezultate așteptatevezi pag. 15 Modulul 5, anul I sau II: Imagistică medicală Nr ore curs. 40 Nr. ore practică. 160 I. Tematica. 1. Radiologia convențională a sistemului neuro-musculo-scheletal. 2. Tomografia computerizată a sistemului neuro-musculo-scheletal. 3. Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM) a sistemului neuro-musculoscheletal. 4. Substanțele de contrast. 5. Informatica imagistică. 6. Noțiuni de Imagistică moleculară (PET, etc). 7. Noțiuni de Radioprotecție. 8. Noțiuni de Radiologie Intervențională. II. Obiective educaționale.  Să cunoască principiile de diagnostic ale entităților obiectivabile prin mijloacele imagisticii medicale, conform tematicii supraiacente. III. Rezultate așteptate:  Va putea să recunoască principalele aspecter imagistice din specialitate.  Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat în specialitate. Modulul 6, anul II sau III: Neurologie Nr. ore curs. 100 Nr. ore practică. 400 I. Tematică . 1. Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse și transmiterea sinaptică 2. Patologia pericarionului neuronal 3. Patologia fibrei nervoase periferice 4. Sindromul de neuron motor periferic 5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central 6. Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificarilor degenerative vertebrale 7. Sindroamele de trunchi cerebral 8. Sindromul cerebelos 9. Sindroame diencefalice 10. Sindroame extrapiramidale 11. Sindromul piramidal 12. Sindroame corticale 13. Sindroame vegetative 14. Patologia substanței reticulare 15. Boli cerebrovasculare: particularități morfofuncțilonale, ale circulației cerebrale, ischemia cerebrală, insuficiența circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral 16. Hemiplegia si paraplegia 17. Scleroza multiplă (în plăci) 18. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene 19. Epilepsia 20. Cefaleea și sindroamele migrenoase 21. Patologia neuro-musculară : distrofii musculare progresive ,polimiozite, sindromul miastenic, diskaliemii 22. Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară și sciatică, femurală, meralgia parestezică 23. Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen și facial 24. Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern și extern 25. Polineuropatii cu diferite etiologii: infecțioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenți fizici 26. Neuropatii senzitive 27. Tumori cerebrale și medulare 28. Sindroame neurologice posttraumatice, sechelare, craniocerebrale și vertebro-medulare II. Obiective educaționale.  Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. III. Rezultate așteptate:  Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Va fi capabil să faca diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate Modulul 7, anul II sau III: Cardiologie Nr. ore curs. 60 Nr. ore practică. 240 I. Tematică . 1. Aritmiile cardiace 2. Valvulopatiile 3. Cardiopatia ischemică cronică (nedureroasă/dureroasă) 4. Hipertensiunea arterială 5. Hipertensiunea pulmonară 6. Cordul pulmonar cronic 7. Insuficiența cardiacă 8. Arteriopatiile periferice 9. Ateroscleroza 10. Bolile venoase periferice și bolile limfatice ale membrelor 11. Patologia cardiovasculară a vârstnicului 12. Patologia cardiovasculară în bolile țesutului conjunctiv 13. Patologia cardiovasculară în bolile hematologice , endocrine, de nutriție, în tulburări electrolitice 14. Interrelații în patologia cardiovasculară și neurologică 15. Tratamentul chirurgical al afecțiunilor arteriale veno-limfatice 16. Explorări paraclinice în afecțiunile cardiovasculare 17. Recuperarea pacienților cardiovasculari 18. Terapia specifică conservatoare cardiovasculara II. Obiective educaționale.  Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. III. Rezultate așteptate:  Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate Modulul 8, anul II sau III: Reumatologie Nr. ore curs. 40 Nr. ore practică. 160 I. Tematică . 1. Bolile reumatice (nomenclatură și clasificări, conținutul nosologic) 2. Țesutul conjunctiv (biochimie, structură și funcții, fiziopatologie) 3. Inflamația și imunologia bolilor reumatice 4. Farmacologie clinică: medicația antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară 5. Artritele reumatoide (diagnostic și tratament medicamentos) 6. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos) 7. Tulburări inflamatorii ale țesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite și dermatomiozite, vasculite, polimialgia reumatică și artritele cu celule gigantice, scleroza sistematică, sindromul Sjogren 8. Alte forme de artrite: secundare infecțioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine, etc. 9. Afecțiunile reumatice degenerative articulare și abarticulareforme clinice și topografice (diagnostic și tratament medicamentos) 10. Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gustoasă, artropatii din ocronoza, hemocromatoza și boala Wilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic și tratament medicamentos) 11. Boli reumatice ale copilului: RA, artrita cronică juvenilă. II. Obiective educaționale.  Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. III. Rezultate așteptate:  Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate Modulul 9, anul II sau III: Chirurgie plastică Nr ore curs. 40 Nr. ore practică. 160 I. Tematica 1. Accidentele traumatice ale: tegumentului și anexelor, mușchilor, țesutului subcutan, nervilor periferici (incluzând sindroamele de compresie), articulațiilor și ligamentelor, tendoanelor și oaselor. 2. Managementul arsurilor. 3. Microchirurgia nervilor periferici și a vaselor. 4. Noțiuni de îngrijire a plăgilor 5. Managementul escarelor. 6. Noțiuni de chirurgie estetică. III. Obiective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al entităților care fac obiectul chirurgiei plastice, conform tematicii supraiacente. III. Rezultate așteptate:  Va putea să recunoască principalele entități care fac obiectul chirurgiei plastice conform cu tematica supraiacenta,.  Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al entităților care fac obiectul chirurgiei plastice. Modulul 10, anul II sau III: Ortopedie-Traumatologie Nr. ore curs. 40 Nr. ore practică. 160 I. Tematică . 1. Traumatismele umărului: luxații, rupturi musculotendinoase și capsulare, fracturi, semnificația funcționala a diverselor atitudini terapeutice ortopedico-chirurgicale 2. Complicațiile imediate și tardive în traumatismele umărului 3. Traumatismele cotului: luxații, fracturi - tablou clinic, semnificația funcțională a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicațiile imediate și tardive 4. Traumatisme la nivelul pumnului - implicații terapeutice și funcționale ale tratamentului ortopedico-chirurgical 5. Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo nervoasă - semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive 6. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor - atitudine terapeutico-chirurgicala în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională 7. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi - semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale 8. Traumatismele șoldului: luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare - aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice 9. Osteonecroza aseptică de cap femural 10. Șoldul operat protezat 11. Traumatismele de genunchi: luxații, entorse, leziuni meniscale, fracturisemnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale 12. Genunchiul operat și protezat 13. Traumatismele de gleznă: entorse, luxații, rupturi de tendon achilean, fracturi - aspecte clinice, semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale 14. Intervenții ortopedice corective pentru deviații axiale de tipul: coax vara, coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară și deviații ale degetelor 15. Scolioze 16. Cifoze 17. Hernia de disc lombară operată 18. Traumatismele coloanei vertebrale : fără leziuni neurologice /cu leziuni neurologice 19. Algoneurodistrofia cu diferite topografii 20. Amputațiile 21. Protezarea II. Obiective educaționale.  Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. Rezultate așteptate:  Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate Modulul 11, anul II sau III: Pneumologie Nr. ore curs. 40 Nr. ore practică. 160 I. Tematică . 1. Astmul bronșic 2. BPOC 3. Bronșiectazia 4. Tuberculoza pulmonară și sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC 5. Alergoze-penumoconioze 6. Particularitățile morfo-funcționale patologice și farmacoterapeutice la vârstnici 7. Bolile peretelui toracic 8. Manifestările bronho-pulmonare în cadrul altor patologii 9. Terapia respiratorie 10. Explorări în penumofitiziologie II. Obiective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. Rezultate așteptate:  Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate Modulul 12, anul II sau III: Geriatrie Nr. ore curs. 40 Nr. ore practică. 160 I. Tematică . 1. Procesul de îmbatrânire: teorii și principii generale, îmbatrânirea țesutului conjunctiv, procesele imunologice la vârstnici, arteroscleroza și procesele metabolice lipidice 2. Patologia cardio-vasculară la vârstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburări de ritm, hipertensiunea arterială, tulburările valvulare, insuficiența cardiacă, arteriopatiile periferice 3. Patologia respiratorie la vârstnici: fiziopatologie, infecții respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstițiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vârstnici 4. Patologia digestivă la vârstnici 5. Tulburările de nutriție la vârstnici 6. Patologia nefro-urologică și genitală a vârstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburările ginecologice, sexualitatea la vârstnici 7. Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vârstnicilor 8. Osteoporoza, osteomalacia și boala Paget 9. Tulburările sanguine la vârstnici 10. Pielea vârstnicilor: modificări involutive și patologice. Escarele 11. Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulația cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson și parkinsonismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuromusculară, neuropatii periferice, tulburările medulare și radiculare 12. Tulburările psihice ale vârstnicului 13. Afecțiunile tumorale la vârstnici 14. Aspecte de gerontologie socială II. Obiective educaționale.  Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. Rezultate așteptate:  Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate Modulul 13, anul II sau III: Neurochirurgie Nr. ore curs. 40 Nr. ore practică. 160 I. Tematică . 1. Traumatisme cranio-cerebrale 2. Traumatisme vertebro-medulare 3. Hernii discale 4. Procese expansive intracraniene 5. Procese expansive intrarahidiene 6. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară 7. Diganosticul și tratamentul comelor II. Obiective educaționale.  Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. Rezultate așteptate:  Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate Modulul 14, anul II sau III: Medicină Sportivă Nr. ore curs. 20 Nr. ore practică.80 I. Tematică 1. Introducere în Medicina Sportivă 2. Exerciții fizice pentru sănătate 3. Modificări adaptative acute și cronice induse de efortul fizic 4. Capacitatea de efort: baze fiziologice și biochimice 5. Refacerea post-efort 6. Patologii specifice efortului fizic II. Obiective educaționale.  Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. III. Rezultate așteptate.  Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate.  Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate. Modulul 15, anul V: Bioetica Nr. ore curs. 10 Nr. ore practică. 40 I. Tematică . A. Introducere în Bioetică- 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică B. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinei și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) C. Relația medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate D. Relația medic-pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medicpacient E. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală F. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă G. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative H. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant I. Probleme etice în genetică si genomică- 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice J. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul stiințific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiințifică II. Obiective educaționale. Înțelegerea principiilor de Bioetică III. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)  Clarificarea conceptelor cu care operează Bioetica  Înțelegerea relației medicpacient  Înțelegerea eticii cercetării  Înțelegerea eticii în transplant  Înțelegerea eticii paliației SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:  Să acumuleze cunoștințele teoretice necesare practicării specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare (MFR) la pacienții de toate vârstele  Să deosebească abilitățile necesare executării intervențiilor specifice: infiltrații, blocuri de nervi, etc  Să invețe să coordoneze echipa multidisciplinară de reabilitare medicală  Domeniul de competență în MFR  Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internatională a Functionalității, Dizabilității și Sănătății-OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale.  Evaluarea în MFR  Diagnosticul în MFR  Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR)  Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.  Evaluarea rezultatelor în MFR  Evaluarea calității vieții QoL în MFR  Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia.  Orteze și proteze.  Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.  Tehnologii avansate de asistare in MFR.  Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.  Cercetarea în MFR.  Considerente etice în MFR.  Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).  Managementul calității în MFR  Educația științifică și formarea profesioniștilor în MFR  Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare.  Reabilitarea în comunitate. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Cunoașterea principiilor și a managementului reabilitării în:  Afecțiunile sistemului nervos  Afecțiunile ortopedice  Afecțiunile musculoscheletale  Alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitate: boli cardiace și vasculare, boli respiratorii, cancer, durere cronică, afecțiuni ale persoanelor vârstnice, afecțiuni ale copiilor cu dizabilități, îngrijirea rănilor, afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului, transplantul de organe. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la inalizarea pregătirii:  Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare  Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia. Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă DA - examen clinic DA - probă de abilități/manualități DA - probă pe casetă video - probă operatorie - dizertație TEMATICA DE EXAMEN Pentru examenul scris de medic specialist de Medicina Fizică și de Reabilitare Medicală inclusiv pentru examenele de ocupare a posturilor de specialitate, atât la adulți cât și la copii. 1. Istoricul și Examenul Fizic la adulți și copii în Reabilitarea Medicală. 2. Tulburări Neurogene de Comunicare la Adulți si Copii și Evaluare și Intervenție Psihologică în Reabilitarea Medicală 3. Analiza Mersului: Tehnologie și Aplicații Clinice. 4. Evaluarea Gradelor de Incapacitate Dizabilitate, Dobândirea Independenței Funcționale. 5. Imagistică Neurologică și Musculo-Scheletică. 6. Electrodiagnosticul în Reabilitarea Medicală. 7. Reabilitarea și Protezarea Post-Amputație a Membrelor Superioare, și a Membrelor Inferioare. 8. Dispozitive Ortotice Pentru Membrele Superioare și Inferioare și Ortezele Spinale. 9. Fotolii Rulante și Tehnologii Avansate de Reabilitare. 10. Kinesiologie. 11. Exercițiul Terapeutic. 12. Manipulările, Tracțiunile, Masajul și Medicina Alternativă și Complementară în Reabilitare. 13. Proceduri cu Agenți Fizici joasă și medie frecvență și electrostimulare neuro-musculară (ESNM/FES). 14. Proceduri cu Agenți Fizici înaltă frecv: ultrasunete, unde scurte, Tekar, microunde, etc. 15. Proceduri cu Agenți Fizici fototerapie: Laser, ultraviolete, infrarosii, lumina polarizată, etc. 16. Proceduri cu diverși alți Agenți Fizici precum magnetoterapie: PEMF, RMS; unde de șoc extracorporeale (ESWT); vibratii, etc. 17. Proceduri cu Agenți Fizici pentru hidroterapie și termoterapie (inclusiv crioterapie). 18. Factori naturali de cură: Apele minerale, Nămolurile terapeutice, Factorii naturali de cură ai litoralului marin, Gazele naturale terapeutice, Clima, etc. 19. Indicații pentru cure balneoclimatice profilactice, Indicațiile pentru cura balneoclimaterică pe grupe de afecțiuni. 20. Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Articulațiilor Periferice și a Țesuturilor Moi. 21. Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Coloanei Vertebrale. 22. Reabilitarea Pacienților cu Afecțiuni ale Deglutiției. 23. Managementul Disfuncțiilor Vezicii Urinare. 24. Intestinul Neurogen: Disfuncție și Reabilitare. 25. Controlul Spasticității. 26. Disfuncția și Dizabilitatea Sexuală. 27. Prevenția și Managementul Plăgilor Cronice. 28. Reabilitarea Cardiacă. 29. Reabilitarea Pulmonară. 30. Reabilitarea Ocupațională și Încadrarea în Muncă a Persoanelor cu Dizabilități. 31. Bolile Reumatice Inflamatorii. PR, SA, AP. 32. Boli Reumatice Degenerative și Metabolice (Guta, Condrocalcinoza) 33. Afecțiunile Neuro- Musculo-Scheletice ale Regiunii Cervicale. 34. Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Superior. 35. Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Inferior. 36. Lombosacralgia. 37. Osteoporoza. 38. Durerea Cronică. 39. Durerea Musculară. 40. Medicina Sportivă. 41. Afecțiunile Neuronului Motor. 42. Reabilitarea Pacienților cu Neuropatii. 43. Afecțiunile Miopatice. 44. Leziunea Cerebrală Traumatică I.: Definiții, Epidemiologie, Fiziopatologia asociată cu leziunea cerebrală traumatică, Evaluarea și tratarea leziunii cerebrale traumatice, Măsurătorile comportamentale ale reacției și cogniției, Evaluarea și managementul reabilitării pacienților internați. 45. Leziunea Cerebrală Traumatică II.: Evaluarea funcțională și conceptele terapeutice în reabilitare, Aspectele comportamentale, emoționale și de dispoziție în reabilitare, Procedurile neuroimagistice în cercetarea leziunii cerebrale traumatice, Rezultate, integrarea în comunitate, resurse și prevenție 46. Accidentele Vasculare Cerebrale I.: Definiții, Epidemiologia accidentului vascular cerebral, Fiziopatologia accidentului vascular cerebral, Bazele anatomice ale sindroamelor din accidentul vascular cerebral, Managementul accidentului vascular cerebral acut. 47. Accidentele Vasculare Cerebrale II.: Reabilitarea deficitelor și dizabilității legate de accidentul vascular cerebral, Tranziția către comunitate, urmărirea evoluției și îngrijirile pe termen lung, Rezultatele reabilitării. 48. Tulburările Degenerative de Mișcare ale Sistemului Nervos Central. 49. Scleroza Multiplă. 50. Paralizia Cerebrală (*) Pediatrie. 51. Mielomeningocelul și alte Disrafisme Spinale (*) Pediatrie 52. Traumatismele Vertebro-Medulare I.: Epidemiologie, Anatomia, mecanică și sindroamele leziunilor traumatice, Clasificarea traumatismelor vertebro-medulare, Leziuni vertebromedulare nontraumatice, Consecințele traumatismelor vertebro-medulare. 53. Traumatismele Vertebro-Medulare II.: Faza acută a traumatismului, Perioada de reabilitare a traumatismului, Faza cronică a traumatismelor vertebro-medulare, Complicațiile secundare. 54. Boala Vasculară Periferică a Membrului Inferior. 55. Reabilitarea Persoanelor cu Cancer. 56. Reabilitarea în Arsuri. 57. Reabilitarea Pacienților Geriatrici. 58. Transplantul de Organe: Intervenții de Reabilitare pentru Maximizarea Rezultatelor. * Subiectele 51 si 52 sunt obligatorii pentru posturile de Reabilitare Pediatrică Bibliogra ie: 1. Braddom R. Medicină Fizică și de Reabilitare. Ed IV-a. Elsevier 2015 2. Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book in Physical and Rehabilitation Medicine in EUROPE. Europa Medicophysica, vol42, No. 4, 2006. 3. Field of Competence of Physical and Rehabilitation Medicine Physicians UEM-PRM Ediția 2014 Partea I 4. Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Șănătății. Traducere în limba română a International Classification of Functioning, Disability and Health. WHO 2001. 5. Raport Mondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba română a World Report on Disability. WHO 2011. 6. Alexander M, Matthews D. Pediatric Rehabilitation. Principles and Practice. 4-th Edition, 2010. Demos Medical. 7. Rădulescu A, Burtan M. Electroterapie. Ediția a II-a. Editura Medicală. București 2014 8. Teleki N. et al. Cura Balneoclimatică în Romania. Ed. Sport Turism. 1984 9. Sbenghe T. Kinesiologie - Știința Miscării. Ed. Medicală, 2002 10. Ionescu R. Esențialul in Reumatologie. Ed. Amaltea 2007 Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)  Bilanț articular- 200  Bilanț muscular- 200  Interpretare de Radiografii ale sistemului osteoarticular- 200  Interpretare de Computer tomograf- 150  Interpretare de Rezonanță magnetica 100  Interpretare de Scintigrafie- 10  Interpretare de Osteodensiometrie- 100  Infiltrații periarticulare- 50  Infiltrații intraarticulare- 20  Analiza lichidului sinovialbuletine 20  Blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică- 60  Interpretare de ecografii neuro-musculo-scheletale- 60  Interpretare de Electromiografii- 60  Buletin de analize factori naturali terapeutici- 10  Prezentare de referate- 10  Prezentare de cazuri- 20  Examenul clinic, bilanțul muscular și articular al copilului  Evaluarea mersului și a posturii la copil  Interpretare de Radiografii ale sistemului articular- 40 la copil  Interpretare de ecografii neuromusculoscheletale- 10 la copil  Interpretarea de electromiografii- 10 la copil 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA FIZICĂ ȘI DE REABILITARE 2.1. Competența pro esională intrinsecă specialității - Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional): o Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare o Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia.

2.2. Drepturi  Să practice specialitatea în regim public sau privat, în spital, policlinici sau cabinet, în bazele de tratament din stațiuni balneare, sanatorii balneare, etc  Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare  Să prescrie proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare  Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare  Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc  Să susțină examenul de Board European UEMS-PRM  Să participe la cursuri/specializări europene și internaționale  Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare  Să fie ales în structurile de conducere ale asociației profesionale "Societatea Română de Reabilitare Medicală" 2.3. Obligații - Să respecte principiile de etică în reabilitarea și îngrijirea persoanei cu dizabilitate - Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității - Să obțină acordul informat al pacientului

2.4. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră in standardul pro esional și pot i practicate urmare obținerii titlului de medic specialist:  Infiltrații periarticulare, intraarticulare, blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică  Ecografie musculoscheletală  Electromiografie  Terapia Durerii  Balneoterapie  Podiatrie 2.5. Domeniile adiționale de dezvoltare pro esională în specialitate, prin ormare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:  Managementul Serviciilor de Sănătate  Managementul Medical al Dezastrelor  Îngrijiri paliative  Acupunctură  Homeopatie  Apifitoterapie  Medicină Aerospațială

PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM

PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Prof. Dr. Mihai Berteanu

Președinte al Comisiei de Specialitate Medicină Fizică și de Reabilitare Semnatura:

MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE

Durata 5 ani

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI

1. MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE- 10 luni (anul I) + 17½ luni = anii III, IV si V 2. MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE PEDIATRICĂ- 5 luni (anul IV sau V) 3. ECODIAGNOSTIC NEURO-MUSCULO-SCHELETAL- 2 luni (anul IV sau V) 4. ELECTROMIOGRAFIE- 2 luni (anul IV sau V) 5. IMAGISTICĂ MEDICALĂ - 2 luni (anul I sau II) 6. NEUROLOGIE- 5 luni (anul II sau III) 7. CARDIOLOGIE- 3 luni (anul II sau III) 8. REUMATOLOGIE- 2 luni (anul II sau III) 9. CHIRURGIE PLASTICĂ - 2 luni (anul II sau III) 10. ORTOPEDIE- TRAUMATOLOGIE- 2 luni (anul II sau III) 11. PNEUMOLOGIE- 2 luni (anul II sau III) 12. GERIATRIE- 2 luni (anul II sau III) 13. NEUROCHIRURGIE- 2 luni (anul II sau III) 14. MEDICINĂ SPORTIVĂ- 1 luna (anul II sau III) 15. BIOETICĂ- 2 săptămâni (anul V)

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V 1 5 6 7 8 9 10 11 12 1 13 14 3 1 4 2 1 15

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

NEONATOLOGIE

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE

Definiția specialității:

Neonatologia este specialitatea medicala care se ocupa cu studiul aspectelor fiziologice, patologice si terapeutice ale nou-nascutului sanatos si cu risc.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL DE ANI NEONATOLOGIE 2 Modulul 1 Neonatologie – Nounascutul la termen NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 6 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 3-5 ore/saptamana Modulul 2 Neonatologie – Nounascutul prematur NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 8 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 3-5 ore/ saptamana Modulul 3 Terapie Intensiva Neonatala NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 10 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 3-5 ore/ saptamana Total ore pregătire teoretică 3-5 ore /saptamana Total ore pregătire practică 30 ore/saptamana Structura programului Modulul 1, anul III: Neonatologie Nou-nascutul la termen (reanimare neonatala si echilibrare in sala de nasteri, echilibrare pre-transport si transport neonatal specializat, asistenta medicala a nou-nascutului in rooming-in) Nr. ore curs. 3-5 ore /saptamana Nr. ore practică. Minimum 30 ore/saptamana 1. Tematică. 1. Perioadele dezvoltarii intrauterine. Screening fetal. 2. Adaptarea nou-nascutului la viata extrauterina (functia respiratorie, cardiovasculara, gastrointestinala, renala; adaptarea termica, hematologica, imunologica, endocrina). 3. Nou-nascutul cu risc: definitie, factori de risc, complicatii. 4. Asfixia perinatala nastere: definitie, cauze, forme clinice 5. de asfixie, diagnostic antepartum, intrapartum, postpartum, complicatii. Reanimarea nou-nascutului 6. Stabilizarea post-reanimare si pre-transport 7. Traumatismul mecanic la nastere: factori de risc, manifestari clinice, diagnostic pozitiv, tratament. 8. Examenul clinic al nou-nascutului. Îngrijirea nou-nascutului la termen. 9. Alimentatia nou-nascutului. Nevoile nutritionale. Alaptrea, alimentatia cu formula, alimentatia mixta. 10. Caracteristici ale formule de lapte folosite în alimentatia nou-nascutului. Tehnici de alimentatie. 11. Alimentatia parenterala (indicatii, solutii utilizate, nevoi nutritionale si scheme de alimentatie, monitorizarea nou-nascutului alimentat parenteral, complicatii). 12. Tulburarile de crestere si dezvoltare. Stabilirea vârstei gestationale. Curbele de crestere intrauterina. Clasificarea nou-nascutilor în functie de vârsta de gestatie si greutatea la nastere. 13. Nou-nascutul cu restrictive de cresterea intrauterina. Definitie, etiologie, particularitati morfofunctionale. Complicatiile dismaturitatii, profilaxia si tratamentul acestora. Prognosticul si cauzele de deces la dismaturi. 14. Copilul mare pentru vârsta gestationala: factori de risc, particularitati morfologice si functionale, complicatii. 15. Nou-nascutul din sarcina multipla – complicatii. 16. Sindromul de detresa respiratorie la nou-nascut. Detresa respiratorie idiopatica (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbtie intârziata a lichidului pulmonar fetal. 17. Sindromul de aspiratie pulmonara si sindromul de aspiratie de meconiu. Pneumonia congenitala. Hemoragia pulmonara. Sindroame de pierdere de aer în perioada neonatala. 18. Apneea nou-nascutului: definitie, cauze, clasificare, tratament. 19. Tehnici de suport respirator în insuficienta respiratorie neonatala: non-invazive (canula nazala cu flux mare umidificat si incalzit, CPAP nazal, IPPV/HFOV nazal) si invasive (ventilatie conventionala, HFOV). 20. Bolile cardiace congenitale care se manifesta în perioada neonatala. Diagnostic, îngrijiri pre si postoperatorii. 21. Cianoza neonatala: definitie, clasificare, diagnostic, tratament. 22. Bolile primare miocardice la nou-nascut: diagnostic, tratament. 23. Hipertensiunea pulmonara persistenta: definitie, diagnostic clinic si paraclinic. 24. Insuficienta cardiaca a nou-nascutului: definitie, cauze, diagnostic clinic, radiologic, electrocardiografic, tratament. 25. Tulburari de ritm si conducere: definitie, cauze, diagnostic, tratament. 26. Socul neonatal: definitie, cauze, abordare diagnostica si terapeutica. 27. Malformatii congenitale ale tubului digestiv (atrezia esofagiana fara fistula, fistula esotraheala, atrezia si stenoza intestinala, malrotatia intestinala, ileusul meconial, volvulusul intestinal, boala Hirschprung, malformatii ano-rectale) – abordare diagnostica, terapie presi postoperatorie. 28. Enterocolita ulcero-necrotica. 29. Encefalopatia hipoxic-ischemica perinatala: definitie, cauze, diagnostic clinic si paraclinic, tratament, complicatii. 30. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatala (hemoragia perisi intraventriculara, hemoragia subdurala, hemoragia subarahnoidiana) – etiologie, diagnostic, tratament, complicatii. 31. Convulsiile neonatale: definitie, etiologie, forme clinice, diagnostic si tratament. 32. Icterele neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. Encefalopatia hiperbilirubinemica. 33. Anemia neonatala 34. Policitemia – sindromul de hiperconcentratie sanguina: defintie, cauze, diagnostic, tratament. 35. Boli hemoragice (coagulopatii congenitale si dobândite, trombocitopenii si trombopatii, boala hemoragica a nou-nascutului). 36. Insuficienta renala acuta la nou-nascut: definitie, cauze, diagnostic, tratament 37. Ambiguitatea genitala la nou-nascut – diagnostic clinic si genetic 38. Infeciile neonatale. Infectii materno-fetale, infectii congenitale din cadrul sindromului TORCH, infectii nosocomiale. 39. Hipoglicemiile neonatale – diagnostic, etiologie, complicatii, profilaxie si tratament. 40. Hiperglicemiile neonatale. Nou-nascutul din mama diabetica, complicatii specifice. 41. Tulburari ale calciului si magneziului în perioada neonatala: cauze, diagnostic, tratament, complicatii. 42. Tulburari electrolitice în perioada neonatala: cauze, diagnostic, tratament. 43. Screeningul diagnostic al bolilor metabolice congenitale (hipotiroidism, fenilcetonurie, galactozemie) în perioada neonatala si îngrijirea nou-nascutului suspect de boala metabolic congenitala. 44. Diagnosticul si tratamentul presi postoperator al malformatiilor congenitale majore în perioada presi neonatala: atrezia choanala, hernia diafragmatica, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul si mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxatia congenitala de sold, piciorul strâmb congenital. 45. Elemente de farmacologie neonatala: efectele medicaiei administrate gravidei asupra fatului si nou-nascutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-nascut. 46. Durerea la nou-nascut: fiziopatologie, manifestari clinice, monitorizare, combatere, implicatiile durerii în patologia neonatala. 47. Mortalitatea neonatala si perinatala. Factorii care duc la cresterea mortalitatii perinatale si masuri care pot influenta scaderea acesteia. 2. Obiective educaționale. a. Invatarea particularitatilor comportamentului neonatal b. Invatarea tabloului clinic diagnosticului si tratamentului bolilor neonatale c. Invatarea functionarii si utilizarii echipamentului medical specific neonatologiei d. Invatarea interpretarii datelor de laborator si paraclinice e. Invatarea lucrului in echipa multidisciplinara f. Invatarea comunicarii cu familia 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează: a. Capacitatea de reanimare neonatala a tuturor categoriilor de nou-nascuti b. Capacitatea de echilibrare pretrasport c. Capacitatea de ingrijire pre si post operatorie d. Capacitatea de aplicare a tehnicilor noi de sistenta medicala in neonatala e. Capacitatea de elaborare a unui studiu plan terapeutic pentru fiecare patologie neonatala f. Capacitatatea de reinoire si intelegere a cunostintelor si metodelor actualizate de diagnostic si tratament g. Capacitatea de interpretare a studiilor publicate in literatura de specialitate 4. Baremul activitatilor practice 1. Reanimarea neonatala (pasii initiali, ventilatie, masaj cardiac extern, medicatie) - 50 2. Plasarea unei sonde naso-gastrice – 50 3. Proceduri de mentinerea a echilibrului termic -100 4. Intubatia traheala - 10 5. Recolatarea de sange capilar din calcai - 20 6. Fototerapia - 50 7. Punctionarea venelor si arterelor periferice - 25 8. Interpretarea testelor hematologice si biochimice - 200 9. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatala - 50 10. Interpretarea probelor de explorare a functiei renale în perioada neonatala - 50 11. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei in perioada neonatala - 50. 12. Explorarea bacteriologica si serologica în infectiile neonatale - 50 13. Oxigenoterapia si monitorizare (utilizarea mixerului de gaze, pulsoximetria) – 100 14. Tehnica de sapalare a mainilor - 100 15. Elaborarea unui plan de alimentatie la externarea din maternitatate - 50 16. Tehnici de alimentatie Alaptare, scorul LATCH, alimentatia cu biberonul. - 100 17. Transport neonatal specializat – 50 (garzi pe Unitatea de Transport Neonatal) Modulul 2, anul IV: Neonatologie Nou-nascutul prematur Nr. ore curs. 2-5 ore /saptamana Nr. ore practică. Minimum 30 ore/saptamana 1. Tematică. 1. Monitorizarea intrauterina a fatului cu risc de nastere prematura.(Profilaxia nasterii premature, infectiilor materno-fetale, sindromului de detresa respiratorie, hemoragiilor intraventriculare, bolilor pulmonare cronice) 2. Rolul surfactantului in adaptarea respiratorie la viata extrauterina a prematurului 3. Reanimarea nou-nascutului prematur - particularitati 4. Stabilizarea post-reanimare si pre-transport 5. Ingrijirea prematurului cu greutate la nastere foarte mica (< 1500 g) si mica (> 1500 g) 6. Ingrijirea prematurului cu greutate la nastere extrem mica (< 1000 g) 7. Traumatismul mecanic la nastere: factori de risc, manifestari clinice, diagnostic pozitiv, tratament. 8. Examenul clinic al nou-nascutului. Îngrijirea nou-nascutului premature in maternitate. 9. Follow-up prematurului. 10. Alimentatia enterala a prematurului. Nevoile nutritionale. Alaptarea, alimentatia cu formula, alimentatia mixta. 11. Caracteristici ale formule de lapte folosite în alimentatia prematurului. Tehnici de alimentatie. 12. Alimentatia parenterala (indicatii, solutii utilizate, nevoi nutritionale si scheme de alimentatie, monitorizarea nou-nascutului alimentat parenteral, complicatii). 13. Tulburarile de crestere si dezvoltare. Stabilirea vârstei gestationale. Curbele de crestere intrauterina. Clasificarea nou-nascutilor în functie de vârsta de gestatie si greutatea la nastere. 14. Nou-nascutul prematur cu restrictie de cresterea intrauterina. Definitie, etiologie, particularitati morfofunctionale tionale. 15. Nou-nascutul prematur din sarcina multipla – complicatii. 16. Detresa respiratorie idiopatica (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbtie intârziata a lichidului pulmonar fetal. 17. Sindromul de aspiratie pulmonara. Pneumonia congenitala. Hemoragia pulmonara. Sindroame de pierdere de aer în perioada neonatala. Boala pulmonara cronica. 18. Apneea de prematuritate: definitie, cauze, clasificare, tratament. 19. Tehnici de suport respirator în insuficienta respiratorie neonatala: noninvazive (canula nazala cu flux mare umidificat si incalzit, CPAP nazal, IPPV/HFOV nazal) si invasive (ventilatie conventionala, HFOV). 20. Retinopatia de prematuritate. 21. Persistenta canalului arterial. 22. Enterocolita ulcero-necrotica. 23. Hemoragia intracraniena, intraventriculara, hidrocefalia, hemoragia substatntei albe specifice prematurului, leucomalacia periventricula,– etiologie, diagnostic, tratament, complicatii. 24. Convulsiile: definitie, etiologie, forme clinice, diagnostic si tratament. 25. Particularitatile icterului la prematur: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. 26. Anemia de prematuritate. Pancitopenii. 27. Hipoglicemiile si hiperglicemiile prematurului– diagnostic, etiologie, complicatii, profilaxie si tratament. 28. Osteopenia de prematuritate 29. Displazia de sold. 30. Particularitati ale morbiditatii si mortalitatii perinatale la premature. Consecinte pe termen lung. 2. Obiective educaționale. a. Invatarea particularitatilor comportamentului neonatal b. Invatarea tabloului clinic diagnosticului si tratamentului bolilor neonatale c. Invatarea functionarii si utilizarii echipamentului medical specific neonatologiei d. Invatarea interpretarii datelor de laborator si paraclinice e. Invatarea lucrului in echipa multidisciplinara f. Invatarea comunicarii cu familia 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează: a. Capacitatea de reanimare neonatala a tuturor categoriilor de nou-nascuti b. Capacitatea de echilibrare pretrasport c. Capacitatea de ingrijire pre si post operatorie d. Capacitatea de aplicare a tehnicilor noi de sistenta medicala in neonatala e. Capacitatea de elaborare a unui studiu plan terapeutic pentru fiecare patologie neonatala f. Capacitatatea de reinoire si intelegere a cunostintelor si metodelor actualizate de diagnostic si tratament g. Capacitatea de interpretare a studiilor publicate in literatura de specialitate 4. Baremul activittailor practice

1. Cateterismul arterei si venei ombilicale - 50 2. Reanimarea neonatala (pasii initiali, ventilatie, masaj cardiac extern, medicatie) -50 3. Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentatia enterala. Tehnica efectuarii gavajului continuu si discontinuu – 100 4. Programarea incubatorului - 100 5. Intubatia traheala -50 6. Instalarea unei perfuzii în venele periferice -50 7. Puncia lombara -10 8. Puncia pleurala. Drenajul pleural în sistem închis - 10 9. Îngrijirea prematurului în incubator -50 10. Fototerapia - 100 11. Exsanguinotransfuzia totala si partial - 10 12. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-nascut - 100 13. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatala - 50 14. Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-nascut - 25 15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curenta neonatala (maladii congenitale de cord, tulburari de ritm si conducere, hipocalcemia neonatala) - 50 16. Punctionarea venelor si arterelor periferice - 50 17. Interpretarea testelor hematologice si biochimice - 100 18. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatala -20 19. Interpretarea probelor de explorare a funciei renale în perioada neonatala - 50 20. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei in perioada neonatala- 50 21. Explorarea bacteriologica si serologica în infectiile neonatale -150 22. Oxigenoterapia (utilizarea monitorului de FiO2, debitmetrului de oxygen, canula nazala cu flux mare) - 200 23. Ventilatia mecanica (montarea, setarea si întretinerea ventilatorului) - 100 24. Pregatirea si utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv - 100 25. Tehnici de alimentative enterala ale prematurului - 100 26. Transport neonatal specializat – 50 (garzi pe Unitatea de Transport Neonatal )

Modulul 3, anul V: Terapie Intensiva Neonatala

Nr. ore curs. 2-5 ore /saptamana

Nr. ore practică. Minimum 30 ore/saptamana

1. Tematică. 1. Categorii de nou-nascuti cu risc: definitie, factori de risc, complicatii. 2. Asiguarea echilibrului termic in perioada neonatala 3. Sindromul de detresa respiratorie la nou-nascut. Detresa respiratorie idiopatica (boalamembranelor hialine). Sindromul de resorbtie intârziata a lichidului pulmonar fetal.Sindromul de aspiratie pulmonara si sindromul de aspiratie de meconiu. Pneumoniacongenitala. Hemoragia pulmonara. Sindroame de pierdere de aer în perioada neonatala.Hipertensiunea pulmonara. 4. Apneea nou-nascutului: definitie, cauze, clasificare, tratament. 5. Tehnici de suport respirator în insuficienta respiratorie neonatala: non-invazive (canula nazala cu flux mare umidificat si incalzit, CPAP nazal, IPPV/HFOV nazal) si invasive (ventilatie conventionala, HFOV). 6. Tehnici de monitorizare a nou-nascutuluicu support respirator (pulsoximetria, analiza gazelor sangvine, examen radiologic, functii vitale) 7. Hemoragiile intracraniene 8. Convulsii neonatal 9. Sindrom de sevraj neonatal 10. Malformatii ale sistemului nervos central 11. Follow-up nou-nascutilor cu risc crescut 12. Managentul nou-nascutului cu malformatii congenitale de cord 13. Managentul nou-nascutului cu tulnurari de ritm si conducere cardiac 14. Hipotensiunea si hipertensiunea arterial neonatala 15. Socul neonatal: definitie, cauze, abordare diagnostica si terapeutica 16. Alimentatia parenterala; monitorizare si complicatii. 17. Alimentatia enterala a nou-nascutului bolnav(prematurul extrem, asfixie perinatala, enterocolita ulceronecrotica, pre si post operator, nou-nascutul ventilat).Alaptarea nou-nascutului cu nevoi speciale 18. Tulburari hidroelectrolitice si ale glicemiei 19. Sidroamele colestatice neonatal. Hiperbilirubinemiile. 20. Prevenirea diagnosticul si tratamentul sepsisului neonatal. 21. Infectiile nozocomiale 22. Boli hematologice neonatale: Anemia, policitemia, tulburari de hemostaza si coagulare, boli ale celulelor albe, tromboze. 23. Terapia transfuzionala 24. Insuficienta renala acuta 25. Boli renale cornice 26. Boli genetice 27. Mmalformatii congenital 28. Boli de metabolism (hipotiroidismul congenital, galactozemia) 29. Urgente neonatal (Hidrops fetal si neonatal, revarsate pleurale, boala hemolitica a nou-nascutului, atrezia coanala, atrezia esofagiana, obstructii gastrointestinale, enterocolita uleceronecrotica, omfalocel, gastroschizis, defecte de tub neural, cheilognatopalatoschizis) 30. Sindromul de moarte subita in perioada neonatala. 31. Nou-nascutul din sarcina multipla – complicatii. Sindrom trasnfuzor-transfuzat 32. Ambiguitatea genitala la nou-nascut – diagnostic clinic si genetic 33. Elemente de farmacologie neonatala: efectele medicaiei administrate gravidei asupra fatului si nou-nascutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-nascut. 34. Durerea la nou-nascut: fiziopatologie, manifestari clinice, monitorizare, combatere, implicatiile durerii în patologia neonatala. 35. Aspecte etice in terapie intensive neonatala 36. Comunicarea cu familia nou-nascutului internat in terapie intensiva 2. Obiective educaționale. a. Invatarea particularitatilor comportamentului neonatal b. Invatarea tabloului clinic diagnosticului si tratamentului bolilor neonatale c. Invatarea functionarii si utilizarii echipamentului medical specific neonatologiei d. Invatarea interpretarii datelor de laborator si paraclinice e. Invatarea lucrului in echipa multidisciplinara f. Invatarea comunicarii cu familia 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează: a. Capacitatea de reanimare neonatala a tuturor categoriilor de nou-nascuti b. Capacitatea de echilibrare pretrasport c. Capacitatea de ingrijire pre si post operatorie d. Capacitatea de aplicare a tehnicilor noi de sistenta medicala in neonatala e. Capacitatea de elaborare a unui studiu plan terapeutic pentru fiecare patologie neonatala f. Capacitatatea de reinoire si intelegere a cunostintelor si metodelor actualizate de diagnostic si tratament g. Capacitatea de interpretare a studiilor publicate in literatura de specialitate 4. Baremul activitatilor practice 1. Cateterismul arterei si venei ombilicale – 50 2. Montarea si ingrijirea cateterului central percutan - 10 3. Reanimarea neonatala (pasii initiali, ventilatie, masaj cardiac extern, medicatie) - 100 4. Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale). Tehnica efectuarii gavajulu continuu si discontinuu – 100 5. Programarea mesei de reanimare si a incubatorului de terapie intensiva- 100 6. Intubatia traheala - 50 7. Instalarea unei perfuzii în venele periferice -50 8. Punctia lombara - 20 9. Punctia pleurala. Drenajul pleural în sistem închis - 10 10. Îngrijirea prematurului în incubator -50 11. Fototerapia - 200 12. Exsanguinotransfuzia totala si partial - 10 13. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-nascut - 100 14. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatala -50 15. Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-nascut - 25 16. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curenta neonatala (maladii congenitale de cord, tulburari de ritm si conducere, hipocalcemia neonatala) - 50 17. Punctionarea venelor si arterelor periferice - 100 18. Interpretarea testelor hematologice si biochimice - 100 19. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatala - 50 20. Interpretarea probelor de explorare a functiei renale în perioada neonatala - 50 21. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei in perioada neonatala - 50. 22. Explorarea bacteriologica si serologica în infectiile neonatale - 50 23. Monitorizarea continua electroencefalografica cu ajutorul aparatului Brainz - 50 24. Oxigenoterapia (utilizarea monitorului de FiO2, debitmetrului de oxigen) - 200 25. Ventilatia mecanica (montarea, setarea si întretinerea ventilatorului) - 100 26. Pregatirea si utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv - 50 27. Recomandari în alimentatia naturala a nou-nascutului (scheme de alimentatie, educatia mamei, contraindicatii, incidente, urmarirea nou-nascutului alimentat natural). 28. Tehnici de alimentatie. Alimentatia cu biberonul si prin gavaj. Alimentatia continua pe sonda naso-gastrica. Alimentatia continua pe sonda naso-jejunala - 50 29. Transport neonatal specializat – 50 (garzi pe Unitatea de Transport Neonatal ) 30. Practici de profilaxia infectiilor nozocomiale (spalatul pe maini -50, utilizarea manusilor in manipularea nou-nascutului -100, ingrijirea nou-nascutului ventilat

- 25)

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

Insusirea notiunilor teoretice si practice necesare asistentei medicale a nou-nascutului normal si cu risc de la toate nivelele de maternitati.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:

Insusirea notiunilor teoretice si practice specifice nou-nascutului cu risc, la termen, prematur, prematur extrem, cu patologie infectioasa, congenitala, malformativa.

Insusirea notiunilor teoretice si practice de echilibrare in urgenta a nou-nascutului cu risc de la toate nivelurile de maternitati si din situatii speciale de nastere.

Insusirea notiunilor de echilibrare, tratament in urgenta, monitorizare a nou-nascutilor care necesita tranfer.

Insusirea notiunilor teoretice si practice de profilaxie a patologiei infectioase pe termen scurt si lung intalnita la nou-nascut.

Insusirea notiunilor de asepsie si antisepsie aplicabile in sectiile de nou-nascuti.

Insusirea modului de utilizare a echipamentului modern necesar echilibrarii si intretinerii vietii nou-nascutului.

Promovarea alimentatiei naturale la toate categoriile de nou-nascuti indiferent de locul de internare al acestora.

Insusirea modului de colaborare interdisciplinara in rezolvarea patologiei neonatale.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:

Capacitatea acordarii asistentei medicale de specialitate in maternitati de nivel II, III, centre de excelenta si perinatologie.

Capacitatea de diagnostic, tratament si monitorizare a nou-nascutilor cu risc, preoperator, postoperator si pre si in timpul transportului.

Capacitatea de colaborare in echipa obstetrician-neonatolog, chirurg, pediatr, cardiolog, oftalmolog, audiolog, neurolog, neurochirurg, endocrinolog, genetician in cazul patologiei perinatale.

Capacitatea de desfasurare a activitatii profilactice aplicabile nou-nascutilor pentru preventia morbiditatilor pe termen lung.

Capacitatea de elaborare si interpretare a datelor epidemiologice, statistice neonatale.

Examenul de medic specialist:

Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă Da - examen clinic Da - probă de abilități/manualități Da - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Nu - dizertație Nu - TEMATICA DE EXAMEN 1. Perioadele dezvoltarii intrauterine. Evaluarea fatului în timpul vietii intrauterine. 2. Adaptarea nou-nascutului la viata extrauterina (functia respiratorie, cardiovasculara,gastrointestinala, renala; adaptarea termica, hematologica, imunologica, endocrina). 3. Nou-nascutul cu risc: definitie, factori de risc, complicatii. 4. Suferinta fetala acuta si asfixia la nastere: definitie, cauze, forme clinice de asfixie, diagnostic antepartum, intrapartum, postpartum, complicatii. 5. Perioada de tranzitie la viata extrauterina. Reanimarea nou-nascutului in sala de nasteri.Etapele reanimarii neonatale. 6. Stabilizarea post-reanimare si pre-transport 7. Traumatismul mecanic la nastere: factori de risc, manifestari clinice, diagnostic pozitiv,tratament. 8. Examenul clinic al nou-nascutului. Îngrijirea nou-nascutului la termen si prematur înmaternitate si la domiciliu. 9. Alimentatia nou-nascutului. Nevoile nutritionale. Alimentatia la sân. Alimentatia artificiala,alimentatia mixta. 10. Formule de lapte folosite în alimentatia nou-nascutului. Tehnici de alimentatie. 11. Alimentatia parenterala (indicatii, solutii utilizate, nevoi nutritionale si scheme dealimentatie, monitorizarea nou-nascutului alimentat parenteral, complicatii). 12. Tulburarile de crestere si dezvoltare. Stabilirea vârstei gestationale. Curbele de crestereintrauterina. Clasificarea nou-nascutilor în functie de vârsta de gestatie si greutatea la nastere.Nou-nascutul prematur: definitie, particularitai anatomice si fiziologice ale nounascutului prematur. Clasificarea nou-nascutilor prematuri. Complicatiile prematuritatii. 13. Nou-nascutul cu întârziere în cresterea intrauterina. Definitie, etiologie, particularitati morfofunctionale. Complicatiile dismaturitatii, profilaxia si tratamentul acestora. Prognosticul sicauzele de deces la dismaturi. 14. Copilul mare pentru vârsta gestationala: factori de risc, particularitati morfologice si functionale, complicatii. 15. Nou-nascutul din sarcina multipla – complicatii. 16. Sindromul de detresa respiratorie la nou-nascut. Detresa respiratorie idiopatica (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbtie intârziata a lichidului pulmonar fetal.Sindromul de aspiratie pulmonara si sindromul de aspiratie de meconiu. Pneumonia congenitala. Hemoragia pulmonara. Sindroame de pierdere de aer în perioada neonatala. 17. Apneea nou-nascutului: definitie, cauze, clasificare, tratament. 18. Tehnici de tratament în insuficienta respiratorie neonatala: oxigenoterapia, ventilatia cu presiune pozitiva cu masca si balon, intubatia traheala, ventilatia asistata. Tipuri de support respierator invaziv si non-invaziv (HHHFNC, CPAP, IPPV, SIMV, HFOV) 19. Bolile cardiace congenitale care se manifesta în perioada neonatala. Diagnostic, îngrijiri pre si postoperatorii. 20. Cianoza neonatala: definitie, clasificare, diagnostic, tratament. 21. Bolile primare miocardice la nou-nascut: diagnostic, tratament. 22. Hipertensiunea pulmonara persistenta: definitie, diagnostic clinic si paraclinic. 23. Insuficienta cardiaca a nou-nascutului: definitie, cauze, diagnostic clinic, radiologic, electrocardiografic, tratament. 24. Tulburari de ritm si conducere: definitie, cauze, diagnostic, tratament. 25. Socul neonatal: definitie, cauze, abordare diagnostica si terapeutica. 26. Malformatii congenitale ale tubului digestiv (atrezia esofagiana fara fistula, fistula esotraheala, atrezia si stenoza intestinala, malrotatia intestinala, ileusul meconial, volvulusul intestinal, boala Hirschprung, malformatii ano-rectale) – abordare diagnostica, terapie presi postoperatorie. 27. Varsaturile in perioada neonatala: etiologie, diagnostic si tratament. 28. Enterocolita ulcero-necrotica. 29. Encefalopatia hipoxic-ischemica perinatala: definitie, cauze, diagnostic clinic si paraclinic, tratament, complicatii. 30. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatala (hemoragia perisi intraventriculara, hemoragia subdurala, hemoragia subarahnoidiana) – etiologie, diagnostic, tratament, complicatii. 31. Convulsiile neonatale: definitie, etiologie, forme clinice, diagnostic si tratament. 32. Icterele neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. Encefalopatia hiperbilirubinemica. 33. Anemia neonatala 34. Policitemia – sindromul de hiperconcentraie sanguina: definie, cauze, diagnostic, tratament. 35. Boli hemoragice (coagulopatii congenitale si dobândite, trombocitopenii si trombopatii, boala hemoragica a nou-nascutului). 36. Insuficienta renala acuta la nou-nascut: definiie, cauze, diagnostic, tratament 37. Ambiguitatea genitala la nou-nascut – diagnostic clinic si genetic 38. Infeciile neonatale. Infectii materno-fetale, infectii congenitale din cadrul sindromului TORCH, infectii nosocomiale. 39. Hipoglicemiile neonatale – diagnostic, etiologie, complicatii, profilaxie si tratament. 40. Hiperglicemiile neonatale. Nou-nascutul din mama diabetica, complicatii specifice. 41. Tulburari ale calciului si magneziului în perioada neonatala: cauze, diagnostic, tratament, complicatii. 42. Tulburari electrolitice în perioada neonatala: cauze, diagnostic, tratament. 43. Screeningul diagnostic al bolilor metabolice congenitale (hipotiroidism, fenilcetonurie, galactozemie) în perioada neonatala si îngrijirea nou-nascutului suspect de boala metabolic congenitala. 44. Diagnosticul si tratamentul presi postoperator al malformatiilor congenitale majore în perioada presi neonatala: atrezia choanala, hernia diafragmatica, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul si mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxatia congenitala de sold, piciorul strâmb congenital. 45. Elemente de farmacologie neonatala: efectele medicaiei administrate gravidei asupra fatului si nou-nascutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-nascut. 46. Durerea la nou-nascut: fiziopatologie, manifestari clinice, monitorizare, combatere, implicatiile durerii în patologia neonatala. 47. Mortalitatea neonatala si perinatala. Factorii care duc la cresterea mortalitatii perinatale si masuri care pot influenta scaderea acesteia.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

1. Interpretarea unui radiografii 2. Interpretarea unei ecografii trasfontanelare 3. Interpretarea unui buletin de analiza a gazelor sangvine 4. Efectuarea manevrelor de reanimare neonatala pe manechin,obligatoriu intubatia oronazo traheala

1.2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN NEONATOLOGIE Asistenta medicala a nou-nasctului la termen sanatos, bolnav, prematur, cu risc

- Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):

1.3. Competența profesională intrinsecă specialității 1.4. Obligații - Etice, deontologice: Pastrarea confidentialitatii, respectarea drepturilor nounascutului, obtinerea consintamantului informat parental, comunicarea starii de sanatate a nou-nascutului imediat dupa nastere si in evolutie familiei. - Implicarea parintilor in decizia de suport medical in cazurile cu risc de morbiditati severe si terminale - Profesionale: Asigurarea ingrijirilor medicale specifice nou-nascutului la termen, prematur si cu risc.

Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic (puericultura) și unul curativ, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează: 1. Cardiologie pediatrică. 2. Gastroenterologie pediatrică. 3. Hematologie și oncologie pediatrică. 4. Pneumologie pediatrică. 5. Nefrologie pediatrică. Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1-5 vor fi certificați ca și “medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată)………..” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematică prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat. Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală, respectiv pentru fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.

Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi -pentru fiecare secție clinică - un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii. Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți. Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.

2. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 2.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 19 TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) 3 ani MODULUL 1 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 2 Urgențe Pediatrice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 3 Neurologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 5 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 6 Neonatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4

MODULUL 7 Boli infecțioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 8 Genetică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 9 Imagistică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 10 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DE PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-19) FIE CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE 2 ani

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică

MODULUL 11 – Pediatrie generală Neurologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 12 – Pediatrie generală Psihiatrie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 13 – Pediatrie generală Neonatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 14 – Pediatrie generală Genetică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 15 – Pediatrie generală Endocrinologie și Diabetologie Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 16 – Pediatrie generală Pneumologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 17 – Pediatrie generală Oncohematologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 18 – Pediatrie generală Boli Infecțioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni

ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 19 – Pediatrie generală Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 6 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 Total ore pregătire teoretică 1000 Total ore pregătire practică 8750

Structura programului Modulul 1 – Pediatrie:

Nr. ore curs.150

Nr. ore practică. 1300

1. Tematică ore curs. i. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului. ii. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. iii. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. iv. Febra la copil. v. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita. vi. Bronșiolita acută. vii. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații. viii. Diareea acută bacteriană și virală. ix. Constipația cronică și encoprezisul. x. Malformațiile congenitale de cord necianogene. xi. Malformațiile congenitale de cord cianogene. xii. Anemiile hemolitice genetice. xiii. Anemiile hemolitice dobândite. xiv. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). xv. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. xvi. Infecția de tract urinar. xvii. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. xviii. Glomerulonefritele acute și cronice. xix. Sindromul nefrotic. xx. Hipertensiunea arterială la copil. 2. Barem de activități practice 1. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie . Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecților asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc). 2. Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere. 3. Recoltarea de sânge capilar. 4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 5. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor catre medicul îndrumător). 6. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere. 7. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin. 8. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere. 9. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului. 10. Suportul vital de bazăparticipă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului. 11. Administrarea de substanțe medicamentoase : a. oral. b. cutanat. c. intrarectal. d. în aerosoli. e. intraconjunctival. f. intramuscular, subcutanat, intradermic. g. intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacientsub supraveghere. h. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. 12. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere. 3. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 3. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 4. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 5. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu 1.Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigatii și tratament ale spitalului.

medicul îndrumător. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 8. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. 10. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Modulul 2 - Urgențe:

Nr. ore curs : 50

Nr. ore practică : 450

I. Tematică ore curs. 1. Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav. 2. Insuficiența respiratorie acută. 3. Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație. 4. Șocul. Sindromul de deshidratare. 5. Anafilaxia. 6. Intoxicațiile acute. 7. Hemoragia acută. 8. Insuficiența cardiacă. 9. Insuficiența hepatică. 10. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 11. Coma și convulsiile. 12. Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular. 13. Abordarea pacientului politraumatizat. 14. Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare. II. Barem de activități practice: 1. Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie. 2. Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare. 3. Montarea liniei venoase periferice și intraosoase. 4. Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide. 5. Calcularea medicației inotrop-vasoactive. 6. Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană. 7. Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/ dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui. 8. Evaluarea primară a pacientului politraumatizat. 9. Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardiorespirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare. 1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării. 2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate. 1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă. 4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.

5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

Modulul 3 – Neurologie pediatrică :

Nr. ore curs : 30

Nr. ore practică: 300

I. Tematică : 1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului. 2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire). 3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut. 4. Cefaleea și migrena. 5. Sindromul hipoton la sugar și copil. 6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile). 7. Fenomene paroxistice neepileptice. 8. Epilepsia. 9. Malformațiile SNC. 10. Sindroamele ataxice. 11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber). 12. Paraliziile cerebrale. 13. Boli neuro-musculare. 14. Boli degenerative ale SNC. 15. Afecțiuni cerebro-vasculare. II. Barem de activități practice. 1. Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/ mare – cu îndrumarea medicului coordonator. 2. Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD). 3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management. 4. Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil. 5. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale. 6. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple. 7. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope. 8. Alcătuirea planului de investigații în ataxii. 9. Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică. 10. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii. 11. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere. III. Obiective specifice  Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.  Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.  Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.  Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică. IV. Rezultate așteptate

 Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.  Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.  Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.  Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.  Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. Modulul 4 - Psihiatrie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent. 2. Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool). 3. Dizabilitatea intelectuală. 4. Tulburările de somn la copil și adolescent. 5. Tulburările de alimentație. 6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent. 7. Depresia și riscul suicidar. 8. Tulburările de spectru autist. 9. Abuzul la copil și adolescent. 10. Tulburările psihotice. 11. Tulburări psihice în bolile somatice. 12. Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului. II. Barem de activități practice 1. Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburari psihice la copil si adolescent. 2. Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională. 3. Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent. 4. Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară. 5. Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați. 6. Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia. III. Obiective specifice  Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.  Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.  Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.  Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting. IV. Rezultate așteptate  Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.  Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.  Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.  Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.  Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting.

Modulul 5 –Chirurgie și Ortopedie pediatrică :

Nr. ore curs : 30

Nr. ore practică: 300

I. Tematică ore curs. 1. Traumatismele majore și politraumatismul. 2. Arsurile. 3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil. 4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil. 5. Stenoza hipertrofică de pilor. 6. Hernia ombilicală. 7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel. 8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar. 9. Malformațiile anorectale. 10. Hernia inghinală și hidrocelul. 11. Invaginația intestinală. 12. Enterocolita ulcero-necrotică. 13. Herniile diafragmatice. 14. Peritonitele primitive și secundare. 15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi. 16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux). 17. Litiaza urinară la copil. 18. Varicocelul. 19. Fimoza și hipospadiasul. 20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul. 21. Coalescența labială și imperforația himenală. 22. Torsiunea anexială la copil. 23. Tumori ovariene. 24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate. 25. Probleme comune de ortopedie pediatrică: a. Piciorul strâmb congenital. b. Deformările membrelor inferioare. c. Patologia genunchiului. d. Osteocondritele. e. Displazia luxantă de șold. f. Pronația dureroasă a cotului. g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale. h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului. i. Torticolisul congenital. j. Traumatismele musculo-scheletale. k. Luxații, entorse, fracturi. l. Osteomielita și osteocondrita septică. II. Barem de activități practice 1. Efectuarea tehnicilor de asepsie. 2. Hemostaza plăgilor. 3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului. 4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical. 5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor. 6. Tehnica tușeului rectal. 7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis. 8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil. 9. Tratamentul local și sutura plăgilor. 10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraume i (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală). 1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg). 2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora. 1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II. 3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă. 1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic. 4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă. 1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. 3. Să enunțe principii de tratament. 5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor. 1. Să poată prezenta pricipalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidroelectrolitica și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor). 6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate. Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției. 7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală). 1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil. 8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament. 1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului. 9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile 1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel

diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar , precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung. secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia 10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal ( hernie, hidrocel, chist de cordon) . 1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia. 11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă. 1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic. 12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice. 1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică. 13. Înțelegerea modificărilor anatomopatologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora. 1. Este capabil să interpreteze radiografia toracoabdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații). 14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia. 1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare. 15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei. 1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la sedințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului. 16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului renourinar. 1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral. 17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil. 1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară. 18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului. 1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.

19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului. 1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului. 20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia. 1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical). 21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia. 1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut. 22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale. 1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală. 23. Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil. 1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale. 24. Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne). 1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale. 25. Cunoașterea patologiei pleuropulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie). 1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuropulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

Modulul 6 - Neonatologie :

Nr. ore curs : 60

Nr. ore practică : 425

I. Tematică ore curs. 1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică). 2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. 3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor). 4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. 5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială. 6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală. 7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc. 8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi. 9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. 10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală. 11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. 12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic. 13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul. 14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament. 15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații anorectale. 16. Enterocolita ulcero-necrotică. 17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. 18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul. 19. Insuficiența renală acută la nou-născut. 20. Ambiguitatea genitală la nou-născut. 21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. 22. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale. 23. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală. 24. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipoși hiperkaliemia, hipomagneziemia. 25. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală. 26. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament. 27. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada preși neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. 28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia periși intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament. 29. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament. 30. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nounăscutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut. II. Barem de activități practice. 1. Reanimarea neonatală. 2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. 3. Cateterismul arterei și venei ombilicale. 4. Tehnici de alimentație. 5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen. 6. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie. 7. Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie. 8. Puncția lombară – asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin. 9. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin. 10. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare. 11. Fototerapia. 12. Indicațiile exsanguinotransfuziei. 13. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut. 14. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală. 15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală). 16. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup. 17. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală. 18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală. 19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală. 20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.

d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. 8. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului , obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. In discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Modulul 7- Boli Infecțioase :

Nr. ore curs : 50

Nr. ore practică : 425

I. Tematică ore curs. 1. Imunizări active și pasive. 2. Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice. 3. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa. 4. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-piciorgură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator. 5. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală. 6. Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile). 7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B. 8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic). 9. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria. II. Barem de activități practice. 1. Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecților asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc). 2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos perifericsub supraveghere. 3. Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză. 4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. 5. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 6. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză. 7. Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză. 8. Recoltarea secreției conjunctivale. 9. Recoltarea secreției nazale. 10. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram). 11. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză. 12. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză. 13. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză. 14. Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacientsub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto-contagioase. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului. Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta. 3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase. Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive). 4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).

diagnosticele pozitive și diferențiale. c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și a planului terapeutic. 6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului. 7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

Modulul 8 – Genetică medicală:

Nr. ore curs : 15

Nr. ore practică : 150

I. Tematică ore curs. 1. Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice. 2. Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice. 3. Principalele categorii de boli genetice:  Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotipfenotip.  Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.  Ereditatea poligenică-multifactorială.  Bolile mitocondriale. 4. Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza. II. Barem de activități practice. 1. Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică. 2. Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice. 3. Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice. 4. Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților. 5. Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice. III. Obiective specifice :  cunoașterea principalelor clase de boli genetice.  cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.  recunoașterea trăsăturilor dismorfice.  recunoașterea sindroamelor genetice si dismorfice comune.  capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician. IV. Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil :

 să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.  să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).  să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.  să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.  să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.  să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală.

Modulul 9 – Imagistică medicală :

Nr. ore curs : 40

Nr. ore practică: 300

I. Tematică ore curs. 1. Noțiuni radioimagistice de bază – principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT. 2. Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie. 3. Semiologie radioimagistică. 4. Imagistica în urgențele pediatrice. 5. Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite). 6. Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite). 7. Imagistica afecțiunilor reno-urinare. 8. Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori). 9. Imagistica afecțiunilor neurologice. 10. Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice. II. Baremul activităților practice. 1. Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale. 2. Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final. 3. Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală. 4. Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică. 5. Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal. 6. Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte. 7. Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice. 8. Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice. 9. Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv. 10. Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar. 11. Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung. 12. Indicațiile imagistice în fibroza chistică. 13. Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice. 14. Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente. III. Obiective educaționale și rezultate așteptate. Obiective generale. 1. Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM. 2. Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică). 3. Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe : Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: IV. Urgențe abdominale 2. IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice I. Urgențe cranio-cerebrale II. Urgențe vertebromedulare III. Urgențe toracice 1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv. 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat. 8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin. V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/ musculoscheletale VII. Vascular 14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinala/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară. 30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială. 1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 2. Să recunoască aspectul radiologic din cele detectabile pe radiografia toracică. mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 3. IMAGISTICA ABDOMENULUI mai frecvent întâlnite). II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea in diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice. 3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase:  bronșiolita  pneumonia interstițială  pneumonia bacteriană (particularități in funcție de vârsta și etiologie)  colecții pleurale  TBC  fibroză chistică 4. Să recunoasca modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace. 5. Să recunoasca aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare. 6. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice. I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale si patologice. 1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/ pneumatozei intestinale,etc. 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: - a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); - ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni). 5. Să fie capabil să precizeze indicatiile RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv. 4. IMAGISTICA RENOURINARĂ 5. IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale. 1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afectiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora. I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică. IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în 1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului si sa explice rolul ecografiei si al radiografiei in diagnostic si monitorizare (clasificarea Graf a DDS). 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă. imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă. 6. NEURORADIOLOGIE convulsiv. 7. ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism. I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice. 1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/encefalită/ meningoencefalită. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul 1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare. Modulul 10 - Pediatrie : Nr. ore curs. 145 Nr. ore practică. 1300 I. Tematică ore curs. 1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 2. Obezitatea. 3. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 4. Sindromul de vărsături. 5. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 6. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 7. Sifilisul congenital si dobândit. 8. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 9. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 10. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 11. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 12. Tulburări de ritm și conducere. 13. Deficite imune, genetice și dobândite. 14. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase. 15. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice. 16. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil. 17. Enurezisul. 18. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil. 19. Hematuria. 20. Proteinuria. 21. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică. 22. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa. 23. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 24. Bolile genetice de metabolism. 25. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 26. Diabetul zaharat la copil. 27. Cetoacidoza și coma diabetică. 28. Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein–Henoch, boala Kawasaki. II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1). 1. Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic. 2. Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac. 3. Efectuarea abordului intraosos. 4. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – sub supraveghere. 5. Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice. 6. Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază). 7. Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă. 8. Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase. 9. Spirometrie și FEV : efectuare și interpretaresub supraveghere. 10. Efectuarea otoscopiei. 11. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. 1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri. 2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial. 3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului.

3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste. 4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță. 5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile. 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție. 8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. 1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament postexternare în cazul afecțiunilor acute.

Modulul 11 – Neurologie pediatrică :

Nr. ore curs : 10

Nr. ore practică: 150

I. Tematică : 1. Cefaleea și migrena. 2. Sindromul hipoton la sugar și copil. 3. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile). 4. Fenomene paroxistice neepileptice. Epilepsia. 5. Malformațiile SNC. Boli degenerative ale SNC. 6. Sindroamele ataxice. 7. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber). 8. Paraliziile cerebrale. 9. Boli neuro-musculare. 10. Afecțiuni cerebro-vasculare. II. Barem de activități practice. 1. Stabilirea planului de management în întârzierile neuro-cognitive. 2. Plan de management în ambulatoriu al pacientului cu epilepsie. 3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management. 4. Plan de management în malformațiile cerebrale la copil. 5. Plan de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil. 6. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale. 7. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple. 8. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope. 9. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în ataxii. 10. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în pareza facială periferică. 11. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații și management personalizat în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozite acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii. 12. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere. III. Obiective specifice  Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.  Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.  Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică. IV. Rezultate așteptate

 Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.  Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.  Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.  Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. Modulul 12 – Psihiatrie Pediatrică : Nr. ore curs : 10 Nr. ore practică : 150 I. Tematică ore curs. 1. Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu tulburare de spectru autist. 2. Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu dizabilitate cognitivă. 3. Evaluarea multidisciplinară în urgență a adolescentului cu intoxicație acută cu alcool sau droguri. 4. Evaluarea multidisciplinară în urgență a copilului/adolescentului cu agitație psihomotorie. 5. Monitorizarea somatică a copilului/adolescentului cu tulburare psihică cronică. II. Barem de activități practice. 1. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu tulburare de spectru autist. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară. 2. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu dizabilitate cognitivă. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară. 3. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu intoxicație acută cu alcool/droguri. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară. 4. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu agitație psihomotorie. 5. Să formuleze recomandările de monitorizare a stării somatice a unui copil/adolescent cu tulburare psihică cronică. III. Obiective:  Înțelegerea rolului medicului pediatru în echipa multidisciplinară în psihiatria pediatrică.  Cunoașterea modalităților de abordare a afecțiunilor somatice a copiilor/adolescenților cu patologie psihiatrică. IV. Rezultate așteptate:  Să fie capabil să lucreze în echipă multidisciplinară.  Să efectueze evaluarea somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.  Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia somatică și să il integreze în planul personalizat de intervenție al pacientului cu tulburare psihiatrică.

Modulul 13- Neonatologie:

Nr. ore curs : 50

Nr. ore practică: 425

I. Tematică ore curs. 1. Epidemiologie . Mortalitate și morbiditate în perioada perinatală. Factorii ce influențează mortalitatea și morbiditatea. Metode de colectare și cum se realizează colectarea datelor la nivel național. Înregistrarea nașterii și a decesului. Regionalizare, transport, ghiduri naționale și management de calitate. 2. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică). 3. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. 4. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor). 5. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. 6. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială. 7. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală. 8. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc. 9. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi. 10. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. 11. Nou-născutul din mamă diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mamă diabetică. 12. Sarcina multiplă – patologie specifică. 13. Nou-născutul cu risc la naștere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul nașterii. Măsuri de profilaxie. 14. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. Criterii de externare. 15. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală. 16. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. 17. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic. 18. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul. 19. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament. 20. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia de esofag și fistula eso-traheală, atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații anorectale. 21. Enterocolita ulcero-necrotică. 22. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. 23. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul. 24. Insuficiența renală acută la nou-născut. 25. Ambiguitatea genitală la nou-născut. 26. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuti. Tratamentul infecțiilor neonatale. 27. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală. 28. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia, hiponatremia și hipernatremia, hipoși hiperkaliemia, hipomagneziemia 29. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală 30. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament. 31. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada preși neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. 32. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia periși intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament. 33. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament. 34. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nounăscutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut. 35. Recomandări nutriționale pentru prematuri (LBW, VLBW, ELBW). Tehnici de alimentație pentru nounăscutul prematur. Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului. 36. Alte cauze de detresă respiratorie de cauză pulmonară: hernia diafragmatică, patologie pleurală hidrotorace, chilotorace, hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer, chist bronhogenic, emfizem lobar interstițial. 37. Tehnici de tratament în detresa respiratorie neonatală: oxigenoterapia, suport ventilator neinvazivtipuri, intubația traheală, ventilație mecanică convențională. 38. Farmacologia terapiei bolilor cardiace: mecanisme, doze , efecte, contraindicații pentru medicația inotropă, diuretice. 39. Infecțiile din grupul TORCH- cytomegalovirus, herpes, varicella,hepatita, parvovirus, HIV. 40. Sifilisul congenital la făt și nou-născut.TBC-ul neonatal. 41. Toxoplasmoza la făt și nou-născut. 42. Folosirea medicamentelor la nou-născut: cunoașterea medicației curente în neonatologieantibiotice, metilxantine, barbiturice, opioidedoze, efecte adverse și toxicitate. 43. Urmărirea nou-născutului cu risc, criterii de includere în progarmul de urmărire (follow-up), calendarul evaluărilor. II. Barem activități practice. 1. Reanimarea neonatală – asistarea la sala de naștere a nou-născutului la termen și a nou-născutului cu greutate mică și foarte mică. 2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. Metode de ventilație , monitorizare a nou-născutului transportat. 3. Cateterismul arterei și venei ombilicale. 4. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen si prematur (sub 32 săptamani de gestație). 5. Tehnici de ventilație asistată: metode de ventilație neinvazivă și invazivă. 6. Cunoașterea indicațiilor și a protocolului pentru hipotermie controlată. 7. Puncția lombară – efectuarea acestora pe manechin/pacienți. 8. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – efectuare pe manechin/pacienți. 9. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare. 10. Monitorizarea nou-născutului în terapie intensivă. 11. Exsanguinotransfuzie. 12. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut. 13. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală. 14. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală). 15. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup. 16. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. 17. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală. 18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală. 19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală. 20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile asociate asistenței medicale. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. 1. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri. 2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial. 3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste. 4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul inițial de 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă.

investigații. Propune planul complet de investigații. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță. 5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile. 4. Este capabil să realizeze un plan de alimentație a nou-născutului cu supervizarea medicului îndrumător. 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații si tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție. 8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Participă la activitățile de cercetare ale echipei. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. 1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament postexternare. 10 Participă activ la efectuarea de transport neonatal. 1. Este capabil să seteze și utilizeze aparatura necesară pentru transport. 2. Este capabil să monitorizeze nou-născutul pe timpul transportului.

Modulul 14 – Genetică clinică:

Nr. ore curs : 35

Nr. ore practică : 300

I. Tematică ore curs. 1. Taxonomia bolilor genetice. 2. Elemente de semiologie a bolilor genetice. Dismorfologia. Somatometria. 3. Consultul genetic. 4. Diagnosticul etiologic al bolilor genetice. 5. Categorii specifice de boli genetice. Embriofetopatii. Tumori congenitale. Boli cromozomiale. Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Malformații congenitale și boli genetice specifice: hematologice, endocrine, metabolice, neurologice, musculare, neuro-musculare, oftalmologice, respiratorii, cardio-vasculare, digestive, reno-urinare, genitale, osteo-articulare, ale țesutului conjunctiv, genodermatoze. 6. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. Principii generale. Screeningul genetic prenatal și postnatal. 7. Probleme și dileme etice în genetica clinică. II. Barem de activități practice. 1. Consultul genetic. 2. Alcătuirea si interpretarea unui arbore genealogic. 3. Explorări genetice (cromozomiale, moleculare și biochimice): indicații, interpretare și valoare diagnostică. 4. Sfatul genetic. Elaborarea unui buletin de sfat genetic. Calcularea riscului de recurență. Capcane ale sfatului genetic. 5. Screeningul genetic neonatal și screeningul populațional (familial) al heterozigoților. III. Obiective specifice :  cunoașterea principalelor clase de boli genetice.  cunoașterea modurilor de transmitere a bolilor genetice.  cunoașterea tehnicii de alcătuire a unui arbore genealogic.  recunoașterea sindroamelor genetice si dismorfice comune.  capacitatea de îndrumare a cazurilor spre genetician. IV. Rezultate așteptate .

La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil :

 să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele clase.  să precizeze modul de transmitere al principalelor boli genetice (prezentate la curs).  să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.  să recunoască tabloul clinic al celor mai comune sindroame genetice.  să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului etiologic la un pacient cu suspiciunea clinica de boală genetică.  să interpreteze corect rezultatele principalelor examinări genetice.  să interpreteze corect un arbore genealogic.  să descrie principalii pași în acordarea unui sfat genetic.  să descrie situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în genetică medicală.  să recunoască tabloul clinic al principalelor sindroamelor genetice.

Modulul 15 – Endocrinologie si diabetologie pediatrică :

Nr. ore curs : 50

Nr. ore practică : 425

I. Tematică ore curs. 1. Metabolismul hidraților de carbon (glucidelor), lipidelor și proteinelor. 2. Diabetul zaharat la vârsta pediatrică: tipul 1, tipul 2, monogenic și forme specifice de diabet. 3. Ceto-acidoza diabetică. Copilul diabetic în situații speciale (intervenții chirurgicale, gastroenterocolită, deshidratare). 4. Alimentația copilului și adolescentului cu și fără diabet zaharat. 5. Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului. 6. Sindroame poliglandulare autoimune. 7. Insulinorezistența la vârsta pediatrică. 8. Obezitatea și sindromul metabolic. 9. Dislipidemiile. 10. Alimentația copilului și adolescentului sănătos și cu patologie endocrino-metabolică. 11. Creșterea normală și tulburările de creștere. 12. Rahitismele vitamino-D-rezistente. 13. Sindroamele hipotalamice. 14. Hipotiroidismul congenital și dobândit. Hipertiroidismul. 15. Insuficiența suprarenaliană acută și cronică, primară și secundară: forme genetice și dobândite. 16. Pubertatea normală și tulburări ale pubertății. 17. Tulburări de diferențiere sexuală. 18. Tulburări în metabolismul fosdo-calcic: hiperși hipoparatiroidismul, hipofosfatemia, hipercalcemia. 19. Tulburări în metabolismul apei: diabetul insipid central, hipoși hiperaldosteronismul. 20. Anorexia psihogenă. 21. Patologia endocrină la copiii cu boli oncologice. II. Barem de activități practice. 1. Determinarea glicemiei și cetonemiei din sângele capilar, a glicozuriei și cetonuriei din urină. 2. Interpretarea valorilor și încadrarea în stadii de decompensare a diabetului zaharat. 3. Întocmirea planului de reechilibrare în cetoacidoza diabetică, monitorizarea, ajustarea terapiei. 4. Calcularea dozelor de insulină, moduri de administrare, ajustarea dozelor; cunoașterea sistemelor de monitorizare continuă a glucozei interstițiale și a pompelor de insulină. 5. Întocmirea planului de alimentație al copilului cu diabet zaharat (calcularea rației calorice/24 ore, procentul de glucide, lipide și proteine, ca și repartiția pe mese), cu obezitate sau cu anorexie psihogenă. 6. Efectuarea măsurătorilor auxologice; lungime, înălțime, greutate, perimetru cranian, circumferința abdominală; calcularea indicelui ponderal, nutrițional, de masă corporală și interpretarea valorilor în funcție de nomogramele recomandate de ghiduri. 7. Încadrarea în stadiile Tanner de dezvoltare pubertară; interpretarea ca normal sau patologic, în funcție de vârstă; utilizarea orhidometrului și a tabelelor cu valorile normale. 8. Indicații, tehnica și interpretarea testelor dinamice în endocrinologia și diabetologia pediatrică: testul de toleranță la glucoză per os (TTGO), teste de stimulare a STH cu insulină, clonidină; teste de stimulare cu ACTH, cu Diphereline, etc. 9. Indicații și interpretarea (evaluarea) vârstei osoase prin metoda Greulich-Pyle și Tanner- Witehouse. 10. Indicații și interpretarea rezultatelor examinărilor imagistice: CT, RM hipofizar, abdominal, osteodensitometrie. 11. Indicații și interpretarea rezultatelor examinării ecografice endocrine: tiroidiană, suprarenaliene, OGI, testiculară. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Stabilește diagnosticul pozitiv. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial. 2. Elaborează planul complet de investigații. Este capabil să întocmească singur un plan de investigații. 3. Elaborează planul complet de tratament. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să il adapteze evoluției pacientului. 4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 5. Abordează multidisciplinar cazurile complexe. Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz și să colaboreze eficient cu membrii echipei. 6. Completează fără supervizare documentele medicale. Este capabil să completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului. 7. Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior. 1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-

externare. 3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post-externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți. 8. Utilizează ghidurile de practică medicală. Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.

Modulul 16 - Pneumologie pediatrică:

Nr. ore curs: 40

Nr. ore practică: 300

I. Tematică ore curs. 1. Sunetele respiratorii și auscultația pulmonară: fornăit, sforăit, stridor, hârăit, wheezing, geamăt, murmur vezicular, suflu tubar, raluri de transmisie, raluri bronhoalveolare, frecătura pleurală. 2. Detresa respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice). 3. Tusea subacută și cronică: definiții, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice). 4. Wheezing-ul recurent și persistent: etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice), fenotipuri de wheezing recurent. 5. Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare. 6. Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare. 7. Explorarea funcțională respiratorie: determinarea debitului expirator maxim (PEF), spirometria. 8. Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii . 9. Astmul bronșic: definiție, epidemiologie, etiologie (inclusiv factori declanșatori de simptome), patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, clasificarea severității bolii, profilaxie, terapie acută, terapie cronică. 10. Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament. 11. Tuberculoza pulmonară primară și secundară: etiologie, epidemiologie, fiziopatologie, tablou clinic, examinări paraclinice (IDR la PPD, teste de eliberare a interferonului gama, radiografia toracică, examenul microscopic, cultura bacteriană), principii de terapie, profilaxie (vaccinarea BCG). 12. Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia. II. Barem de activități practice 1. Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare. 2. Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare. 3. Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF). 4. Efectuarea și interpretarea spirometriei. 5. Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine. 6. Interpretarea testelor cutanate alergologice la pacientul cu astm bronșic. III. Obiective educaționale și rezultate așteptate

Obiective educaționale Rezultate așteptate 1. Să identifice corect sunetele respiratorii normale sau patologice. Este capabil să identifice corect sunetele respiratorii. 2. Să identifice semnele de detresă respiratorie. Este capabil să identifice semnele de detresă respiratorie.

3. Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu tuse subacută sau cronică. Este capabil să evalueze singur un pacient cu tuse subacută sau cronică. 4. Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu wheezing recurent sau persistent. Este capabil să evalueze singur un pacient cu wheezing recurent sau persistent. 5. Să cunoască indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii. Enumeră indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii. 6. Să interpreteze o radiografie toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare). Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe radiografia toracică. 7. Să interpreteze o tomografie computerizată toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare). Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe tomografia toracică computerizată. 8. Să efectueze corect determinarea debitului expirator maxim (PEF). Este capabil să efectueze corect determinarea PEF. 9. Să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF. Este capabil să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF. 10. Să efectueze corect o spirometrie. Este capabil să efectueze corect o spirometrie. 11. Să interpreteze o spirometrie normală sau patologică (obstrucție vs. restricție). Este capabil să interpreteze o spirometrie. 12. Să recomande terapia inhalatorie adecvată (tip de dispozitiv) în funcție de caz. Este capabil să indice tipul corect de dispozitiv inhalator în funcție de caz. 13. Să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic. Este capabil să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic. 14. Să cunoască criteriile de diagnostic ale astmului bronșic. Enumeră criteriile de diagnostic ale astmului bronșic. 15. Să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic. Este capabil să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic. 16. Să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii. Este capabil să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii. 17. Să cunoască cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse). Enumeră cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse). 18. Să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic. Este capabil să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic. 19. Să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic. Este capabil să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic. 20. Să cunoască terapia exacerbării astmatice. Indică terapia exacerbării astmatice. 21. Să cunoască criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice. Enumeră criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice. 22. Să recunoască tabloul clinic al tuberculozei pulmonare. Recunoaște tabloul clinic al tuberculozei pulmonare. 23. Să interpreteze corect IDR la PPD. Interpretează corect IDR la PPD. 24. Să cunoască criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii. Enumeră criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii. 25. Să interpreteze un buletin de analiză a gazelor sanguine. Interpretează un buletin de analiză a gazelor sanguine. 26. Să cunoască indicațiile oxigenoterapiei. Precizează indicațiile oxigenoterapiei.

Modulul 17 – Oncohematologie pediatrică:

Nr. ore curs : 40

Nr. ore practică: 425

I. Tematică ore curs 1. Anemiile carențiale. 2. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite. 3. Anemia aplastică și eritroblatopenia pură dobândite. 4. Sindroamele de insuficiență medulară congenitale. 5. Patologia trombocitară dobândită și congenitală, cantitativă și calitativă. 6. Coagulopatii congenitale și dobândite. 7. Trombozele venoase și arteriale. 8. Histiocitozele. 9. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerului la copil. Rolul factorilor genetici în etiopatogeneza cancerului la copil. 10. Leucemiile acute și cronice. 11. Limfoamele maligne. 12. Neuroblastomul. 13. Nefroblastomul. 14. Sarcoame de părți moi. 15. Tumori osoase. 16. Tumori SNC. 17. Tumori germinale. 18. Principii de tratament în oncologia pediatrică. 19. Noțiuni despre transplantul de celule stem hematopoetice. 20. Transfuziologie clinică. II. Barem de activități practice. 1. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere. 2. Efectuarea puncției medulare – asistă la manoperă. 3. Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere. 4. Determinarea grupelor sangvine prin metoda Beth Vincent și Simonin. Interpretarea testului de compatibilitate directă. 5. Pregătirea pacientului pentru transfuziile de produse sangvine. 6. Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă). III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 1. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 2. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului

Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 3. Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului citostatic al pacientului. Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației terapiei transfuzionale. 1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigații și tratament citostatic. 2. Este capabil să enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și terapiei transfuzionale și să le explice pacienților și aparținătorilor. 3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și terapie transfuzională pe care le atașează în FOCG 4. Completează cererea de produse sangvine către Centrul Regional de Transfuzie Sangvină și fișa transfuzională a pacientului trasfuzat pe care o atașează ( împreună cu celelalte documente transfuzionale completate de asistenta transfuzoare) în FOCG. 4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 5. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 6. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. 8. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului , obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.

Modulul 18- Boli Infecțioase :

Nr. ore curs : 30

Nr. ore practică : 425

I. Tematică ore curs. 1. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 2. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 3. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 4. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 5. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 6. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 7. Sepsis (etiologie, criterii de diagnostic, tratament). 8. Endocardite infecțioase (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 9. Infecții la imunodeprimați – infecții fungice, bacteriene cu tulpini multirezistente (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). II. Barem de activități practice. 1. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic. 2. Recoltare de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză. 3. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. 4. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 5. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză. 6. Recoltarea examenului de scaun (coprocitograma, coprocultura, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză. 7. Recoltarea secreției conjunctivale. 8. Recoltarea secreției nazale. 9. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretare rezultat (MGG, Ziehl Neelsen, Gram). 10. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză. 11. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză. 12. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză. 13. Administrarea de substanțe medicamentoase : oral, intrarectal, intramuscular, intravenos, în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Stabilește diagnosticul pozitiv în principalele boli infecțioase ale copilului. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial. 2. Cunoaște criteriile de internare în secția de boli infecțioase. Este capabil să decidă singur internarea unui pacient cu bolă infecțioasă și repartizarea lui în secție în funcție de criterii epidemiologice. 3. Elaborează planul complet de investigații în bolile infecțioase ale copilului. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan de investigații. 2. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță. 4. Elaborează planul complet de tratament. 1. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului. 2. Poate particulariza tratamentul antibiotic în funcție de caz (vârstă, status imunologic, comorbidități). 3. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice

de activități practice. corespunzător modulului de pregătire. 6. Efectueaza externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior. 1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul post-externare (inclusiv recomandarea imunizărilor ulterioare).

Modulul 19 - Pediatrie :

Nr. ore curs. 115

Nr. ore practică. 900

I. Tematică ore curs. 1. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele (Takayasu, Kawasaki, Henoch-Schonlein). Bolile autoinflamatorii. 2. Boala inflamatorie intestinală. 3. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil. 4. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală. 5. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite. 6. Urgențele oncologice la copil. 7. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele. 8. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică). II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulele 1 și 10). 1. Interpretarea electrocardiogramei (ECG) și recunoașterea modificărilor EKG descrise în tematica de curs. 2. Efectuarea puncției lombare. 3. Efectuarea puncției pleurale. 4. Efectuarea paracentezei. 5. Efectuarea și interpretarea spirometriei și FEV. 6. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi). III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Stabilește diagnosticul pozitiv. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial. 2. Elaborează planul complet de investigații. Poate prezenta indicațiile și beneficiile investigațiilor indicate. 3. Elaborează planul complet de tratament. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului. 4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 5. Abordează multidisciplinar cazurile complexe. Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz să colaboreze eficient cu membrii echipei. 6. Completeaza fara supervizare documentele medicale. Este capabil sa completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului. 7. Efectueaza externarea pacientului și întocmește 1. Este capabil să decidă în mod corect

planul de management ulterior. momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare -inclusiv în bolile cronice. 3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul postexternare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți. 8. Utilizează ghidurile de practică medicală. Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:

I. Comunicare; II. Etică și profesionalism; III. Asigurarea calității actului medical; IV. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor); V. Organizare și conducere. I. Comunicare. Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități : A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii : - Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socioeconomic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste; - Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familal al pacientului, etc.); - Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav; - Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale; - Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie). B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate : - Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale; - Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale ; - Abilitatea de a comunica eficient si succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar; - Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc. ; - Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți. C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical : - Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului; - Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis. II. Etică și profesionalism. Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități: - Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului; - Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități; - Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați; - Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; - Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice; - Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real; - Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe; - Abilitatea de a evalua și expune conținutul întâlnirilor științifice; - Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic; - Capacitatea de a utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple; - Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor; - Însușirea metodologia cercetării științifice. III. Asigurarea calității actului medical. Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de: - Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea; - Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical; - Identificare a principalelor categorii de erori medicale; - Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului; - Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale; - Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic; - Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse; - Înțelegerea principiilor, metodelor și a instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului. IV. Expertiză pediatrică. Rezidentul trebuie să: - Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice; - Își însușească modul de completarea a documentelor medicale; - Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situații. V. Organizare și conducere.

Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:

- utilizarea rațională a timpului; - prioritizarea activităților și sarcinilor; - delegarea atribuțiilor; - identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora; - controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse; - cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea; - recunoașterea limitelor personale și profesionale;

- redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.

Examenul de medic specialist:

Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă Da - examen clinic Da - probă de abilități/manualități Da - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Nu - dizertație Nu TEMATICA DE EXAMEN 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. 2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale. 4. Embriopatii, fetopatii: TORCH , sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital. 5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 6. Obezitatea. 7. Febra la copil. 8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita. 9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută. 10. Insuficiența respiratorie acută. 11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. 12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 13. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 14. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 15. Hipertensiunea arterială la copil. 16. Diareea acută bacteriană și virală. 17. Sindroamele de deshidratare. 18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 19. Boala inflamatorie intestinală. 20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 21. Constipația cronică și encoprezisul. 22. Icterele la sugar si copil. 23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil. 25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală. 26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică. 27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 29. Tulburări de ritm și conducere. 30. Insuficiența cardiacă. 31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite. 33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale. 34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 35. Infecția de tract urinar. 36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 37. Glomerulonefritele acute și cronice. 38. Sindromul nefrotic. 39. Insuficiența renală acută. 40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică). 41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 42. Sifilisul congenital și dobândit. 43. Deficite imune genetice și dobândite. 44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice. 45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil. 46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite. 47. Urgențele oncologice la copil. 48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele. 49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil. 50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică. 51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială. 53. Hiperglicemiile sugarului și copilului. 54. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică. 56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter). 57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă. 58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii. 59. Meningita și encefalita. 60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina. 61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă. 62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa. 63. Șocul. Anafilaxia. 64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon). 65. Insuficiența hepatică. 66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 67. Coma și statusul convulsiv.

68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile. 69. Paraliziile cerebrale infantile. 70. Stenoza hipertrofică de pilor. 71. Invaginația intestinală. 72. Enterocolita ulcero-necrotică.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă. 2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații. 3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă. 4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil. 5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută. 6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin). 7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv. 8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral. 9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază). 10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie. 11. Interpretarea probelor funcționale respiratorii. 12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice. 13. Interpretarea probelor paraclinice renale. 14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup). 15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere). 16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie. 17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR. 18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural. 19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE

I. Competențe specifice în activitatea curentă

1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală. 2.

3.

4.

5.

6.

7.

Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.

Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.

Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.

Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.

Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.

Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le

Competența profesională intrinsecă specialității

efectuează personal.

8. Trimite pacienții la consulturi interclinice. 9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic. 10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor. 11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților. 12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului. 13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia. 14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire. 15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces. 16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire. 17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare. 18. Propune soluții pentru îmbunatățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului. 19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală. 20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor. 21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.

II. Competențe specifice în serviciul de gardă 1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico – sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture. 2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă. 3. Inscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă. 4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului. 5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului. 6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o. 7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare. 8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor. 9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces. 10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.

Obligații

Etice, deontologice Respectă următoarele acte normative : 1. Legea 46/2003 privind drepturile pacientului. 2. Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite 3. Normele de etică și deontologie profesională.

Profesionale

I. Atribuții generale 1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern al unității și regulile stabilite de șeful secției. 2. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare. 3. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii. 4. Cunoaște și respectă programul de muncă. 5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională. 6. Efectuează controlul medical periodic general. 7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă; 8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă. 9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă. 10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din Romania privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor. II. Atribuții specifice în activitatea curentă 1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de cîte ori este necesar. 2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale. 3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită. 4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează. 5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă. 6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare. 7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din subordine. 8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor. 9. Efectueaza consultații de specialitate în ambulator, conform programarii întocmite de medicul șef secție. 10. Își dezvoltă pregatirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese. 11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia. 12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament; 13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției. 14. Respectă prevederile HG nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare; 15. Respectă prevederile Legii 272/2004 și HG 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/ violență/vătămare; 16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor. 17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia. 18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare; 19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de

către Comitetul Director. 20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. III. Atribuții specifice în serviciul de gardă 1. Răspunde de buna funcționare a secției, de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital. 2. Anunță prin toate mijloacele posibile șeful secției, conducerea spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. Anunță șefului secției și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale. 3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuand examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzatoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție. 4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Nume, prenume: Prof.Univ.Dr.Stoicescu Silvia-Maria Semnatura:

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SANATATII 2017

CURRICULUM DE PREGATIRE IN SPECIALITATEA

CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVA

De initia specialitatii

Chirurgia Plastica, Estetica si Microchirurgia Reconstructiva este o specialitate chirurgicala cu caracter interdisciplinar care trateaza pacienti cu defecte sau deformitati congenitale sau dobandite. Defectele dobandite pot rezulta in urma bolilor sistemice, a traumatismelor, a arsurilor, a patologiei tumorale, degenerative sau a imbatranirii.

Obiectivul specialitatii este restaurarea sau imbunatatirea functiei si a aspectului prin proceduri corectoare si sau reconstructive.

Aceasta este de initia actuala, con orm UEMS/EBOPRAS

In extenso, aria de competenta a specialitatii cuprinde diagnosticul si tratamentul chirurgical al :

- Arsurilor (indiferent de mecanismul acestora) si a sechelelor postcombustionale - Traumatismelor insotite de distrugere de parti moi (leziuni extensive tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase) - Chirurgia mainii (leziuni posttraumatice, sindroame de compresie, afectiuni cronice sau sechele postoperatorii - Patologia tumorala cutanata si de parti moi - Malformatiilor congenitale - Suferinte estetice

Chirurgia Plastica, Estetica si Microchirurgia Reconstructiva foloseste in afara tehnicilor chirugicale nespecializate si tehnici caracteristice: transplantarea si trasferul tisular, dintre care unele microchirurgicale

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40

- 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.

Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative , prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate in primele 2 săptămâni.

NUMARUL TOTAL DE ANI 6 NUMARUL TOTAL DE MODULE 16 MODULUL 1 CHIRURGIE GENERALA NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 LUNI ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ORE/LUNA (120ore) MODULUL 2 ORTOPEDIE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ORE/LUNA (30 ore) MODULUL 3 CHIRURGIE SI ORTOPEDIE PEDIATRICA NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 LUNA ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore MODULUL 4 NEUROCHIRUGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1LUNA ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ore MODULUL 5 ORL NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ore/luna MODULUL 6 CHIRURGIE OMF

NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ore/luna MODULUL 7 RECUPERARE MEDICALA NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 LUNA ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna MODULUL 8 DERMATOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 SAPTAMANI ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana MODULUL 9 CHIRURGIE VASCULARA PERIFERICA NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 SAPTAMANI ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana MODULUL 10 GINECOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 LUNA ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna MODULUL 11 UROLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 LUNA ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna MODULUL 12 ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna MODULUL 13 OFTALMOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 LUNA ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna MODULUL 14 MEDICINA LEGALA NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 SAPTAMANI ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 10 ore/saptamana MODULUL 15 BIOETICA NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 SAPTAMANI ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 10 ore/saptamana MODULUL 16 CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVA NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 48 LUNI (4 ANI) ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 10 ore/luna Total ore pregatire teoretica CONFORM CURRICULEI

Total ore pregatire practica CONFORM CURRICULEI

TEMATICA

Modulul I anul I CHIRURGIE GENERALA

Durata : 6 luni Nr. Ore curs : 120

Nr. Ore practica: 720

1. Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale 2. Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic 3. Principii de asepsie și antisepsie 4. Principii de sterilizare 5. Principii de antibioprofilaxie 6. Principii de tratament medicamentos în infecții 7. Principii de electrochirurgie 8. Principii generale de incizie și sutură 9. Materiale de sutură și ligatură 10. Fiziopatologia vindecării plăgilor 11. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor 12. Cicatricea retractilă 13. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator 14. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale 15. Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament 16. Traumatismele toraco-abdominale 17. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul. 18. Patologia chirurgicală ano-perianală, reconstrucția sfincterului anal 19. Defecte parietale abdominale 20. Traumatismele cranio-cerebrale 21. Politraumatismele 22. Abdomenul acut chirurgical 23. Defectele parietale abdominale 24. Elemente de semiologie chirugicala, examenul clinic general si local 25. Socul hemoragic 26. Infectiile de parti moi - conduita terapeutica 27. Notiuni de antibioterapie/ antibioprofilaxie, infectiile nosocomiale, 28. Managementul pacientului chirugical; parametrii de monitorizare postoperatorie 29. Sutura tegumentara : material de sutura/ligatura disponibile, modul de selectie, principii, tipuri de sutura, complicatii immediate si tardive ale plagilor tegumentare, vindecarea chirugicala a plagii 30. Rolul investigatiilor imagistice in specialitatile chirurgicale 31. Notiuni generale de oncologie chirurgicala, terapii adjuvante, urmarirea postoperatorie - chirurgia neoplasmului mamar

OBIECTIVELE EDUCATIONALE :

Dupa parcurgerea modulului de chirurgie generala, se doreste

- Reluarea notiunilor elementare de semiologie chirurgicala, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general si local corect si complet, stabilirea bilantului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice in vederea stabilirii diagnosticului. - Urmarirea pacientului chirurgical: observarea interventiei chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmarirea postoperatorie: monitorizarea functiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgica, urmarirea clinica a evolutiei plagilor postoperatorii, detectia precoce a eventualelor complicatii si sanctionarea acestora (individual/asistat) - Cunoasterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului - Deprinderea notiunilor esentiale de asepsie/antisepsie; cunoasterea instrumentarului chirurgical de baza si a modului de functionare al acestuia - Abilitatea de a participa ca observator la interventii chirurgicale, fara sa desterlizeze masa operatories au personalul - Cunoasterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de baza de incizii, tehnici de baza de sutura, efectuarea pansamentelor si suprimarea materialului de sutura - Incizii de evacuare pentru infectii localizate de parti moi. - Recunoasterea urgentelor chirurgicale si capacitatea de a efectua un management efficient al cazului - Cunoasterea unor notiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite in chiurgia generala Activitati practice: Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrari practice, sub directa supraveghere a medicului indrumator, in functie de caz fie asistat, observator sau neasistat. - Tuseu rectal/tuseu vaginal - Cateterizarea venoasa periferica - Montarea unei perfuzii - Paracenteza - Toracocenteza - Debridare plaga - Incizii tegumentare - Sutura plaga - Nursingul colostomei - Cateterism vezical si suprimarea sondei - Suprimarea materialului de sutura - Efectuarea ligaturii hemostatice intraoperator - Pansamentul plagii posttraumatice - Recoltarea probelor biologice pentru examen bacteriologic

REZULTATE ASTEPTATE

In urma parcurgerii si a promovarii modulului de pregatire se considera necesare dobandirea urmatoarelor unor competente teoretice si practice minim acceptabile

Aspecte teoretice

1. Cunoasterea notiunilor de baza a elementelor de semiologie chirurgicala 2. Managementul pacientului chirugical in urgenta: bilantul lezional, completarea la nevoie cu investigatii imagistice, paraclinice 3. Abordarea in urgenta a pacientului politraumatizat 4. Abordarea multidisciplinara a pacientului 5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical 6. Notiuni generale de patologie chirurgicala abdominala 7. Principii de tratament al socului hemoragic si toxico-septic 8. Principii de tratament al infectiilor localizate de parti moi 9. Conduita intraoperatorie corespunzatoare Aspecte practice

1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos si ablatia acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice ) 2. Urmarirea evolutiei pacientului chirrugical 3. Incizii tegumentare 4. Tehnici de sutura si suprimarea materialului de sutura 5. Managementul plagilor 6. Cunoasterea conduitei intraoperatorii : izolarea pacientului, instrumentarul chirurgical, tehnici de sutura, ligatura, hemostaza electrica.

MODULUL II ANUL I ORTOPEDIE 2 LUNI

Nr. Ore curs : 30 ore

Nr. Ore practica : 250 ore

TEMATICA

1. Traumatismele partilor moi extrascheletale 2. Fracturi si luxatii ale membrelor 3. Fracturi ale coloanei vertebrale , bazinului 4. Amputatiile coapsei 5. Amputatiile gambei 6. Politraumatismele 7. Tratamentul pseudoartrozelor si a intarzierii de consolidare 8. Malformatii congenitale ale membrelor 9. Materiale de osetosinteza 10. Principii de tratament in fracturile inchise /deschise ale memebrelor 11. Principii de tratament in fracturile inchise ale membrelor 12. Trombembolismul pulmonar : profilaxia TEP 13. Sindromul de compartiment : diagnostic, conduita terapeutica, urmarire postoperatorie 14. Materiale protetice 15. Situatii particulare : Osteo-artita septica; defectele de parti moi in asociere cu fracturile, extruzia materialului de osetosinteza; 16. Anatomia si fiziologia chirurgicala a osului, a articulatiei 17. Investigatii imagistice in ortopedie

Activitati practice

1. Reducerea luxatiilor 2. Reducerea fracturilor si tratamentul ortopedic 3. Montarea extensiei continue transscheletice 4. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare 5. Principii de imobilizare si realizare a atelelor termoplastice sau de ghips

Obiective educationale : familiarizarea cu anatomia membrelor si fiziologia osului si a articulatiilor, abordarea specifica pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice in functie de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoasterea criteriilor de amputatie de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmarirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detectia complicatiilor majore si principii de tratament al acestora.

Rezultate asteptate :

Cunostiinte teoretice despre anatomia si fiziologia osului si a articulatiei, principiile de tratament al fracturilor inchise si deschise ale membrelor, complicatiile specifice fracturilor membrelor si tratamentul de urgent al acestora; tehnici de reducere al fracturilor si luxatiilor, principii de osteosinteza si tratament ortopedic, cunoasterea protezelor disponibile, indicatiile de amputatie la nivelul membrelor

Competente practice :

- Diagnosticul clinic si radiologic al fracturii - Reducerea luxatiilor si a fracturilor - Imobilizarea dupa reducerea ortopedica a fracturilor - Cunoasterea instrumentarului specific necesar osetosintezei - Tratamentul anticoagulant in profilxia TEP - Urmarirea evolutiei clinice si radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic - Recunoasterea sindromului de compartiment - Principii de debridare excizionala in fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie - Suprimarea maerialului de osteosinteza ( brose centromedulare)

MODULUL III ANUL I CHIRURGIE SI ORTOPEDIE PEDIATRICA 1luna

Nr. Ore curs 20 ore Nr. Ore practica: 120 ore

Tematica

1. Particularitati in abordarea pacientului chirurgical de varsta pediatrica 2. Urgente chirurgicale in pediatrie 3. Malformatii congenitale la copil la nivelul extremitatii cefalice 4. Malformatii congenitale la copil la nivelul membrelor 5. Particularitati ale cicatrizarii la copil 6. Conduita terapeutica in fracture si luxatii la copil 7. Malformatii congenital ale sistemului urinar 8. Particularitati morfofunctionale ale sistemului locomotor la copil si notiuni de traumatologie pediatrica 9. Malformatii congenitale ale toracelui 10. Patologia tumorala la copil Activitate practica : - Efectuarea anamnezei , completarea FOCG la pacientul pediatric - Urmarirea postoperatorie la copil - Reducerea fracturilor /luxatiilor - Tehnici de mentinere a reducerii prin metode ortopedice Rezultate asteptate: La promovarea modulului cunostiintele minim acceptate sunt : Competente teoretice : - Principiile de abordare a pacientului chirurgical de varsta pediatrica - Particularitati ale evolutiei postoperatorii la copil - Familiarizarea cu malformatiile congenitale ; cunoasterea momentului operator, a interventiilor etapizate Competente practice: - Urmarirea postoperatorie la copil

Tematica

MODULUL IV AN I NEUROCHIRURGIE 1 LUNA

Nr. Ore curs 15 ore Nr Ore practica 125 ore

1. Traumatismele cranio-cerebrale 2. Traumatismele vertebro-medulare 3. Neuropatii compresive periferice 4. Investigatii imagistice aplicabile in NCH (CT,IRM ) 5. Urgente medico-chirurgicale in neurochirurgie (diagnostic, conduita terapeutica) Activitate practica : - Anamneza, examen clinic, completarea foilor de observatie - Participarea la interventii chirurgicale neurochirurgicale ca observator/ajutor - Interpretarea rezultatelor CT/IRM

Rezultate asteptate : La finalul stagiul, candidatul trebuie sa parcurga tematica de curs, sa dobandeasca notiunile teoretice necesare evaluarii initiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, sa interpreteze rezultatele imagistice si sa stabileasca conduita de management al pacientului.

Notiunile de activitate practica , dat fiind gradul de dificultate ridicat si masurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialitatii vor fi stabilite de medicul coordinator pe perioada stagiului. Se doreste participarea la interventii chirugicale in domeniul traumatologiei ca si observator/ajutor.

MODULUL V AN I ORL 2 LUNI

Nr. Ore curs 30 ore

Nr Ore practica 250 ore

Tematica

1. Traumatismele nasului 2. Traumatismele pavilionului auricular 3. Reconstructia nasului 4. Reconstructia pavilionului auricular 5. Fracturile oaselor nazale 6. Tumori ale partilor moi ale nasului si pavilionului auricular 7. Rinocorectia 8. Tratamentul disfunctiilor functionale ale nasului 9. Anatomia si fiziologia nasului 10. Traheostomia 11. Tehnici imagistice specifice

Activitate practica

1. Tratamentul epistaxisului 2. Anestezii loco-regionale pentru interventiile chirurgicale la nivelul piramidei nazale 3. Reducerea fracturilor oaselor nasului 4. Traheostomia 5. Tratamentul deviatiilor de sept 6. Tratamentul hipertrofiei cornetelor nazale si a rinitei

Rezultate asteptate:

La finalul stagiului, medicul aflat in pregatire trebuie sa cunoasca anatomia si fiziologia normala a piramidei nazale, interventiile in urgenta in cazul traumatismelor nazale/ de pavilion auricular, investigatiile de specialitate in OR , notiuni de reconstructie in defectele totale sau partiale ce implica nasul/ regiunea auriculara.

Din punct de vedere practic se considera necesara efectuarea tamponamentului nazal anterior, diagnosticul clinic si imagistic al fracturilor de primaida nazala, asistarea la o interventie de

reducere si mentinere a reducerii in fracturile cu deplasare de piramida nazala, participarea in calitate de observator/operator la o traheostomie de necessitate.

Modulul VI anul II CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA 2 luni

Nr. Ore curs 30 ore Nr Ore practica 250 ore

Tematica

1. Traumatismele partilor moi la nivelul fetei 2. Traumatismele scheletului facial: fracturile LE FORT 3. Malformatii congenitale labio-palatine 4. Tumorile de suprafata la nivelul fetei, tumorile de mandibula si maxilar; tumorile de parotida 5. Malformatiile congenitale ale fetei 6. Anestezia loco-regionala in OMF 7. Traumatismele cranio-cerebrale - abordarea interdisciplinare 8. Leziuni dento-alevolare posttraumatice 9. Investigatii imagistice utile in evaluarea tramatismelor faciale 10. Tehncii de reconstructie a defectelor posttraumatice sau postexcizionale osoase si de parti moi la nivelul fetei. 11. Parotidectomia si paralizia de nerv facial

Activitati practice :

1. Reducerea si imobilizare fracturilor de mandibula 2. Reducerea si imobilizarea fracturilor de orbita si zigoma 3. Cateterizarea ductului lui stenon 4. Cura chirurgicala a despicaturilor labio-palatine 5. Cura chirurgicala a prognatismului si micrognatiei 6. Anestezii locale si loco-regionale in chirurgia OMF 7. Parotidectomia superficiala

Obiective educationale :

Reluarea anatomiei visecrocraniului, a malformatiilor congenitale Deprinderea protocolului de investigatii clinice si imagistice la pacientul OMF. Deprinderea principiilor de tratament in urgenta al fracturilor viscerocraniului, a tipului de material de osetosinteza disponibil, importanta chirurgiei ortognatice, cunoasterea tehnicilor de naestezie loco-regionala aplicabile in OMF, tehnici de reducere si mentinere a reducerii in fracturile /luxatiile ATM ; cunoasterea tehnicilor de reconstructive in defectele de parti moi / ososase la nivelul fetei.

Rezultatele asteptate referitor la aspectele teoretice abordate :

- Cunoasterea anatomiei locale - Cunoasterea atitudinii de urgent in fracturile oaselor fetei - Cunoasterea tehnicilor reconstructive aplicabile in OMF - Cunoasterea principiilor de tratament in despicaturile labio-palatine - Cunoasterea tehnicilor de anestzie loco-regionala in OMF Din punct de vedere a activitatii practice, se considera ca activitatile ptactice pot fi efectuate si in calitate de ajutor, dat fiind implicatiile deosebite ale aparitiei complicatiilor. Sunt considerate deprinderi practice minime: - Bloc infraorbital /bloc mental - Interpretarea CT/RX in fracturile visecrocraniului - Participarea la un numai minim de 5 interventii chirurgicale - Recunoasterea ductului lui Stenon - Principiile de paroTidectomie

Tematica

MODULUL VII an II RECUPERARE MEDICALA 1 luna

Nr. Ore curs 20 ore Nr. Ore practica 120 ore

1. Notiuni introductive in recuperarea medicala 2. Recuperarea medicala in tratamentul leziunilor osteo-articulare ale membrelor 3. Recuperarea medicala in tratamentul leziunilor nervoase periferice 4. Aplicatii curente ale conceptului de recuperare precoce in traumatismele complexe ale membrelor 5. Terapia durerii cronice 6. Recuperarea medicala in recuperarea functionala a pacientului ars Activitate practica : Participarea la sedinte de recuperare a pacientilor cu afectiuni postraumatice /degenerative ale membrelor: - Evaluarea initiala a deficitului functional - Elaborarea unui plan etapizat de recuperare - Urmarirea in dinamica e evolutiei - Obiectivarea rezultatelor prin metode specifice ( cresterea mobilitatii, disparitia fenomenelor algice, recuperarea progresiva a sensibilitatii )

Obiective educationale : aprofundarea notiunilor elementare de recuperare medicala : tehnici, aplicatii in patologia musculoscheletala, evaluarea initiala a pacientului, conduita terapeutica, limite, stabilirea momentului optim de intrerupere a tratamentului de recuperare si stabilirea indicatiei de reinterventie chirurgicala.

Rezultate asteptate : cunoasterea metodelor specifice de recuperare medicala si kinetoterapie, indicatiile lor, aplicatii ale acestora in recuperarea precoce, evaluarea rezultatului postoperator, diferentierea leziunilor cu indicatie chirurgicala de cele care beneficiaza de pe urma tratamentului de recuperare.

Abilitati practice : efectuarea protocoalelor de mobilizare precoce in traumatismele membrelor

MODULUL VIII AN II

DERMATOLOGIE 6 saptamani

Nr.ore curs 30 ore Nr ore practica 180

Tematica

1. Urgente in dermatologie 2. Vasculite - afectiuni cutanate 3. Infectiile pielii si ale tesutului subcutanat 4. Aplicatiile topicelor in dermatologie 5. Diagnosticul pozitiv in dermatologie : examen microscopic, dermatoscopic, paraclinic 6. Tumorile cutanate 7. Ulcerul trofic 8. Melanomul malign 9. Alergodermia 10. Antiageing 11. Anatomia si fiziologia pielii si a anexelor Activitati practice - Examenul clinic in dermatologie - Prick-test - Tratamentul local in leziuni dermatologice - Ablatia leziunilor cutanate (electrocauterizare, NO2) - Ablatia chirurgicala a tumorilor cutanate - Tratamentul local in leziunile tegumentare secundare vasculitelor - Tratamentul local in cellulite - Pansamentul ulcerului trofic

Obiectivele educationale : cunoasterea leziunilor dermatologice uzuale, recunoasterea leziunilor specifice ce beneficiaza in urma tratamentului conservator (leziuni vasculitice, leziuni herpetice, tumori benigne cutanate, infectii cutanate, reactii alergice

Rezultate asteptate la finalizarea progarmului de pregatire:

Teoretic: cunoasterea algoritmului terapeutic in afectiunile dermatologice de baza, cunoasterea caracteristicelor clinice suggestive pentru afectiunile neoplazice cutanate, protocoalele actuale de diagnostic si tratament, limite de rezectie oncologica si urmarire postoperatorie.

Practic: tratamentul local cu topice al leziunilor specifice, pansamente locale in ulcerele trofice, urmarirea evolutiei leziunilor cutanate, abordarea interdisciplinara a pacientului.

MODULUL IX AN II

CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ 6 saptamani

Nr. Ore curs 30 ore Nr. Ore practica 180 ore

Tematica

1. Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:  Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilara, brahială, radială, ulnară  Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare  Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie  Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale  Expunerea vaselor limfatice. 2. Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară. 3. Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală. 4. Grefe vasculare biologice și sintetice. 5. Notiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment 6. Fiziologia si fiziopatologia circulației venoase;  hemodinamica circulației venoase  incompetența valvulară si boala venoasă cronică secundară  tromboza venoasă profundă  insuficiența venoasă cronică  tromboflebita. 7. Fiziologia sistemului limfatic:  anatomia funcțională a sistemului limfatic  fiziologia  fiziopatologie. 8. Coagularea și dereglările hemostazei:  coagularea normală  terapia anticoagulantă  agenți trombolitici  coagulopatiile si hemoragia  stări hipercoagulante. 9. Sindromul Raynaud. 10. Anomaliile arterio-venoase:  Malformațiile vasculare congenitale  Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic  Fistulele arterio-venoase dobândite. 11. Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. 12. Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):  Tromboza venoasă profundă  Sindromul posttrombotic  Tromboza venoasă superficială  Insuficiența venoasă cronică 13. Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. 14. Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.

Activităț i practice

1. Expunerea arterelor: - poplitee - tibială anterioară - tibială posterioară - peronieră - axilară - brahială - radială/ulnară 2. Expunerea venelor: - recoltarea venei safene interne - vena femurală comună - vena femurală superficială - vena cefalică - vena bazilică 3. Anastomoză termino-laterală 4. Anastomoză termino-terminală

Obiective educationale : cunoasterea anatomiei si fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirrugicala a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de baza in efectuarea arteriorafiilor si a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale si a trombozelor venoase, a insuficientei venoase cronice

Rezultate asteptate : parcurgerea in totalitate a tematicii sus mentionate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.

Abilitati practice : participarea la interventii chirurgicale Cunoasterea tehnicilor specifice si a instrumentarului specific

Observarea /efectuarea in calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminala sau termino-laterala

Urmarirea postoperatorie a pacientului

Cunoasterea si identificarea precoce a complicatiilor ( tromboza, sdr de compartiment)

MODULUL X an II GINECOLOGIE 1 luna

Nr. Ore curs 20 ORE Nr ore practica 120 ore

TEMATICA

1. Anatomia si fiziologia sanului 2. Anatomia organelor genitale externe 3. Patologia tumorala benigna a sanului 4. Elemente de oncologie a sanului 5. Tratamentul chirrugical al tumorilor OGE std IV 6. Reconstructia regiunii perineale 7. chirurgia estetica a organelor genitale 8. Antibioterapia anestezia in sarcina si alaptare Activitati practice : - Echografia sanului - Mamografia - Mastectomia - Evidarea ganglionara - Tehnica ganglionului santinela - Chirurgia oncologica - Urmarirea oncologica la pacienta ginecopata

Obiective educationale cunoasterea notiunilor elementare de anatomie, fiziologie a sanului si a oragnelor genitale externe; a notiunilor de chirurgie oncologica a sanului, a tehnicilor de reconstructie a sanului si a regiunii perineale

Rezultate asteptate:

Parcurgerea tematicii, completata de studiul individual intelegerii mecanismelor fiziologice, fiziopatologice implicate in patogeneza tumorilor de san; cunoasterea principiala a tehnicilor chirurgicale principale folosite in mastectomie, enumerarea tehnicilor reconstructive aplicabila in sfera ginecologica; tratamentul medicamentos uzual non teratogen

Aplicatii practice

Examenul clinic al sanului

Examinarea statiilor ganglionare ale sanului Participarea la interventii chirurgicale oncologice

Cunoasterea si identificarea anatomiei locale normale a sanului

Tematica

MODULUL XI an II

UROLOGIE 2 luni Nr. Ore curs 40 ore

Nr. Ore practice 240 ore

1. Anatomia si fiziologia aparatului urinar 2. Malformatii congenitale ale OGE 3. Hipospadiasul 4. Gangrena Fournier 5. Reconstructia penisului Activitati practice: - sondajul urinar - tuseul rectal - sondajul vezical - intrepretarea urolculturii si a sumarului de urina - participarea la interventii chirurgicale urologice

Obiectivele educationale : familiarizarea cu anatomia normala; aprofundarea notiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar ce necesita procedure reconstructive, urmarirea pacientului urologic.

Asteptari teoretice : parcurgerea tematicii, suplimentata de aprofundarea prin studou individual la nevoie, recunoasterea afectiunilor congenital si dobandite care reclama interventii chirurgicale

Aspecte practice: efectuarea manervelor mentionate anterior.

MODULUL XII an II ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 2 luni

Nr. Ore curs 40 ore Nr. Ore practice 240 ore

Tematica

1. Socul hemoragic, postcombustional, toxico-septic 2. Monitorizarea functiilor vitale 3. Echilibrul acido-bazic, intrepretarea EAB 4. Sindromul de reperfuzie 5. Resuscitarea; ALS/BLS 6. Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații 7. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă 8. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, mecanismele coagulării). 9. Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sânge, substituienți, complicațiile transfuziei) 10. Suportul nutrițional (energetic - caloric) Activitate practica Montare perfuzie Montare cateter venos Sondaj vezical Sonda de aspirație nazogastrică Anestezie axilara Rahianestezia: Resuscitarea cardiorespiratorie: Defibrilare externă Obiective educationale : reluarea fiziologiei si fiziopatologiei socului (traumatic, septic, postcombustional), cunoasterea parametrilor principali de monitorizare a functiilor vitale, cunoasterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie. Asteptari teoretice : cunoasterea protocoalelor de resuscitare, recunoasterea principalelor complicatii amenintatoare de viata, initierea tratamentului de urgenta, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale. Asteptari practice : dobandirea abilitatii practice de a efectua proceduri medicale simple neasistati, la pacientul tarat, resuscitare cardio-pulmonara, participarea la anestezii regionale si anestezii generale. Tematica MODULUL XIII an II OFTALMOLOGIE 1luna Nr. Ore curs 20 ORE Nr. Ore practice 120 ore 1. Arsurile corneo-conjunctivale 2. Arsurile palpebrale 3. Traumatismele pleoapelor 4. Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimale

Activit ăț i practice

1. Tarsorafii: 2. Cateterizarea canalelor lacrimale: 3. Enucleerea globului ocular: 4. Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării:

Obiective educationale : recunoasterea urgentelor oftalmologice si cunoasterea principiilor de tratament al acestora; aplicatiile topicelor locale, familiarizarea cu anatomia aplicata a ochiului si a regiunii periorbitale

Rezultate asteptate : cunoasterea anatomiei locale,a conduitei terapeutice in abordarea interdisicplinare a pacientilor cu traumatisme si arsuri faciale

Rezultate practice : identificarea corecta si sutura in straturi anatomice ale pleoapei, identificarea si protejarea glandei si a ductul lacrimal; observarea tehncii de enucleere a globului ocular

Tematica

1. Leziuni traumatice superficiale MODULUL XIV an II MEDICINA LEGALA Nr. Ore curs 20 ore Nr. Ore practice 50 ore 2. Medicina legala a leziunilor nervoase

2. Leziuni traumatice ale aparatului loco-motor 3. Conduita terapeutic in accidentele rutiere 4. Conduita terapeutica in intoxicatiile acute 5. Conduita terapeutica in agresiuni 6. Conduita terapeutica in accidentele in timpul muncii Activitate practica : - Descrierea corecta a leziunilor traumatice - Zilele de ingrijire medicala - implicatii juridice - Stabilirea sechelelor postraumatice sau postoperatorii

Obiective educationale se suprapun peste competentele teoretice si practiceminim acceptate, acestea fiind reprezentate de: cuantificarea corecta a leziunilor traumatice astfel incat acestea sa corespunda echivalentului medico-legal; cunosterea atitudinii terapeutice in cazuri medicolegale

Asteptari teoretice : cunoasterea aspectelor medico-legale in medicina, descrierea corecta a leziunilor traumatice

Asteptari practice : asistarea la analiza dosarelor de constatare pentru stabilirea daunelor in cazuri de traumatologie, chirurgie plastica si estetica.

MODULUL XV an II BIOETICA

Nr. Ore curs 20 ore Nr. Ore practice 50 ore

Tematica

I. Introducere în Bioetic ă - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. Conceptele de s ă n ă tate, boal ă , su erin ță prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) III. Rela ț ia medic - pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic - pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic - pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Rela ț ia medic - pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient 3. Relația medic - pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient V. Gre ș eli ș i erori în practica medical ă - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vie ț ii - 2 ore 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la inalul vie ț ii - 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ț esuturi ș i organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetic ă ș i genomic ă - 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice X. Etica cercet ă rii pe subiec ț i umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

Activitati practice

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor ș i principiilor în bioetic ă - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etic ă - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent 4. Proprietatea intelectuala III. Ilustrarea valorilor etice ale rela ț iei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relația medic - pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale rela ț iei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exempli icarea no ț iunilor de gre ș eal ă ș i eroare în medicin ă prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vie ț ii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la inalul vie ț ii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ț esuturi ș i organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetic ă ș i genomic ă pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiec ț i umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore Obiective educationale : deprinderea unor aspecte bioetice esentiale in stabilirea relatiei medic-pacient, a malpraxisului, a transplantarii tisulare si a cercetarii pe subiecti umani, direct aplicabile in Chirurgia Plastica, Estetica si Microchirurgia Reconstructiva. Rezultate asteptate Asteptari teoretice: parcurgerea tematicii teoretice; Asteptari practice: aplicarea notiunilor teoretice in domeniul de pregatire MODULUL XVI CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVA 4 ani (48 luni) Ore curs 20 ore/luna Ore activitate practica: 120 ore/luna Structura stagiului: Curricula de pregatire in specialitatea de baza contine 4 componente principale 1. Silabusul (continutul progamului de pregatire teoretica) - ceea ce rezidentii se asteapta sa cunoasca la nivel teoretic si sa fie capabili sa efectueze asistati/fara supraveghere in diferite etape ale perioadei de formare in rezidentiat 2. Predare si invatare - cum este transmis continutul curriculei, incluzand si metodele cu care rezidentii sunt supervizati 3. Evaluare si feedback - cum sunt masurate/evaluate atingerea obiectivelor + folosirea feedbackurilor pentru a sprijini invatarea 4. Sistemul de pregatirea si resursele - cum este organizat programul educational, cum este inregistrata si asigurata calitatea pregatirii

OBIECTIVELE EDUCATIONALE

1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastica din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery - EBOPRAS si Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS 2. Ofere competențelor de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastica (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie plastica studenților, rezidenților sau pacienților.

Obiectivele pregatirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie sa dobandeasca notiuni practice si teoretice specifice specialitatii:

I. Inceperea pregatirii in specialitate 1. Continutul pregatirii pro esionale si rezultatele asteptate Competente pentru admiterea in programul de pregatire in specialitate - Pentru a fi eligibil, medicul trebuie sa fie acreditat ca doctor-medic, de o institutie de pregatire acreditata la nivel international (IMED- international Medical Education Directory). Dupa absolvirea studiilor universitare va debuta pregatirea in specialitate. - Dupa admiterea in programul de pregatire in specialitate, candidatul trebuie sa dobandeasca suficiente informatii teoretice, abilitati practice si competente generale care sa ii permita activitatea medicala de sine statatoare. - Acest document promoveaza standardele inalte pentru pacientii cu afectiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Plastice, Estetice si Microchirrugiei Reconstructive din UE, stabilind cerintele minime necesare efectuarii specialitatii oriunde in Europa. Consideram ca decidentii au obligatia de a stabili un numar de locuri de admitere in rezidentiat pentru specialitatea Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva la propunerea comisiei consultative Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva. Stabilirea numarului de locuri dupa aceasta procedura va permite evolutia previzibila a dimensiunii specialitatii in acord cu cererea existent pe piata muncii. A. Cunostiinte teoretice si clinice Baza de cunsotiinte medicale si a aptitudinilor clinice estentiale practicii in domeniu Notiuni de stiinte fundamentale: - Anatomia, suportul vascular si nervos al pielii si a structurilor musculoscheletale - Biologia cicatrizarii si cicatrizarea patologica - Alte stiinte relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica - Genetica si embriologie relevanta in malformatiile congenitale - Anatomie clinica - Notiuni de fiziologie si biochimie aplicata (inclusiv principii de echilibru acido-bazic si nutritie) - Fiziopatologie : principia de imunologie si microbiologie - Farmacologie : indicatii terapeutice, reactii adverse ale medicamentelor utilizate frecvent in perioada postoperatorie - Notiuni de biostatistica si epidemiologie relevante in Chirurgia Plastica B. Tematica de pregatire in specialitate in toate tarile UEMS (silabusul) Listarea temelor necesare compententei profesionale de baza sunt detaliate mai jos. In cazul in care pe perioada de formare profesionala, candidatul intalneste situatii aditionale, se incurajeaza notarea acestora in logbook. Pentru a garanta standardele comune de calitate in specialitate, curricula trebuie sa acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate in portfolio-ul candidatului. Cunostiinte teoretice Fiecare centru de pregatire trebuie sa asigure ore dedicate invatamantului si sau intalniri regulate, saptamanale dedicate tematicii de specialitate. Candidatii au obligatia de a participa la congrese si conferinte de specialitate internationale sau nationale. 2. Aptitudini pro esionale si atitudine - Aptitudini de comunicare si comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, exmanul clinic general si local) - Aptitudini de comunicare: se urmareste capacitatea de a informa pacientii sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicatiile chirurgicale, riscurile si complicatiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu si lung; capacitatea de a comunica efficient in situatii limita (pacienti cu stare generala exterm de grava); capacitatea de a comunica efficient cu diferite culture ( prin intermediul unui interpret0 - Munca in echipa: abordarea interdisciplinara a cazurilor complexe, referirea pacientilor cu afectiuni specifice in centre de excelenta 3. Aptitudini practice si clinice Pregatirea clinica trebuie sa se des asoare pe parcursul a 5 zile/saptamana sub observatie directa. Pentru cei cu program de pregatire part-time, trebuie documentata echivalenta unui stagiu full-time. Coordonatorii trebuie sa se asigure de abilitatea candidatului de a efectua independent toate procedurile documentate. 3. Management - Dobandirea aptitudinilor de management eficient al unei sectii de Chirurgie Plastica - Intelegerea aspectelor socio-economice si juridice ale profesiei 4. Aptitutdini didactice si stiinti ice (abilitatea de a forma personalul medical si cel mediu, participarea la cursuri de formare profesionala; capacitatea de analiza a datelor medicale in contextul elaborarii unor lucrari stiintifice) 5. Capacitatea de autoevaluare Accesul in programul de pregatire este conform prevederilor legale nationale in vigoare. Procedura de selectie este nondiscriminatorie, transparent. Durata de pregatire: 6 Ani Se considera obligatorie efectuarea initiala a unui trunchi comun, cu o durata de 2 ani, in care rezidentul aflat in pregatire sa se familiarizeze cu specialitatile medico-chirurgicale inrudite, sa dobandeasca aptitudini chirugicale si teoretice necesare initierii pregatirii in stagiul de baza. Dupa efectuarea trunchiului comun in primii 2 ani de rezidentiat, programul de pregatire de baza va debuta cu deprinderea unor notiuni de baza (notiuni de anatomie chirurgicala, fiziologie, fiziopatologie, leziuni postraumatice, cicatrizarea, socul si resuscitarea. Pe parcursul urmatorilor ani, rezidentii vor parcurge progresiv curicula dobandind notiuni si abilitati specifice. Se va incuraja pe parcursul prgramului de formare participarea active la programe structurate de prezentari de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare stiintifica. Daca situatia locala o permite, aceste eforturi extracuriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesionala. Cerinte minime Programul de pregatire in specilialitate trebuie sa expuna rezidentul unui numar ridicat si divers de pacienti si proceduri, de complexitate variablia. Rezidentii aflati in formare trebuie sa isi demonstreze competent intr-un numar variabil de arii. Coordonatorul de rezidentiat este responsabil de evaluarea gradului de competenta. Activitatea practica dobandita pe parcursul orelor de activitate practica, va i e ectuata sub stricta observatie a coodonatorului, iar procedurile e ectuate, vor i completate de catre medicul rezident in logbook, iind contrapara ate de medicul coordinator. Pentru a asigura corectitudinea completarii log-book-ului se vor nota: CNP pacient, data e ectuarii procedurii, oaia de observatie clinica a pacientului, medicul coordinator. Referitor la modalitatea de cunatificare a aptitudinilor practice se va aplica urmatorul model: Se va considera urmatorul sistem de evaluare al competentei pentru fiecare procedura: 1. Participare ca Observator (O) 2. E ectueaza procedura ca Operator secundar (OS) 3. E ectueaza procedura ca Operator primar asistat (OPA) Se urmareste ca in perioada de formare profesionala, rezidentul sa fie observator/ajutor pentru procedure inalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; sa fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, si operator asistat, cu controlul complicatiilor commune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook. Competentele aditionale trebuiesc documentate deasemenea : garzile voluntare, activitatea ca promotor al sanatatii, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentarile la congrese si conferinte. Pregatirile dobandite in afara programului oficial de pregatire nu pot fi luate in calcul pentru examenul de specialitate. Pentru a dobandi titul de medic specialist, candidatul trebuie sa dovedeasca un nivel de competenta suficient de ridicat incat sa ofere asistenta medicala atat pacientilor acuti cat si cronici. Nivelul de performanta este stabilit la nivel national, dar ghidul sus mentionat descrie cerintele de baza pentru un Chirurg in Specialitate. Monitorizare si examinare Fiecare tara este incurajata sa stabileasca propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru tarile membre UEMS care sa stabileasca eligibilitatea candidatului ca medic specialist european in specialitate. Candidatii vor fi susutinuti la diferite niveluluri. Activitatea clinica a acestuia va fi supravegheata de un medic indrumator. Indrumatorul este responsabil de supravegherea candidatlui, formarea lui profesioanla si oferirea feedback-ului referitor la performantele clinice si teoretice. Toate programele de pregatire in specialitate Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie se vor desfasura sub supravegherea unui coodonator de rezidentiat. Candidatul se va inatlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele facute si greutatile inatmpinate pe perioada de pregatire. Candidatul trebuie sa ofere informatii despre evolutia lui profesionala, sa prezinte pe documente care sa reflecte evolitia lor teoretica si practica. Scopul acestei intalniri este unul constructiv,de a ajuta candidatul sa promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante in procesul de evaluare. Evaluarea competentelor practice poate fi facuta fie prin observatie clinica, prin rezultatele obtinute la laboratorul de medicina experimentala sau prin folosirea simulatoarelor daca acestea exista. Planul de evaluare trebuie sa fie format din tipuri diferite de examinari, care sa se suprapuna in timp, reflectand nivelul de cunostiinte clinice si teoretice ale candidatului. Tipuri de examinari posibilie : - Test de observatie directa a competentelor procedurale (ODCP) - Mini examinare clinica (Mini ExC) - Examinare clinica structurata pe obiectiv (ExCSO) - Evaluarea structurata pe obiectiv a abilitatilor tehnice - Evaluarea comportamentului in calitate de medic curant de catre pacientii de care candidatul s-a ocupat direct - Log-book-ul de proceduri - Evaluare comportamentului prin eedback multi-sursa: de e ectuat in primul an sau primii doi ani de pregatire in specialitate ast el : candidatul este evaluat din punct de vedere al comportamentului a isat de toti membrii centrului. Acesta poate i repetat daca rezultatele sunt nesatis acatoare. Doar candidatii care vor indeplini cali icativul satis acator vor i eligibili pentru sustinerea examenului de specialitate. Dupa parcurgerea perioadei de pregatire in specialitate, candidatul evine eligibil pentru sustinerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunostiintelor teoretice. Acest examen poate fi completat de inscrierea si promovarea unui examen international, ca de exemplu examenul EBOPRAS, cu rol de supervizor al directiei de dezvoltare a Chirurgiei Plastice, Estetice si Microchirurgie Reconstructive din Uniunea Europeana. Aceasta examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialitatii, referitaore la practica clinica si stiintifica (diagnostic, investigatii, tratament) In cazul nepromovarii acestei examinari, candidatul se poate inscrie pentru reexaminare. Rezidentii trebuie sa acumuleze cunostiinte teoretice si practice in toate domeniile detaliate in silabus. Experienta operatorie va fi documentata in logbook, conform modelului standard elaborate de EPOBRAS. Toate procedurile notate in logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidentiat. Cunostiintele teoretice vor fi evaluate prin examene bianuale, iar aptitudinile practice pe baza logbookului. In urma obtinerii calificativului minim, va fi eliberat certificatul de incheiere a studiilor. Rezidentii pot sustine examenul EBOPRAS, rolul acestuia fiind de a armoniza standardele pregatiri in specialitate a tarilor membre UEMS. Responsabilitate Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregatire revine coordonatorului si a institutiei in care se desfasoara rezidentiatul. Indrumatorul este direct responsabil in fata coordonatorului pentru pregatirea rezidentilor. La momentul actual, sunt permise individualizari legate de competentele dobandite in perioada de formare profesionala, in functie de dispozitiile comisiilor nationale de specialitate. UEMS sustine implementarea notiunilor la nivel national, care sa corespunda pretentiilor internationale. Asigurarea calitatii Autoritatile nationale de monitorizare si institutiile responsabile de invatamantul postuniversitar vor realiza periodic inspectii, evaluari pentru verificarea implementarii corecte a curiculei. Institutiile de pregatire Pregatirea in specialitate trebuie desfasurata intr-o institutie/ grup de institutii, de preferat o clinica universitara sau o clinica in parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gama cat mai larga a curiculei. Aceste institutii partenere trebuiesc avizate de Comisia nationala de monitorizare si permit pregatirea pe o perioada de maxim un an. Centrele de pregatire trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii pentru a fi eligibile: logistica necesara internarii pacientului, de asigurare a tratamentului in regim ambulator, care sa aiba in component cel putin 3 medici specialist/primari. Centrul trebuie sa asigure specialitati chirurgicale inrudite, astfel incat sa permita medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacientilor. Consulturile de specialitate si cazurile tratate trebuie sa cuprinda o patologie variata, iar tratamentul chirurgical sa fie efectuat la standarde ridicate, incat sa ofere posibilitatea indeplinirea obiectivelor 3 si/sau 4. Aditional, este de preferat ca centrele de pregatire sa aiba logistica necesara educatiei medicale continue, accesul informatic la baze de date nationale si internationale, laboratoare dedicate activitatilor practice. Deoarece un singur centru de pregatire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este incurajata colaborarea prin acorduri intre centrele de pregatire la nivel national, care sa asigure rotatia medicilor rezidenti intre varii centre pentru parcurgerea cat mai completa a curiculei. Consideram ca pregatirea medicilor rezidenti e necesar sa se desfasoare conform unor criterii, standarde de referinta si indicatori de performanta care vor trebui demonstrate de unitatile de invatamant superior acreditate pentru desfasurarea acestui tip de activitate, garantand astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist. Consideram de asemeni ca acreditarea unitatilor de invatamant superior pentru desfasurarea acestui tip de activitate postuniversitara, specifica domeniului medicina, trebuie sa se desfasoare intr-un viitor cat mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodica conform unor criteria, standarde si indicia de performanta agreate de Ministerul Educatiei si Ministerul Sanatatii, care vor aproba prin Hotarare de Guvern lista unitatilor ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS. Asigurarea calitatii Institutiile responsabile de programele de pregatire trebuie sa aiba un ssitem intern de audit/asigurare a calitatii, sisteme de raporatare a mortalitatii si morbiditatii, raportare a accidentelor si incidentelor, a infectiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de catre comisia de specialitate intr-o maniera structurata. Coordonatorul programului de pregatire Coordonatorul programului de pregatire in specialitate trebuie sa fie un membru al comisiei de specialitate, cu minim 5 ani de pregatire in specialitate, aprobat de comisia de specialitate. Toti membrii implicate in programul de pregatire in rezidentiati trebuie sa presteze activitate clinica operatorie. In programul de pregatire in specialitate pot fi implicati colaboratori, cu conditia ca acestia sa fie activi professional, acreditati de comisia de specialitate, de preferinta cadre universitare. Raportul optim ramane a fi stabilit de fiecare centru in parte, in functie de numarul rezidentilor si a colaboratori disponibili, cu conditia ca acesta sa nu fie mai mic de 1:1. Calitati ale indrumatorilor 1. Recunoasterea ca indrumator a. Cali icare necesara si experienta Indrumatorul trebuie sa fie un medic cu drept de libera practica in specialitatea Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva, recunoscut de comisia nationala de specialitate. Pentru a promova armonizarea la standardele internationale, UEMS recomanda ca indrumatorii sa promoveze si examenul EBOPRAS, fara ca aceasta sa fie o conditie sine qua non. Indrumatorii trebuie sa indeplineasca criteriile necesare, in conformitate cu normele nationale. Coordonatorul de rezidentiat trebuie sa indeplineasca calitatile necesare indrumatorilor, sa aiba o experienta considerabila in specialitate si in invatamant. Atat indrumatorii cat si coordonatorul de program trebuie sa fie activi in practica clinica si afiliati unui centru de invatamant. Acestia vor fi numiti initial pe o perioada de 5 ani, urmand a fi reevaluati/reangajati dupa expirarea duratei contractuale. Recunoasterea in UE a competentei de coordonator de program/ indrumator este reglementata de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20 b. Competente de baza pentru indrumatori Un indrumator trebuie sa fie - Familiar cu notiunile de baza in specialitate - Experimentat in activitati didactice - Capabil sa identifice nevoile educationale ale candidatilor si sa ii sustina pentru indeplinirea scopurilor lor de pregatire in specialitate - Instruit in aplicarea principiilor si a practicii medicale curente - Indrumatorii trebuie sa participe ca lectori la cursuri sau conefrinte de specialitate, ca si confirmare a educatiei medicale continue 2. Managementul calitatii pentru indrumatori Managementul calitatii pentru indrumatori trebuie efectuat de comisia de specialitate. Se doreste elaborarea unor contracte de munca particulare pentru coordonatorii programelor de pregatire in specialitate, care sa le permita asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactica Este recomandat ca fiecare indrumator sa lucreze cu maxim 2 rezidenti. Numarul acestora va determina cantitatea timpului necesar formarii profesionale. Indrumatorii vor colabora cu coordonatorul de program si institutia in care se desfasoara programul de pregatire pentru a asigura nivelul optim de pregatire. Evaluarea de la candidat este esentaial. Activitatea didactica va fi evaluata anula. Suportul educational pentru indrumatori si coordonator trebuie asigurat de catre departamen si sau institutia care ii angajeaza. Medicii a lati in programul de pregatire Obiectivele profesionale : se urmareste expunerea la un numar cat mai mare de procedure, cu grad ridicat de diversitate si dificultate variabila, conforma cu nivelul de pregatire teoretica si practica, incat la finalizarea programului de studio, medicul rezident sa fie capabil sa realizeze fara supraveghere, in conditii de securitate, un numar cat mai mare de proceduri enuntate in log-book. Atributia completarii lok-book-ului este a medicului aflat in pregatire, cat si participarea la congrese si conferinte de specialitate, programme de cercetare stiintifica, pregatire teoretica aditionala. Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregatire a notiunilor lingvistice necesare comunicarii eficiente cu pacientii, capacitatea de lectura si sinteza a informatiilor teoretice din sfera specialitatii, comunicarea cu colegi straini. Relatia coordonator-rezident La inceputul programului de pregatire in rezidentiat va avea loc o prima intalnire intre coordonatorul de program si medicii aflati in pregatire. Scopul acestei prime intalniri este stabilirea programei de parcurs, adaptata constant la nevoile individuale. Evaluarile anuale sunt obligatorii, acestea fiind esentiale in stabilirea evolutiei profesionale atat din punct de vedere theoretic cat si practic, stabilirea eventualelor probleme aparute in procesul de formare profesionala. Cerinte centre de pregatire in rezidentiat Institutiile clinice ce ofera programe de pregatire in rezidentiat in specialitatea Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva, trebuie sa fie afiliate, fie direct fie prin indrumatori/ coodronator unei scoli medicale recunoscute international. Institutiile de pegatire trebuie sa organizeze cursuri de pregatire, initere in stiinte fundamentale, administratie si management, cat si intalniri de audit. 1. Procesul de recunoastere ca centru de pregatire a. ​Personal, activitati clinice Centrul de pregatire reprezinta o institutie sau un numar de institutii in care candidatii au posibilitatea de a-si dezvolta competentele in specialitate. Pot fi incluse si centre monodisciplinare, cu patologie restransa. Prin urmare, pregatirea in specialitate poate fi efectuata fie intr-un centru universitar, multidisciplinar, sau in mai multe centre, astfel incat sa poata asigura parcurgerea curriculei. Candidatul va fi indrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinica vasta, din varii subspecializari ale chirrugiei plastice, direct responsabil de managementul pacientilor. Intr-un centru de pregatire vor fi mai multi indrumatori, astfel incat sa existe in permanenta un supraveghetor pentru candidati. Ca parte esentiala a programului de pregatire, candidatul trebuie sa fie implicat in tratamentul direct al urgentelor cat si al pacientilor cronici, si in managemntul pacientilor noi, a urmarii pre-, intrasi postoperatorii al acestora. Candidatul trebuie sa aiba o raspundere progresiv crescuta in raport cu gradul de competenta profesionala, trebuie sa identifice si sa poata manageria eficient pacienti cu antecedente personale patologice ce intra in competenta altor specialitati medico-chirurgicale. Sunt incurajate intalniri multidisicplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobandirea competentelor minime interdisiciplinare din specialitati inrudite vor fi dobandite in perioada initiala, pe perioada desfasurarii trunchiului comun. Intr-un centru de pregatire trebuie sa exista un numar vast de servicii clinice, care sa asigure parcurgerea curriculei, cat si un numar de indrumatori care s apermita supravegherea constanta a candidatului. Se considera optima rotatia candidatului la un numar cat mai mare de indrumatori, la intervale prestabilite, incat candidatul sa beneficieze de competentele profesionale ale mai multor indrumatori. Pentru indeplinirea standardelor profesionale, candidatul poate sa lucreze cu mai multi indrumatori, dar este de dorit sa mentina acelasi coordonator. Recunoastere centrelor de pregatire la nivel international, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS. b. ​Echipament, cazare un centru de pregatire trebuie sa ofere resurse materiale (aparatura performanta), necesara bunei desfasurari a activitatii. Candidatii trebuie sa aiba acces la baze internationale de date, la biblioteca informatica, la laboratoare experimentale. Pentru candidatii care sunt nevoiti sa se relocheze pe perioada de desfasurare a programului de pregatire, se recomanda asigurarea unor variante de acomodare. Toti candidatii trebuie sa aiba oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinica si la audit. 2. Managementul calitatii in centrele de pregatire Centrele de pregatire terbuie sa se supuna unui audit extern la intervale regulate. Crietriile de management al calitatii relevante in centrele de pregatire sunt: - Acreditarea: centrele trebuie sa fie acreditate de comisiile nationale de specialitate. Acreditarea din partea forurilor internationale (EBOPRAS) este binevenita - Structura : asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care sa permita prioritizarea invatamantului - Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecarei institutii trebuie sa existe un coordonator global al activitatilor didactice, trebuie asigurata minim o zi per saptamana lucratoare pentru interactiunea cu candidatii - Rapoarte : publicare rapoartelor anuale despre evolutia programelor de pregatire - Audit extern: se recomanda numirea la nivel institutional al unui coordonator care sa alinieze constant activitatea clinica la directive,norme de functionare si ghidurile in vigoare. - Transparenta programelor de pregatire : se recomanda elaborarea programelor proprii de pregatire in specialitate, in conformitate cu normele legale in vigoare, aliniate la standardele UE, care sa fie facute public. - Cadrul de aprobare : trebuie mentionat de la debutul programului de pregatire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodata si atribuirea de noi responsaibilitati candidatului. E ectuarea stagiilor de pregatire in tari partenere UEMS Avand in vedere tendintele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se considera oportun schimbul de experienta cu centre de pregatire acreditate de catre EBOPRAS/UEMS, cu conditia ca acestea sa respecte cerintele MS pentru echivalare a studiilor. Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comuna pentru pregatirea in specialitate in tarile UEMS (anexa 1) Pentru asigurarea evolutiei profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunostiinte de specialitate conforme anului de studiu. MODULUL CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVA - ANUL III DURATA 1 AN ORE CURS: 10 ORE/LUNA ORE PRACTICA: 130 ORE/LUNA Stagiul de ARSURI se va des asura obligatoriu intr-un centru de arsi/ a unui burn unit, avand o durata de 1 an calendaristic. Tematica de curs - Chirurgie plastica generala si ARSURI : 1. Istoria chirurgiei plastice 2. Stiinte fundamentale in chirurgia plastica (anatomia si fiziologia chirurgicala a pielii, osului, articulatilor si tendoanelor) 3. Cicatrizarea normala si patologica 4. Notiuni de antibioterapie, antibioprofilaxie, infectii nosocomiale : aplicatii, durata optima tratament medicamentos, farmacologia principalelor clase antibiotice 6. Plagile postraumatice si postoperatorii: evaluare initiala, utilitatea investigatiilor paraclinice si imagistice, conduita terapeutica 7. Debridarea plagilor: hematom, serom, infectie 8. Tehnici de sutura, materiale de sutura, incidente, accidente, complicatii imediate si tardive ale suturii - Pansamentul plagilor posttraumatice si postoperatorii, detectia complicatiilor imediate - Principii de imobilizare in atele gipsate / termoplastice - profilaxia cicatrizarii patologice - Infectii acute tegumentare si de parti moi : diagnostic, evaluare, conduita terapeutica, urmarire postoperatorie - Fascieita necrozanta - conduita terapeutica in agresiunile animale/ umane - conduita terapeutica in intepaturile de insecte - Notiuni de traumatologie a membrelor si extermitatii cefalice - Plagile cronice - Metode de pansament al plagilor acute si cronice inclusiv terapia de inchidere vaacum asistata - Transplantul de tesuturi (piele, os, tendon) - Transplantul liber de piele PPLD - Transplantul liber de piele PTG - Expandarea tisulara - Clasificarea lambourilor: locale, axiale, la distanta, transferate liber - Microchirurgia vasculara ; Microchirurgia nervoasa periferica - Replantari si revascularizari - Nervi periferici - Lasere in chirurgia plastica - Biomateriale - implante - Principii noi in chirurgia plastica : bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice - Malformatii congenitale la nivelul membrului superior - Malfomatii congenitale la nivelul toracelui - Malformatii congenitale la nivelul extremitatii cefalice - Principii de biostatistica ARSURI anul III - Arsuri - generalitati - Arsura prin flacara - Arsura de contact - Arsura chimica - Electrocutiile - Arsura prin iradiere - Leziunea locala in arsuri - Tratamentul chirurgical local in arsuri - Prognosticul in arsuri - Diagnosticul arsurilor - prospectiv si retrospectiv - Protocolul de admisie al arsului in UIAG - Evaluarea initiala a pacientului ars grav - Indicatiile inciziilor de decompresie in arsuri - Leziunile inhalatorii la pacientul ars grav - Preventia sechelelor postcombustionale - Arsurile corneene: diagnostic, principii de tratament - Indicatiile traheostomie la pacientul ars grav - Monitorizarea functiilor vitale la pacientul ars - Urmarirea postoperatorie la pacientul ars - Socul postcombustional: reanimarea hidroelectrolitica, EAB in arsuri, prezentari de caz - Stadializarea bolii arsului si complicatiile specifice: cardiovasculare, gastroenterologice, pulmonare, hematologice , nefrologice, MSOF in arsuri - Nutritia arsului - Homogrefe/allogrefe/xenogrefe - Substituentii dermici - Culturile de keratinocite - Recuperarea medicala si kinetoterapia la pacientul ars grav - Cicatrizarea patologica: preventie, tratament chirurgical - Sechelele postcombustionale la nivelul membrului superior - Sechelele postcombustionale la nivelul fetei - Principiile plastiei cu lambouri triunghiulare incrucisate - Principiile exciziei cicatricilor - Expandarea tisulara - Degeraturile : principii de diagnostic, managementul general si chirurgical Obiective educationale: abilitatea de a efectua examenul local si general si de a completa corect foaia de observatie a pacientilor si a monitorizarii postoperatorii, stapanirea notiunilor de baza din domeniul chirurgiei plastice generale si al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de baza, specifice chirurgiei plastice, abilitatea de de participa la interventii chirurgicale de complexitate minima neasistat si la interventii de complexitate medie/ mare. Abilitate de a diagnostica si trata corect afectiunile principale responsabile de prezentarile in ambulator ale chirurgiei plastice. Abilitatea de a stabili diagnosticul si de a fi capabili sa initieze managementul terapeutic la pacientul ars, de a implementa si monitoriza evolutia postoperatorie. Rezultate asteptate : Teoretic : parcurgerea tematicii de curs, cu prezenta documentata la minim 75% din cursuri, participarea activa la orele de curs, promovarea a 2 doua teste(plastica generala/arsuri) cu nota minima 7; participarea la 1 curs de educatie medicala continua/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare stiintifica in calitate de coautor, participarea in calitate de membru intr-un proiect de cercetare stiintifica. Practica : conform log-book -ului MODULUL CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVA - ANUL IV DURATA 1 AN ORE CURS : 10 ORE/LUNA ORE PRACTICA : 130 ORE/LUNA PIELE SI ANEXE Anatomia si fiziologia chirurgicala a pielii Anatomia si fiziologia chirurgicala a anexelor Anatomia si fiziologia chirurgicala a unghiei Notiuni de embriologie Malformatii congenitale ale pielii - diagnostic clinic, paraclinic, imagistic, management chirurgical, urmarirea postoperatorie i. Anomalii vasculare ii. Malformatii vasculare iii. Hemangioame iv. Limfangioame v. Bride congenitale Accidente traumatice i. Plagi acute si cronice ( principii de tratament, tehnici de sutura, pansamente performante, imobilizare, urmarirea postoperatori) ii. Chirurgia cicatricilor patologice (reluarea cicatrizarii normale, patologice, reluarea tipurilor particulare de cicatrici patologice , tehnici uzuale de excizie a cicatricilor, profilaxia cicatrizarii patologice, urmarirea pacientului, tratamentul non-chirurgical al cicatricilor) Notiuni de chirurgie dermatologica Afectiuni neoplazie i. Tumori piele ii. Carcinom bazocelular iii. Melanom iv. Carcinom scuamos v. Alte tumori ale pielii vi. Limfodisectia si ganglionul santinela vii. Diagnosticul tumorilor de piele viii. Bilantul lezional in patologia tumorala cutanata ix. Urmarirea postoperatorie la pacientul diagnosticat cu tumori cutanate x. Tratamente adjuvante in tumorile cutanate fara indicatie operatorie CHIRURGIA MAINII - Embriologia membrului superior - Anatomia chirugicala mainii - Anatomia chirugicala antebratului - Anatomia chirugicala bratului - Malformatii congenitalesindactilie, polidactilie principii de tratament - Patologia traumatica a membrului superior i. Tendoane ii. Osoase iii. Articulatii si ligament iv. Tesut subcutanat Indicatii si tehnici de tenorafie Mobilizarea precoce in leziunile tendinoase Osteosinteza oaselor mainii Alegerea materialului de osteosinteza Fracturile intraarticulare Fracturile deschise/inchise ale oaselor mainii Traumatismele complexe ale mainii Mana mutilata Expertiza capacitatii de munca Tehnici de reconstructie a degetelor Metode reconstructive in reconstructia policelui amputat Rolul microchirurgiei in chirurgia mainii Neurorafia Revascularizarea / replantarea - Sechele posttraumatice principii de tratament Sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie si sindromul Volkmann Nervi periferici incluzand plexul brachial si sindroamele de compresie ale nervilor periferici Sindroame de compresie al nervului median, ulnar, radial Utilitatea EMG in diagnosticul si tratamentul leziunilor nervoase periferice Tratamentul paraliziei de n median, ulnar si radial si a paraliziilor mixte Transfer functional tendinos si muscular Artroze si artrite, incluzand mana reumatismala Instabilitatea articulara Afectiuni neoplazice i. Osoase ii. Tesut subcutanat Altele v. Boala Dupuytren vi. Limfedem i. Mana spastica MEMBRU INFERIOR Embriologia membrului inferior Malformatii congenitale i. Sindactilie, polidactilie ii. Bride congenitale Accidente traumatice Principii de osteosinteza Principiide tratament al fracturilor inchise Principii de tratament al fracturilor deschise Principii de tratament al fracturilor intraarticulare Complicatiile locale si generale ale fracturilor Situatii particulare : abordarea partilor moi in fracturile membrului inferior Acoperirea defectelor de parti moi la nivelul membrului inferior Tehnici de reconstructie a defectelor osoase posttraumatice sau postoperatorii Leziuni nervoase in patologia membului inferior Afectiuni neoplazice - clasificare, algoritm diagnostic, terapeutic, management chirurgical, urmarire postoperatorie , terapie oncologica a. Osoase b. Tesut subcutanat Limfedemul Obiective educationale : largirea sferei cunostiintelor teoretice din specialitate cu cresterea gradului de complexitate fata de anul anterior, implicand regiuni anatomice diferite, structure anatomice cu patologie variata, postraumatica si postoperatorie, a elementelor de oncologie intricate si a tehnicilor reconstructiva astefl incat sa fie capabil sa managerieze eficient patologia acuta si cronica a membrelor si a tegumentului, sa participe la interventiile chirugicale aferente, de complexitate medie si ridicata, sa fie capabili sa monitorizeze pacientii postoperator Abilitati teoretice: parcurgerea materiei de curs cu prezenta la minim 75% cursuri, implicarea activa prin prezentare de cazuri/situatii intalnite in practica, review-ul literaturii de specilialitate, promovarea examenelor cu nota minima 7. Participarea la congrese si conferinte de specialitate cu lucrari stintifice in calitate de coautor, participarea la proiecte de cercetare stiintifica Abilitati practice: dobandirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate minima neasistat controland si complicatiile derivate, participarea sub supraveghere la interventii de dificultate medie, MODULUL CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVA - ANUL V DURATA 1 AN ORE CURS : 10 ORE/LUNA ORE PRACTICA : 130 ORE/LUNA I. CAP SI GAT Anatomia si fiziologia capului si a gatului Malformatii congenitale i. Despicături labiale si palatine ii. Urechi decolate iii. Microtia iv. Sindroame craniofaciale v. Altele Accidente traumatice evaluare initiala Valoarea CT in traumatologia extremitatii cefalice Tratamentul interdisiciplinat al traumatismelor cranio-cerebrale si cranio-faciale Leziuni ale tesuturi moi Amputatii (ureche, pleopa, nas, buza, scalp - evaluare, plan management, interventii reconstructive, urmarire postoperatorie) Anatomia nervului facial Muschii mimicii Paralizia faciala Tratamentul paraliziei de nerv facial Leziuni si defecte ale nervilor periferici Defecte compozite (ureche, pleopa, nas, buza, scalp) Reconstructia unitatilor estetice ale fetei principii generale Reconstructia pleoapelor Reconstructia regiunii temporale Reconstructia regiunii malare Reconstructia piramidei nazale Reconstructia buzelor Reconstructia pavilionului auricular Reconstructia mandibulei Reconstructia scalpului Afectiuni neoplazice i. Tumori ale tesuturilor moi ii. Tumori osoase iii. Tumori ale buzei si tractului digestiv si respirator superior iv. Tumorile parotidei Hemiatrofia faciala II. PERETE TORACIC SI SAN Malformatii congenitale i. Asimetria mamara (inclusiv sindromul Poland) ii. Sani tuberosi - tratamentul chirurgical iii. Pectus excavatum/carinatum Anatomia toracelui Traumatismul toracic Tumori ale tesuturilor moi Reconstructia de perete toracic Anatomia si fiziologia glandei mamare Principii de oncologie - neoplasmul mamar i. Tratament chirurgical al cancerului de san ii. Reconstructia mamara iii. Limfodisectia/nodulul santinela iv. Urmarirea postoperatorie v. Reconstructia mamara Hipertrofia mamara - mamoplastia de reductie Ginecomastia - ablatia mamara in ginecomastie III. TRUNCHI, ABDOMEN SI ORGANE GENITALE Anatomia abdomenului si a trunchiului Malformatii congenitale i. Hipospadias si epispadias ii. Malformatii ale organelor genitale feminine iii. Spina bifida Accidente traumatice ale regiunii abdominale si lombare Reconstructia peretelui abdominal Organe genitale externe - anatomie Gangrena Fournier Transsexualismul Reconstructia perineului Reconstructia penisului Reconstructia vaginului Boala Peyronie Afectiuni neoplazice i. Tumori vaginale si vulvare ii. Tumori ale penisului iii. Tumori ale tesutului subcutanat Obiective educationale: stabilizarea notiunilor teoretice dobandite in anii anterior, la un nivel care sa permita tratamentul asistat de coordinator al pacientilor cu afectiuni aferente competentei profesionale, stabilirea indicatiilor operatorii, participarea activa la interventii chirurgicale. Abilitati teoretice: parcurgerea materiei de pregatire teoretica cu prezenta minima la 75% din cursuri, implicarea activa prin prezentare de cazuri/situatii intalnite in practica, review-ul literaturii de specilialitate, promovarea examenelor cu nota minima 7, abilitatea de a prelua sub observatie student/ rezidenti aflati in an mai mic de pregatire pe perioada garzilor, participarea la congrese si conferinte de specialitate cu lucrari stiintifice, participarea la proiecte de cercetare stiintifica. Abilitati practice: dobandirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controland si complicatiile derivate, participarea sub supraveghere la interventii de dificultate medie si ridicata, conform log-book-ului MODULUL CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVA - ANUL VI CHIRURGIE ESTETICA Cap si gat DURATA 1 AN ORE CURS: 10 ORE/LUNA ORE PRACTICA: 130 ORE/LUNA Notiuni de estetica si proportii faciale Rejuvenare faciala non-chirurgicala-peelinguri chimice, toxina botulinica Farmacologia toxinei botulinice Tratamente laser Anatomia chirurgicala a fetei Blefaroplastia Lifting facial Lifting de sprancene Anatomia chirurgicala a nasului Rinoplastia Anatomia pavilionului auricular Otoplastia Tratamentul alopeciei-transplantul de par Reconturare faciala Membrul superior 1. Cu implant 2. Lipoplastie, inclusive transferul de grasime 3. Genioplastie San Abdomen i. Liposuctia ii. Brahioplastia i. Mamoplastia de augmentare ii. Ptoza mamara - mastopexia iii. Mameloane invaginate i. Liposuctia ii. Abdominoplastia iii. BodyLifting Membru inferior i. Liposuctia ii. Lifting de coapse iii. Lifting de fese iv. Implante Chirurgia postbariatrica RECAPITULARE a notiunilor teoretice si practice dobandite in anii de studiu, completarea log-book-ului, studiul individual in vederea sustinerii examenului de specialitate. Obiective educationale: stabilizarea notiunilor teoretice dobandite in anii anteriori, intergrarea notiunilor de medicina estetica, participarea ca observator la interventiile ce fac obiectul curiculei. Managementul majoritatii cazurilor de dificultate medie. Participarea la congrese si conferinte de specialitate, publicare de articole stiintifice in calitate de coautor sau autor principal, implicarea in cerecetarea stiintifica /didactica a clinicii. Abilitati teoretice: parcurgerea materiei de pregatire teoretica, implicarea activa prin prezentare de cazuri/situatii intalnite in practica, review-ul literaturii de specilialitate, promovarea examenelor cu nota minima 7, abilitatea de a prelua sub observatie student/ rezidenti aflati in an mai mic de pregatire pe perioada garzilor. Abilitati practice: dobandirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controland si complicatiile derivate, participarea sub supraveghere la interventii de dificultate medie si ridicata, conform log-book-ului Examenul de medic specialist Candidatii vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate dupa parcurgerea curriculei de pregatire in specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinarilor bianuale pe perioada pregatirii, de completarea log-book-ului atasat in calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observato cu minim 500 proceduri care sa acopere 75% din ariile silabusului . Organizarea examenului de specialitate: Examenul de specialitate este un examen national, sustinut anual. Comisia de examen va fi formata dintr-un numar impar de coordonatori de rezidentiat, de la nivel national, numiti prin tragere la sorti, cu exceptia presedintelui de comisie care va fi numit de catre Ministerul Sanatatii. Probe de evaluare, specifice programului de pregatire in specialitate sunt: - Proba scrisa: eliminatorie la nota sub 7. Candidatii vor raspunde in scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus - Examen clinic: va fi desfasurat pentru doua cazuri clinice per candidat. In urma examenului clinic general si local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actual, diagnosticul si conduita terapeutica. Pentru promovare este obligatorie obtinerea notei 7. - Proba pe fotografie poate inlocui unul din cele doua cazuri clinice sau poate fi additional acestora (consta in denumirea diagnosticului clinic dupa evaluarea unei imagini fotografice specifice unei patologii din silabus si/sau a principiilor de management chirurgical dupa evaluarea unui document fotografic - Proba de abilitati/manualitate sau Proba operatorie. Din motive etice, proba operatorie se va sustine la Institutul National de Medicina Legala sau echivalentul acestuia. Pentru promovare este necesara obtinerea notei minime de 7. Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1) Baremul de manevre, tehnici si abilitati practice: se va avea in vedere evaluarea coordonatorului programului de pregatirii in rezidentiat in centrul in care a absolvit candidatul. Baremul minim consta in parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului si completarea acestuia in calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri. Drepturile si obligatiile medicului specialist in Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva Competenta pro esionala intrinseca specialitatii (urmare a promovarii examenului de medic specialist (standard pro esional). In urma promovarii examenului de specialitate, candidatul va dobandi dreptul de libera practica in specialitatea Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva. Acesta acrediteaza medicul specialist sa efectueze in calitate de operator primar toate procedurile mentionate in log-book-ul de pregatire in specialitate cat si procedure aditionale, specifice, din aria specialitatii. Conform UEMS, medicul specialist in Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati intrinseci: Calitatile unui medic specialist in specialitate Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva sunt: - Sa fie un specialist pluripotent - Sa fie capabil sa efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management si de urmarire al pacientilor cu afectiuni comune din sfera de interes a specialitatii - Sa comunice eficient cu pacientii, cu apartinatorii si cu colegii - Sa ofere servicii medicale bazate pe dovezi - Sa practice medicina cu raport cost eficienta optim - Sa inteleaga gradul de risc pe care si-l asuma in calitate de medic curant - Sa fie la curent cu dezvoltarea in domeniul specialitatii - Sa aiba calitati de leadership, sa fie capabili sa actioneze atat ca sef cat si ca membrul al unei echipe multidisciplinare - Demonstreze capacitatea de invatare - Sa promoveze sanatatea individului, comunitatii si populatiilor - Sa inteleaga notiunile relevante de Sanatate publica cu rasune tin specialitatea lor - Sa invete si sa sustina viitori candidati - Sa fie devotati sanatatii individuale si sociale prin practica medicala etica, respectarea reglementarilor legale si atingerea unor standarde morale si clinice inalte - Sa detina documente care sa ateste calitatile sus mentionate, mai ales daca acestia doresc sa obtina un post intr-o alta tara decat cea in care s-au pregatit. Medicul specialist isi poate declina competenta in cazuri subacute sau cronice din aria specialitatii, ara sa ie sanctionat, avand obligatia de a directiona pacientul catre unul dintre colegii de specialitate. In acelasi timp, se considera obligatorie initierea de catre acesta tratamentului medicochirurgical de urgenta in cazurile ce prezinta urgenta amenintatoare de viata sau potential invalidante. (sindroame de compartiment de varii cauze, tratamentul de urgenta al pacientilor arsi grav, managementul replantarilor/revascularizarilor, a injuriilor principalelor trunchiuri nervoase peri erice). Obligatii - Etice: Desi activitatea profesionala prezinta variatii in fiecare tara, acesta se supune unor legislatii comune, si anume tratatele internationale, Declaratia ONU a drepturilor omului si Codului international de etica medicala. Deontologice: conform ghidurilor de buna practica medicala in specialitate stabilite la nivel national. Un medic specialist in Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirugie Reconstructiva recunoscut in UE trebuie sa fie la curent cu principiile de cercetare stiintifica, principii si metodologia cercetarii stiintifice, principii ale cercetarii clinice, medicina bazata pe dovezi, analiza datelor si biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetarii clinice si fundamentale. - Un medic specialist in Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirugie Reconstructiva trebuie sa demonstreze un comportament etic, respectand ghidurile de buna practica valabile la nivel national, confirmate de certificatul de buna practica medicala - Profesionale: UEMS defineste competenta profesionala astfel: "utilizarea habituala si judicioasa a comunicarii, cunostiintelor, aptitudinilor practice, a rationamentului clinic, a emotiilor , valorilor si a reflectarii acestor valori in practica curenta cu scopul de a servi beneficiului individual si al comunitatii. Care sunt modulele de pregatire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregatirii, care intra in standardul professional si pot fi practicate in urma obtinerii titlului de medic specialist : NU SE APLICA Domeniile, aditionale de dezvoltare profesionala in specialitate, prin formare specializata suplimentara (atestate de pregatire complementara existente in legislatia MS), ulterior obtinerii titlului de medic specialist: - Echografie generala - Echografie vasculara - Medicina hiperbara - Dermatoscopie - Chirurgie oncologica (neoplasmul mamar, limfadenectomii, neoplasme cutanate) - Managementul medical al dezastrelor - Managementul medical al urgentelor prespitalicesti PRIN ACESTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SANATATII Prof. Emerit Dr. Lascar Ioan Anexa 1 Tematica de pregatire in specialitatea Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva - Silabusul- PRINCIPII SI TEHNICI GENERALE a. Istoria chirurgiei plastice b. Stiinte fundamentale in chirurgia plastic (inclusive anatomi si fiziologia pielii, osului, articulatilor si tendoanelor) c. Principii de baza i. Socul si Resuscitarea cardiorespiratorie ii. Arsuri iii. Managementul in traumatologie iv. Managementul oncologic v. Malformatii congenitale vi. Plagi d. Cicatrizarea plagilor i. Sutura plagilor ii. Debridarea plagilor(hematom, serom, infectie) iii. Managementul fasceitei necrozante iv. Plagi cornice (incluzand escare, ulcere cronice) e. Transplatul de tesuturi f. Expandarea tisulara g. Lambouri h. Microchirurgie i. Transferul liber microchirurgical ii. Replantari si revascularizari iii. Nervi periferici i. Lasere in chirurgia plastica j. Biomateriale - implante k. Managementul arsurilor a. Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiere b. Resuscitarea arsului c. Chirurgia arsurilor l. Managementul degeraturilor Principii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice CAP SI GAT a. Malformatii congenitale vi. Despicături labiale si palatine vii. Urechi decolate viii. Microtia ix. Sindroame craniofaciale x. Altele b. Accidente traumatice i. Leziuni ale tesuturi moi 1. Amputatii (ureche, pleopa, nas, buza, scalp) 2. Leziuni si defecte ale nervilor periferici 3. Defecte composite (ureche, pleopa, nas, buza, scalp) 4. Defecte ale scalpului ii. Leziuni osoase c. Afectiuni neoplazice v. Tumori ale tesuturilor moi vi. Tumori osoase vii. Tumori ale buzei si tractului digestiv si respirator superior d. Paralizia faciala e. Hemiatrofia faciala PERETE TORACIC SI SAN a. Malformatii congenitale iv. Asimetria mamara (inclusiv sindromul Poland) v. Sani tuberosi vi. Pectus excavatum/carinatum b. Accidente traumatice c. Afectiuni neoplazice vi. Tratament chirurgical al cancerului de san vii. Reconstructia mamara viii. Limfodisectia/nodulul santinela ix. Tumori ale tesuturilor moi x. Reconstructia de perete toracic d. Altele i. Hipertrofia mamara ii. Ginecomastia TRUNCHI, ABDOMEN SI ORGANE GENITALE a. Malformatii congenitale iv. Hipospadias si epispadias v. Malformatii ale organelor genitale feminine vi. Spina bifida vii. Altele b. Accidente traumatice i. Perete abdominal ii. Organe genitale externe c. Afectiuni neoplazice iv. Tumori vaginale si vulvare v. Tumori ale penisului vi. Tumori ale tesutului subcutanat d. Altele i. Transsexualismul ii. Boala Peyronie MEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MANA a. Malformatii congenitalesindactilie, polidactilie b. Accidente traumatice vii. Tendoane viii. Osoase ix. Articulatii si ligament x. Tesut subcutanat xi. Nervi periferici incluzand plexul brachial si sindroamele de compresie xii. Transfer functional tendinos si muscular xiii. Amputatii si replantari xiv. Reconstructia de police xv. Sindromul de compartiment, incluzand si boala Volkmann xvi. Artroze si artrite, incluzand mana reumatismala xvii. Instabilitatea articulara c. Afectiuni neoplazice iii. Osoase iv. Tesut subcutanat d. Altele xviii. Boala Dupuytren xix. Limfedem ii. Mana spastica MEMBRU INFERIOR b. Malformatii congenitale iii. Sindactilie, polidactilie iv. Bride congenital c. Accidente traumatice i. Tesut subcutanat ii. Reconstructie osoasa iii. Nervi d. Afectiuni neoplazice a. Osoase b. Tesut subcutanat e. Altele a. Limfedem PIELEA SI ANEXELE EI a. Anatomie si fiziologie b. Malformatii congenitale vi. Anomalii vasculare vii. Malformatii vasculare viii. Hemangioame ix. Limfangioame x. Bride congenital c. Accidente traumatice iii. Plagi acute si cronice iv. Chirurgia cicatricilor d. Afectiuni neoplazie xi. Tumori piele xii. Carcinom bazocelular xiii. Melanom xiv. Carcinom scuamos xv. Alte tumori ale pielii xvi. Limfodisectia si ganglionul santinela CHIRURGIE ESTETICA a. Cap si gat i. Rejuvenare faciala non-chirurgicala-peelinguri chimice, toxina botulinica ii. Tratamente laser iii. Blefaroplastia iv. Lifting facial v. Lifting de sprancene vi. Rinoplastia vii. Otoplastia viii. Tratamentul alopeciei-transplantul de par ix. Reconturare faciala 4. Cu implant 5. Lipoplastie, inclusive transferul de grasime 6. Genioplastie b. Membrul superior iii. Liposuctia iv. Brahioplastia c. San iv. Mamoplastia de augmentare v. Ptoza mamara vi. Mameloane invaginate d. Abdomen iv. Liposuctia v. Abdominoplastia vi. BodyLifting e. Membru inferior v. Liposuctia vi. Lifting de coapse vii. Lifting de fese viii. Implante Anexa 2 Logbook proceduri Modalitate de completare: Completarea logbook-ului intra in obligatiile candidatului. Saptamanal acesta are obligatia de a nota interventiile la care a participat in calitate de observator/ ajutor sau operator asistat, notand data si ora interventiei, cnp pacient, numarul foii de observatie/prezentare, medicul curant primar/specialist. Fiecare procedura va fi parafata si semnata de medicul curant al pacientului pentru a fi luata in considerare pentru completarea log-book-ului. Avand in vedere legislatia in vigoare, care nu permite libera practica pe perioada rezidentiatului, candidatul va nota in dreptul iecarei proceduri calitatea detinuta in operatie : - Observator (O) - Operator secundar (OS) - Operator primar asistat (OPA) Documentele ce stau la baza completarii logbook-ului vor fi pastrate de catre candidat pana la inscrierea la examenul de specialitate pentru verificare. Anual candidatul va prezenta coordonatorului de rezidentiat situatia log-bookului personal, raportand numarul de procedure efectuat, eventualele probleme intampinate. Din considerente logice, sustinem descarcarea log-book-ului de pe internet, in format Excel, pentru a facilita completarea acestuia in timp real si transmiterea datelor coordonatorului de rezidentiat. Anexam log-book-ul in format electronic prezentei curicule. Anexa 3 COMPETENTE DOBANDITE PE PERIOADA PREGATIRII IN SPECIALITATE De completat de catre responsabilul local al programului de PREGATIRE Nume Prenume candidat: Perioada acoperita de log-book: Centru de pregatire in specialitate: Coordonator Program pregatire in specialitate Semnatura : slab mediu bun foarte Competente Consilierea in pacientilor Comunicarea cu pacienti si apartinatorii Munca in echipa cu colegii si restul colectivului Control al calitatii si management al riscului

Cunostiinte Istoria Chirurgiei despre Plastice Teritoriile vasculare alte corpului Malformatii congenitale Trauma Arsuri Oncologie Plagi cronice Proceduri reconstructive Recuperare Noutati: inginerie tisulara, proceduri lipoplastice, etc

bun excelent

Cursuri absolvite

Cursuri de lambouri Cursuri de microchirurgie Cursuri de arsuri

Cursuri de baza in tehnici chirurgicale? Cursuri de resuscitare adulti

Cursuri de resuscitare copii? Altele (specificati)

Locul

Data

De completat de catre candidat:

Publicatii

Prezentari la manifestari stiintifice

Prezentari de caz

Articole in reviste (fara prezentari de caz)

Postere Prezentari orale

Prezentari sustinute ca invitat Chairman

Premii academice

Numar

Titluri stiintifice dobandite D/N Doctor Medic Doctor in Stiinte Medicale

Aptitudini

Nume, prenume candidat: ...................................................................................

Centru de pregatire: ............................................................................................

Aptitudini Slab Necesita imbunatatire Mediu Bun Foarte bun Maturitate profesionala Capacitate tehnica Compatibilitate Administratie Punctualitate Industrie Dependenta Receptiv la instructie Activitate de studiu Cercetare Publicatii Cursuri, conferinte

Certific prin prezenta ca medicul Chirurg Plastician este:

o Medic specialist o Medic rezident aflat in programul de pregatire in specialitatea Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva

Coordonator al programului de pregatire in rezidentiat,

Nume, Prenume ..............................................................

Data ...............................................................................

Semnatura .....................................................................

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

OTO-RINO-LARINGOLOGIE

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SANATATII

2017

CURRICULUM DE PREGATIRE IN SPECIALITATEA

OTO-RINO-LARINGOLOGIE si CHIRURGIE CERVICOFACIALA

Definitia specialitatii:

Oto-rino-laringologia si chirurgia cervicofaciala este specialitatea care se ocupa de patologia malformativa, traumatica, inflamatorie si tumorala ce intereseaza urechea, osul temporal, nasul si sinusurile paranazale, cavitatea bucala, faringele, laringele, traheea, esofagul, precum si structurile adiacente. Ea cuprinde deasemenea investigarea si tratamentul medical, recuperator si chirurgical al afectiunilor aparatului acustico-vestibular, simturilor gustului si mirosului, tulburarile si afectarile nervilor cranieni precum si deficientele de auz si de emisie sonora, functii de o mare importanta in comunicarea interumana.

Curriculumul prevede un număr de 520 de ore didactice pe 5 ani de studii universitare, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activitaților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o data pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continua.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1 Durata programului NUMARUL TOTAL DE ANI 5 ANI NUMARUL TOTAL DE MODULE 15 MODULUL 1 ORL SI CHIR.CERVICO-FACIALA NUMARUL DE LUNI/MODUL 6 LUNI ORE DE CURS/SAPTAMANA 2 MODULUL 2 CHIIRURGIE GENERALA NUMARUL DE LUNI/MODUL 3 LUNI ORE DE CURS / SAPTAMANA 2 MODULUL 3 ORL SI CHIR.CERVICO-FACIALA (AUDIOLOGIE, VESTIBULOLOGIE, FONIATRIE) NUMARUL DE LUNI/MODUL 3 LUNI ORE DE CURS / SAPTAMANA 2 MODULUL 4 NEUROLOGIE NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 LUNI ORE DE CURS /SAPTAMANA 2 MODULUL 5 PNEUMOLOGIE NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 LUNA ORE DE CURS/SAPTAMANA 2 MODULUL 6 ORL SI CHIR.CERVICO-FACIALA NUMARUL DE LUNI/MODUL 6 LUNI ORE DE CURS/SAPTAMANA 2 MODULUL 7 ORL PEDIATRIE NUMARUL DE LUNI/MODUL 4 LUNI ORE DE CURS /SAPTAMANA 2 MODULUL 8 ORL SI CHIR.CERVICO-FACIALA NUMARUL DE LUNI/MODUL 9 LUNI ORE DE CURS/SAPTAMANA 2 MODULUL 9 CHIRURGIE OMF NUMARUL DE LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS/SAPTAMANA 2 MODULUL 10 OFTALMOLOGIE NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 LUNA ORE DE CURS /SAPTAMANA 2 MODULUL 11 ORL SI CHIR.CERVICO-FACIALA NUMARUL DE LUNI/MODUL 9,5 LUNI ORE DE CURS /SAPTAMANA 2 MODULUL 12 BIOETICA NUMARUL DE LUNI/MODUL 0,5 LUNI ORE DE CURS /MODUL 20 ore MODULUL 13 CHIRURGIE PLASTICA NUMARUL DE LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS /SAPTAMANA 2 MODULUL 14 NEUROCHIRURGIE NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 LUNA ORE DE CURS /SAPTAMANA 2 MODULUL 15 ORL SI CHIR.CERVICO-FACIALA NUMARUL DE LUNI/MODUL 11 LUNI ORE DE CURS /SAPTAMANA 2 TOTAL ORE PREGATIRE TEORETICA 520 ORE, la care se adauga 40-50 ore studiu individual / an, reprezentând 20- 30% din activitate TOTAL ORE PREGATIRE PRACTICA 70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual Structura programului 1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social - -administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni). 2. Stagii efectuate ORL SI CHIR.CERVICO-FACIALA – Modulele 1,3,6,8,11,15 – total 44,5 luni CHIRURGIE GENERALA – Modul 2 – 3 luni NEUROLOGIE – Modul 4 – 1 luna PNEUMOLOGIE – Modul 5 – 1luna ORL PEDIATRIE – Modul 7 – 4 luni CHIRURGIE OMF – Modul 9 – 2 luni OFTALMOLOGIE – Modul 10 – 1 luna BIOETICA – Modul 12 – 0,5 luni CHIRURGIE PLASTICA – Modul 13 – 2 luni NEUROCHIRURGIE – Modul 14 – 1 luna Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V 1, 2, 3 4, 5, 6, 7 8, 9, 10 11, 12, 13 14, 15 N.B. Pregătirea se începe cu un modul de ORL SI CHIR.CERVICO-FACIALA de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS. Programarea restului modulelor in timpul anului se va face dupa consultarea coordonatorului de rezidentiat. OTORINOLARINGOLOGIE SI CHIRURGIE CERVICO-FACIALA- Modulele 1,3,6,8,11,15, total 44,5 luni Nr. ore curs: 2/SAPTAMANA Nr. ore practica: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual 1. Tematica: I. Otologie Cunoștințe fundamentale în: A. Proceduri diagnostice a) EXAMINARE CLINICĂ SI PARACLINICA: - Inspectie, palpare – elemente normale de anatomie a urechii - Otoscopie - Endoscopie otologica - Microscopie otologica - Recoltare secretie auriculara -Aspiratie auriculara b) FUNCȚIA AUZULUI: - Audiogramă în câmp liber - Teste cu diapazonul - Impedanță - Audiogramă tonală - Audiogramă vocală - Audiogramă supraliminară - Teste audiometrice obiective:  potentiale evocate auditive, BERA  otoemisiuni acustice - Audiologie pediatrică:  metode de screening  metode obiective  metode subiective c) FUNCȚIA VESTIBULARĂ: - Nistagmus spontan - Nistagmus indus :  nistagmus pozițional  teste calorice  electronistagmografie  testul scaunului rotativ  videonistagmografie - Reflexe spinale (Unterberger, Romberg) - Posturografie dinamica computerizata d) FUNCȚIA NERVULUI FACIAL - Teste topodiagnostice(testul Schirmer, teste gustative, reflexul stapedian, etc) - Teste neurofiziologice:  teste de stimulare nervoasă  electromiografie e) INTERPRETARE IMAGISTICĂ: - Radiografie, CT, RMN, Angiografie B. Tratament nechirurgical Tratamentul medicamentos si manevre terapeutice pentru:  patologia infecto-inflamatorie a urechii (otite externe/medii/labirintite) cronica si de urgenta  hipoacuzie neurosenzorială  tinitus  sindroame vertiginoase  pareza/paralizia nervului facial  îngrijiri postoperatorii C. Tratament chirurgical - Anestezie locală și regională - Managementul othematomului - Excizia osteoamelor conductului auditiv extern - Extragerea corpilor străini - Polipi ai conductului auditiv - Recoltare biopsii - Timpanotomie - Plasare aeratoare timpanice - Miringoplastie si timpanoplastie - Antrotomie - Mastoidectomie (simplă, modificată, radicală) - Malformatii auriculare - Plagile regiunii temporale, conductului auditiv extern - Tumori ale urechii externe si medii II. Nas și sinusuri paranazale Cunoștințe fundamentale în: A. Proceduri diagnostice a) EXAMINARE CLINICĂ SI PARACLINICA: - Rinoscopia anterioară și posterioară; - Endoscopia nazo-sinuzala (include sinusoscopia); - Microscopia nazo-sinuzala (documentarea fotografica) - Elemente de estetica a fetei - Recoltarea corecta de exudat nazal/secretie cavum b) TESTE FUNCȚIONALE - Rinomanometrie; - Rinometria acustică; - Teste olfactometrice (subiective, obiective); - Testarea clearance-ului mucociliar c) IMAGISTICĂ - CT; - RMN; - Angiografie; - Radiografii uzuale; d) INVESTIGAȚII ALERGOLOGICE - Testări alergice epicutanate; - Testări alergice intracutanate; - Teste nazale de provocare; - Citologie nazală; - Interpretarea testelor serologice; B. Tratament nechirurgical - Tratament medicamentos pentru patologia infecto-inflamatorie cronica si de urgenta a nasului si sinusurilor paranazale - Imunoterapie specifică (desensibilizare); - Tratamentul reacțiilor anafilactice; C. Tratament chirurgical Nas - Anestezie loco-regională - Tratamentul epistaxisului:  Tamponament nazal anterior/posterior;  Cauterizare nazală; - Îndepărtare de corp străin endonazal; - Polipectomie nazală; - Chirurgia cornetelor nazale cu instrumente reci/LASER/radiofrecventa, etc. - Reducere si imobilizarea osoasa in fracturile nazale; - Incizia si drenajul abceselor; - Septoplastie; - Inchiderea perforatiilor septale; - Hematom septal; - Rinoplastia; - Corecția malformațiilor (atrezie coanală, fistule etc); - Prelevarea de probe biologice - biopsii - Ingrijiri postoperatorii Sinusuri paranazale - Puncția sinusului maxilar - Sinusoscopie; - Antrostomie endoscopică; - Chirurgie radicală (Caldwell – Luc); - Trepanarea sinusului frontal (Boeck) - Chirurgie externă a sinusului frontal; - Etmoidectomie externă; - Etmoidectomie endonazală (endoscopică,microscopică); - Drenaj frontal tip Draf; - Chirurgia endoscopica a sinusului sfenoidal - Chirurgia de revizie a sinusurilor paranazale (endoscopic si/sau pe cale externa) - Ligatura arterelor etmoidale și maxilara; - Dacriocistorinostomie; - Închiderea fistulelor oroantrale; - Tratamentul chirurgical endoscopic al fistulelor LCR; - Tratamentul tumorilor benigne si maligne rinosinuzale  Maxilectomie (parțială, totală);  Abord prin rinotomie laterală;  Tehnica de abord extern medio-facială (degloving) - Abordul combinat al rinobazei; - Tratamentul leziunilor traumatice nazo-sinuso-faciale - Leziuni de țesuturi moi faciale - Proceduri de decompresie orbitară; - Tratamentul combinat al complicatiilor rinosinusale III. Laringe si trahee Cunoștințe fundamentale în: A. Proceduri diagnostice a) EXAMINARE CLINICĂ SI PARACLINICĂ (ADULȚI ȘI COPII) - Laringoscopie indirectă (cu oglinda) - Laringofibroscopie cu endoscop flexibil - Traheo-bronhoscopie endoscopica - Laringoscopie directă - Microlaringoscopie - Videostroboscopie - Analiza percepțională și acustică a vocii  evaluarea timpului maxim de fonație  evaluarea fonetografică - Prelevări pentru evaluare microbiologică - Aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică - Biopsii endolaringiene (indirectoscopic, fibroscop canal de lucru, microlaringoscopie suspendata) - Biopsii endotraheale și endobronșice - Electromiografia laringelui b) INTERPRETAREA IMAGISTICII: - CT, RMN, Radiografii clasice, Angiografie B. Tratament nechirurgical - Aplicații de soluții topice la nivelul laringelui - Tratamentul cu aerosoli - Tratament medicamentos in patologia infecto-inflamatorie - Terapie logopedică - Reeducarea vocala C. Tratament chirurgical - Anestezie locală și regională - Extragerea corpilor străini din laringe, trahee și bronhii - Intubație orotraheală - Traheostomie (inclusiv percutană, coniotomie) - Inchiderea traheostomei - Chirurgia paraliziei uni/bilaterala a corzilor vocale - Chirurgia tulburărilor de fonație (fonochirurgie) - Chirurgia in traumatismele laringo-traheale -Chirurgia supuratiilor laringiene - Chirurgie endolaringiană și endotraheală transorală (a tumorilor benigne ) cu sau fară utilizarea microscopului /LASER-ului - Cordectomie prin laringofisura sau endoscopica LASER - Laringectomie parțială fronto-laterala sau frontala anterioara - Laringectomie parțială orizontala supraglotică - Laringectomie parțială verticală - Hemilaringectomie - Laringectomie totală - Reconstrucția faringiana cu grefe locale și microvasculare - Reabilitarea vocii cu proteze (buton fonator) - Patologie pediatrica laringiana  gestionarea căilor aeriene la nou-născut și copil  chirurgia malformațiilor laringo-traheale  papilomatoza laringiana juvenila IV. Cavitatea bucală, faringe si esofag cervical Cunoștințe fundamentale în: A. Proceduri diagnostice a) EXAMINARE CLINICĂ SI PARACLINICĂ: - Inspecție și palpare la nivelul cavității bucale și orofaringelui - Rinoscopia posterioara - Hipofaringoscopie cu optica rigida sau flexibila - Esofagoscopie cu optica rigida sau flexibila - Biopsia formatiunilor tumorale ale cavitatii bucale, faringelui si esofagului - Gustometria - Teste funcționale pentru disfagie - Evaluarea pacientului cu sindrom de apnee obstructiva in somn (endoscopia de somn, poligrafia respiratorie si polisomnografia) b) INTERPRETAREA IMAGISTICII - Echografie parti moi cervicale, Radiografii, Ortopantomografia, CT, RMN, examen tranzit baritat cu seriografie de deglutitie,scintigrafie, pet -CT B. Tratament nechirurgical - Terapia cu inhalații - Tratamentul medicamentos al afectiunilor inflamtorii/infectioase a cavitatii bucale si faringelui - Reabilitarea pacientului cu tulburari de deglutitie si disfagie C. Tratament chirurgical - Anestezia locală și regională - Adenoidectomia - Amigdalectomia - Oprirea hemoragiei din loja amigdaliana - Drenajul abcesului  periamigdalian și retroamigdalian  parafaringian și retrofaringian  de planseu bucal - Corectarea malformațiilor  Fren lingual  Ranula  Incluziuni chistice la nivelul planseului bucal/val palatin - Îndepărtarea calculilor salivari pe calea orală -Extragerea de corpi străini faringieni/esofag proximal - Închidere de fistule faringiene - Chirurgia traumatismelor faringiene - Chirurgia tumorilor benigne si maligne ale cavitatii bucale, faringelui si esofagului - Chirurgia LASER si radiofrecventa la nivelul cavității orale și a faringelui:  Tratament chirurgical al pacientului cu ronhopatieiși a apneei obstructive în somn  Criptoliza LASER/Radiofrecventa  Chirurgia reductionala LASER/radiofrecventa a bazei de limba V. Patologia cervico-faciala Cunoștințe fundamentale în: A. Proceduri diagnostice a) EXAMINARE CLINICĂ SI PARACLINICĂ: - Inspectia si palparea regiunii cervico-faciale - Investigarea nervilor cranieni  clinică  electrofiziologică - Teste funcționale ale glandelor salivare - Puncție aspirativă bioptică echoghidata b) INTERPRETAREA IMAGISTICII - Echografie parti moi cervicale, Radiografii, CT, RMN, Angiografie, PET- CT B. Tratament nechirurgical - Tratament medicamentos al patologiei infecto-inflamatorii latero-cervicale(abcese, flegmoane, adenite acute,etc) - Tratamentul plăgilor cervicale - Chimio-radioterapie (indicatii, urmarirea pacientului, complicatii) C. Tratament chirurgical - Anestezie locală și regională cervicala - Ingrijirea pacientului cu traumatisme mecanice si fizico-chimice cervicale - Ingrijirea fistulelor cervicale - Extirparea:  chistului de tract tireoglos  chistului branhial  fistulelor cervicale - Incizia și drenajul abceselor si flegmoanelor cervicale - Chirurgia tumorilor benigne cervicale - Extirparea ganglionilor limfatici cervicali (biopsie ganglionara) - Cervicotomie laterală (exploratorie sau pentru tumori latero-cervicale si parafaringiene) - Limfadenectomie cervicală (functionala, radicala, selectiva,etc) - Extirpare tumorilor cervicale ( țesuturi moi, vasculare, de origine nervoasa,etc) - Chirurgia glandelor salivare:  extirparea glandei submandibulare  extirparea glandei sublinguale  biopsia glandelor salivare minore  parotidectomie (parțială, subtotală, totală) - Chirurgia vaselor latero-cervicale (ligaturi vasculare arteriale sau venoase – artera carotida externa, artera carotida interna, artera linguala, artera faciala, vena jugulara interna etc) - Chirurgia glandei tiroide - Chirurgie plastică și reconstructivă cervico-faciala  lambou prin alunecare și rotație  lambou liber - Reconstrucție plastică extinsă  lambou miofascial  lambou musculocutanat  lambou microvascular - Procedee de reconstructie si restaurare facială  lambou muscular dinamic  proceduri statice  chirurgie estetica faciala  blefaroplastie  mentoplastie  otoplastie  lifting facial  injectare toxina botulinica Modulul 2, CHIRURGIE GENERALA, 3 luni Nr. ore curs: 2 ORE/SAPTAMANA Nr. ore practica: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual 1. Tematica: a. Principii de asepsie și antisepsie în chirurgia generală Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui b. Tehnici de drenaj c. Tehnici de sutură d. Tehnica pansamentului e. Tratamentul plăgilor. f. Profilaxia infecțiilor tetanice g. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul ) h. Tehnici de anestezie loco-regională i. Anestezia generală prin intubație nazo și oro traheală (Fazele anesteziei generale, tehnica intubației nazo și oro-traheală ) j. Resuscitarea cardiorespiratorie k. Transfuzia (indicații, CI, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale ), substituenți de sânge Reechilibrarea hidro-electrolitică și echilibrul AB (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului AB ) l. Arsurile (criterii de evaluare diagnostică, conduită terapeutica) m. Sondajul vezical n. Examenul unui bolnav traumatizat o. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament ) p. Principii de tratament în politraumatisme q. Patologia hemostazei în practica chirurgicală r. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică ) s. Patologia esofagului (corpi străini, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale ) t. Urgențele în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică ) 2. Obiective educationale a. deprinderea unor competente teoretice si practice legate de patologia chirurgicala de baza, notiuni legate de traumatologia tesuturilor moi si a oaselor, vindecarea plagilor, principii de tratament in patologia supurativa acuta; 3. Rezultate asteptate: i. Sutura și îngrijirea plăgilor – 50 ii. Drenaj supuratii - 5 iii. Asistența la chirurgie reconstructivă vasculară –2 iv. Asistenta in manevre de extractie corpi straini esofagieni, dilatatii esofagiene, ablatie diverticuli esofagieni,montare gastrostome de alimentatie - 10 Modulul 4, NEUROLOGIE, 1 luna Nr. ore curs: 2 ORE/SAPTAMANA Nr. ore practica: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual 1. Tematica: a. Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale b. Accidente vasculare cerebrale si implicatiile in patologia ORL c. Sindroame vestibulare d. Aspecte neurologice in patologia ostructiva de somn e. Patologia nervilor cranieni si notiuni de electrofiziologie 2. Obiective educaționale. a. Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul si tratamentul pacientului neurologic. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire) a. Interpretarea caracteristicilor patologiei vasculare cu implicatii neurologice b. - CT și RMN în boli neurologice acute și cronice (interpretare) c. Notiuni minimale de electrofiziologie cu implicatii in patologia ORL Modulul 5, PNEUMOLOGIE, 1 luna Nr. ore curs: 2/SAPTAMANA Nr. ore practica: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual 1. Tematica: a. Indicațiile, contraindicațiile bronhoscopiei: - anestezie, tehnici de prelevare (culturi, biopsii, lavajul bronhioloalveolar). b. Patologia traheei: Stenozele traheale iatrogene. Tumori traheale. Corpul străin traheobronsic c. Tuberculoza pulmonara – principii de diagnostic si tratament, elemente caracteristice infectiilor secundare in sfera ORL 2. Obiective educationale: a. asimilarea de cunostinte teoretice cu privire la diagnosticul si tratamentul afectiunilor traheo-bronsice si dobandirea de abilitati practice de endoscopie traheo-bronsica 3. Rezultate asteptate: a. participarea la procesul de sterilizare a bronhoscoapelor – 10 b. anestezii locale – 10 c. bronhoscopii diagnostice – 3 d. bronhoscopii terapeutice(bronhoaspiratii, biopsii, copi straini) – 2 Modulul 7, ORL Pediatrie, 4 luni Nr. ore curs: 2/SAPTAMANA Nr. ore practica: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual 1. Tematica: a. Malformatiile in ORL – diagnostic precoce si posibilitati terapeutice b. Patologia inflamator-infectioasa nazo-sinusala, faringiana, otomastoidiana si laringiana la copii c. Patologia tumorala benigna si maligna ORL a copilului d. Hipoacuziile neurosenzoriale – diagnostic si reabilitare auditiva (proteze auditive conventionale si implantabile) 2. Obiective educationale: a. Deprinderea elementelor particulare de diagnostic si tratament in patologia pediatrica ORL sus mentionata b. Deprinderea notiunilor elementare de evaluare auditiva pe grupe de varsa c. Indicatiile protezelor auditive conventionale si implantabile in populatia pediatrica 3. Rezultate asteptate a. Diagnostic in patologia ORL pediatric – 40 b. Tehnici chirurgicale ORL pediatrie : i. Adenoidectomie – 20 ii. Amigdalectomie – 10 iii. Extractie corpi straini traheobronsici – 4 iv. Timpanotomie – 10 v. Antroaticotomie – 5 c. Asistarea medicului indrumator la chirurgia de implant cohlear - 1 Modulul 9, CHIRURGIE OMF, 2 luni Nr. ore curs: 2/SAPTAMANA Nr. ore practica: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual 1. Tematica: a. Examenul clinic si paraclinic în chirurgia OMF. b. Traumatisme oro-maxilo-faciale c. Sinuzitele maxilare de origine dentară d. Patologia orală inflamatorie și oncologică e. Patologia articulației temporo-mandibulare 2. Obiective educationale: a. deprinderea unor competente teoretice si practice legate de patologia chirurgicala OMF de baza, b. diferite abilitati practice legate de traumatologia tesuturilor moi faciale si a oaselor in special fracturile tip Le Fort; c. deprinderea unor notiuni legate de patologia dentara si a cavitatii bucale in general si efectuarea de manevre specifice specialitatii sub atenta supraveghere a medicului coordonator. d. Elemente de diagnostic si tratament ale sinuzitelor odontogene, in special cele iatrogene (corpi straini, chirurgia de implant dentar, etc.) 3. Rezultate asteptate: a. Examene clinice OMF –20 b. Interpretare examene paraclinice în chirurgia OMF –20 c. Asistența la cazuri de traumatologie oro-maxilo-facială în condiții de urgențăcamera de gardă –10 d. Asistența la cazurile de patologie tumorală în sfera OMF – 10 Modulul 10, Oftalmologie, 1 luna Nr. ore curs: 2/SAPTAMANA Nr. ore practica: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual 1. Tematica: a. Patologia inflamatorie a orbitei si globului ocular b. Patologia cailor lacrimale c. Complicatiile supurative orbito-oculare ale rinosinuzitelor 2. Obiective educationale a. Intelegerea relatiei de cauzalitate intre patologia inflamatorie orbito-oculara si rinosinusala b. Indicatiile chirurgiei transnazale in patologia inflamatorie-infectioasa orbitoculara 3. Rezultate asteptate: a. Cateterisme cai lacrimale – 10 b. Asistenta la diagnosticul si tratamentul patologiei inflamatorii orbito-oculare - 30 Modulul 12: BIOETICĂ, 0,5 luni Nr. ore curs: 20 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Introducere în bioetică – 2 ore 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore 3. Relația medic-pacient – 4 ore 4. Greșeli/erori în practica medicală – 2 ore 5. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore 6. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore 8. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore 9. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore 2. 2. Obiective educaționale. Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică. 3. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 13, CHIRURGIE PLASTICA SI RECONSTRUCTIVA, 1 luna, Nr. ore curs: 2/SAPTAMANA Nr. ore practica: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual 1. Tematica: a. Principii si tehnici de reconstructie cervico-faciale utilizand lambouri cutanate. b. Principii si tehnici de reconstructie cervico-faciale utilizand grefe autologe si heterologe. c. Principii si tehnici de chirurgie plastica faciala 2. Obiective educationale: a. Deprinderea principiilor si tehnicilor de reconstructie a defectelor chirurgicale cervicofaciale. b. Deprinderea principiilor si tehnicilor de chirurgie plastica faciala (otoplastie, rinoplastie). 3. Rezultate asteptate: a. Asistarea medicului indrumator care efectueaza tehnicile chirurgicale sus mentionate - 10 b. Deprinderea notiunilor elementare de ingrijire a plagilor regiunii cervico-faciale-10 Modulul 14, anul II, 1 luna, NEUROCHIRURGIE Nr. ore curs: 2/SAPTAMANA Nr. ore practica: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual 1. Tematica: a. Principii si tehnici de tratament neurochirurgical b. Sindroamele clinice de localizare in procesele expansive endocraniene si bazi-craniene. c. Indicatii si tehnici neurochirurgicale in terapia proceselor inflamatorii, infectioase si tumorale intracraniene si bazi-craniene. d. Elemente de diagnostic si tratament in patologia traumatica cranio-cerebrala. 2. Obiective educationale: a. capacitatea de a diagnostica principalele afectiuni cu indicatie terapeutica neurochirurgicala; b. Deprinderea elementelor de baza in diagnosticul si tratamentul patologiei de granita ORL-neurochirurgie 3. Rezultate asteptate: a. Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical b. Efectuarea sub supraveghere a tehnicilor chirurgicale de granita ORL-neurochirurgie (rinobaza, otobaza) SCOPUL SI OBIECTIVELE EDUCATIONALE GENERALE : Curriculumul de otorinolaringologie prevede un număr de 480 de ore didactice pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevazute și 40-50 de ore /an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu („log-book”), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicala continua, etc. SCOPUL SI OBIECTIVELE EDUCATIONALE SPECIFICE : REZULTATE ASTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregatirii: Competențele teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate după cum urmează: Nivele de competență:  Nivel I Experiență în indicarea si interpretare unei metode diagnostice sau terapeutice, fără experiență în efectuarea tehnicii.  Nivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent.  Nivel III Experiență în efectuarea tehnicii ca operator independent (stabilirea indicației, efectuarea procedurii, interpretarea acesteia, managementul complicatiilor). Portofoliul la finalul pregatirii cuprinde un numar de proceduri nechirurgicale/chirurgicale executate independent conform tabelului: Procedura chirurgicala Numar de proceduri executate independent Nivel experienta Tamponament nazal anterior si posterior 10 III Hemostaza chirurgicala pentru epistaxis 2 III Extragere de corpi straini nazali 5 III Punctie sinus maxilar 5 III Polipectomie nazala 10 III Septoplastie 5 III Turbinoreductii cu LASER sau radiofrecventa 10 III Tratamentul de urgenta al fracturilor nazale 3 III Incizie-drenaj flegmon periamigdalian 5 III Drenaj colectii laterocervicale 2 III Adenoidectomie 10 III Amigdalectomie 5 III Laringoscopie directa 5 III Traheotomie 2 III Bronhoscopie 5 III Timpanotomie 5 III Antroaticotomie 2 III Interventii endoscopice in rinosinuzite 10 III Biopsii in sfera ORL 10 III Proceduri nechirurgicale Numar de proceduri executate independent Audiograma tonala 30 III Timpanograma 5 III Examinare endoscopica ORL 100 III Prelevare exudate nazale 50 III Manevre de repozitionare pentru VPPB 10 III Examen clinic vestibular cu videonistagmoscopie 15 III Proceduri nechirurgicale/chirurgicale, altele decat cele de mai sus Numar de proceduri la care a asistat sau a fost asistat 200 I-III Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specific programului: - Proba scrisa Da - examen clinic Da - proba de abilitati/manualitati Nu - proba pe caseta video Nu - proba operatorie Da - dizertatie Nu Tematica de examen medic specialist 1. Anatomia si fiziologia nasului si sinusurilor paranazale 2. Anatomia si fiziologia faringelui 3. Anatomia si fiziologia laringelui 4. Anatomia si fiziologia urechii 5. Anatomia chirurgicala a regiunii cervicale 6. Malformații în ORL - diagnostic precoce și posibilități terapeutice 7. Metode de explorare ale nasului si sinusurilor paranazale 8. Metode de explorare ale cavitatii bucale si faringelui 9. Metode de explorare a laringelui 10. Metode de explorare a urechii 11. Metode de explorare ale traheei si bronhiilor 12. Metode de explorare a esofagului 13. Urgentele rinosinusale (traumatismele nazale si sinuso-faciale, epistaxis, corpi straini nazosinusali) 14. Urgentele faringiene (traumatismele faringelui - mecanice si fizico-chimice, corpii straini faringieni) 15. Urgentele laringiene (insuficienta respiratorie acuta de cauza laringiana, traumatismele laringelui, corpii straini laringo-traheo-bronsici) 16. Urgentele oto-mastoidiene (traumatismele urechii si a osului temporal, surditatea brusc instalata, trauma sonora acuta, vertijul periferic acut, paralizia faciala periferica, corpii straini auriculari) 17. Urgentele esofagiene (esofagita postcaustica, corpii straini esofagieni) 18. Ugentele cervicale (traumatismele partilor moi cervicale, hemoragii cervicale, supuratiile cervicale) 19. Patologia infecto-inflamatorie acuta rinosinusala (rinite acute, rinosinuzite acute) 20. Patologia infecto-inflamatorie acuta a cavitatii bucale si a faringelui (stomatite, glosite, amigdalite si faringite acute) 21. Patologia infecto-inflamatorie acuta laringiana (laringitele acute, epiglotita acuta, pericondrita laringiana, abcesul laringian) 22. Patologie infecto-inflamatorie acuta otomastoidiana (otita medie acuta, otomastoidita acuta a adultului si copilului) 23. Patologia infecto - inflamatorie acuta a glandei tiroide 24. Patologia infecto - inflamatorie acuta a glandelor salivare 25. Patologia infecto-inflamatorie cronica rinosinusala (rinite cronice, rinosinuzitele cronice) 26. Patologia infecto-inflamatorie cronica a cavitatii bucale si a faringelui 27. Patologia infecto-inflamatorie cronica a laringelui. 28. Patologia infecto-inflamatorie cronica otomastoidiana. 29. Patologia infecto-inflamatorie cronica a glandelor salivare 30. Patologia tumorala benigna rinosinusala 31. Patologia tumorala benigna a cavitatii bucale si a faringelui 32. Patologia tumorala benigna a laringelui 33. Patologia tumorala benigna otomastoidiana 34. Patologia tumorala benigna a glandei tiroide 35. Patologia tumorala benigna a traheei 36. Patologia tumorala benigna a esofagului 37. Patologia tumorala benigna a glandelor salivare 38. Patologia tumorala maligna rinosinusala 39. Patologia tumorala maligna a cavitatii bucale si faringelui 40. Patologia tumorala maligna a laringelui 41. Patologia tumorala maligna otomastoidiana 42. Patologia tumorala maligna a glandei tiroide 43. Patologia tumorala maligna a traheei 44. Patologia tumorala maligna a esofagului cervical 45. Patologia tumorala maligna a glandelor salivare 46. Patologie tumorala cervicala 47. Patologia tumorala parafaringiana 48. Patologia chirurgicala a bazei de craniu (rinosi otobaza, orbita, cai lacrimale si spatii profunde) 49. Sindroamele paralitice laringiene și asociate 50. Clasificarea, evaluarea și principiile de tratament ale tulburărilor vocii (elemente de foniatrie și fonochirurgie) 51. Tulburarile senzitive si motorii ale faringelui. 52. Algiile cranio - cervico - faciale 53. Manifestări ale bolilor sistemice in ORL 54. Sindromul de apnee obstructiva în somn (diagnostic, etiopatogenie, principii de tratament) 55. Hipoacuziile neurosenzoriale: diagnostic si reabilitare auditiva (proteze conventionale si implantabile) 56. Otoscleroza 57. Sindroamele vestibulare periferice Baremul de manevre, tehnici si activitati practice (maxim 2000 caractere) 1. Rezectia septului nazal 2. Chirurgia cornetelor nazale 3. Chirurgia sinuzitei maxilare (include tehnici chirurgicale endoscopice) 4. Chirurgia sinuzitei etmoidale (include tehnici chirurgicale endoscopice) 5. Chirurgia sinuzitei frontale (include tehnici chirurgicale endoscopice) 6. Amigdalectomia 7. Adenoidectomia

8. Micro-laringoscopia suspendată (include tehnici chirurgicale cu instrumente reci și LASER-CO2 asistată) 9. Traheo - bronhoscopia 10. Esofagoscopia 11. Ligatura venei jugulare interne 12. Ligatura arterei carotide primitive 13. Ligatura arterei carotide externe 14. Ligatura arterei linguale 15. Ligatura arterei faciale 16. Ligatura arterei temporale superficiale 17. Traheotomia 18. Laringectomia totală 19. Disecția ganglionară cervicală selectivă 20. Montare aerator transtimpanal 21. Mastoidectomia corticală (antro - mastoidectomia) 22. Mastoidectomia radicală (tehnică deschisă „canal wall-down") 23. Fibroscopia diagnostică și intervențională în patologia ORL (indicații, dispozitive, incidente, complicații).

2. DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEDICULUI SPECIALIST IN OTO-RINO-LARINGOLOGIE 2.1 Competenta profesionala intrinseca specialitatii Urmare a promovarii examenului de medic specialist (standard professional) Medicul specialist otorinolaringolog a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, ce intră în standardul profesional , cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.

2.2 Obligatii Medicul specialist otorinolaringolog se supune obligațiile etice, deontologice și profesionale stipulate de catre Colegiul Medicilor din România și ale Ministerului Sănătății.

Atasat curriculumului, nu neaparat parte integranta:

2.3 Care sunt modulele de pregatire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregatirii, care intra in standardul profesional si pot fi practicate urmare obtinerii titlului de medici specialist 2.3.1 Chirurgie LASER in ORL 2.3.2 Chirurgia Oncologica in ORL 2.3.3 Endoscopie ORL 2.3.4 Audiologie 2.3.5 Vestibulologie 2.3.6 Foniatrie 2.3.7 Patologia respiratorie in somn 2.4 Care pot fi domeniile aditionale de dezvoltare profesionala in specialitate, prin formare specializata suplimentara (atestate de pregatire c omplementara existente in legislatia MS), ulterior obtinerii titlului de medic specialist si, in ce conditii: - PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SANATATII, Indiferent cine propune curriculumul, ea va fi asumata de MS, prin Comisia sa de specialitate, deci trebuie semnata de Presedintele acesteia. Asumarea este un lucru foarte important pentru punerea in opera si seriozitatea demersului. Nume, prenume: Prof. Dr. Codrut Sarafoleanu Semnatura MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SANATATII COMISIA DE EPIDEMIOLOGIE NR. 3 DIN 17 .07.2017 CURRICULUM DE PREGATIRE IN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE De initia specialitatii Specialitatea care se ocupa cu activitati practice rezultate in urma studiului distributiei starilor de sanatate si de boala cat si a determinantilor acestora, in populatia generala sau in grupuri specifice, pentru realizarea prevenirii si controlului problemelor de sanatate la nivel individual si al comunitatii, in acord cu politicile de santate la nivel local, regional si international.

ORGANIZAREA PROGRAMULUI

Durata programului

Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

NUMAR TOTAL DE ANI 4 ani NUMAR TOTAL DE MODULE 11 module MODULUL 1 NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 12 saptamani/3 luni ORE PREGATIRE /LUNA/SAPTAMANA 33,3 ore / luna/ 6,7ore/sapt MODULUL 2 NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 20 saptamani/5 luni ORE PREGATIRE /LUNA/SAPTAMANA 32ore /luna/ 6,4 ore/sapt

MODULUL 3 NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 16 saptamani/4 luni ORE PREGATIRE /LUNA/SAPTAMANA 35 ore/luna/ 7 ore/sapt MODULUL 4 NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 24 saptamani/6 luni ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 30 ore /luna/ 6 ore/sapt MODULUL 5 NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 16 saptamani/4luni ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 35 ore/luna/ 7 ore/sapt MODULUL 6 NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 8 saptamani/2luni ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 40 ore /luna/ 8 ore/sapt MODULUL 7 NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 20 saptamani/5 luni ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 36 ore /luna/ 7,2 ore/sapt MODULUL 8 NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 4 saptamani/1 luna ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 40 ore /luna/ 8 ore/sapt MODULUL 9 NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 24 saptamani/6 luni ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 30 ore /luna/ 6 ore/sapt MODULUL 10 NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 24 saptamani/6 luni ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 33,3 ore/luna/ 6,7 ore/sapt MODULUL 11 NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 24 saptamani/6 luni ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 33,3 ore /luna/ 6,7 ore/sapt TOTAL ORE PREGATIRE TEORETICA 550 ore TOTAL ORE PREGATIRE PRACTICA 1050 ore TOTAL ORE PREGATIRE 1600 ore

STRUCTURA PROGRAMULUI

Anul I

Modulul 1. Epidemiologie generală și specială a bolilor in ecțioase (3 luni) Nr. ore de pregatire = 100 ore

Nr.ore curs = 40 ore Nr.ore practica= 60 ore

1. Tematica

Tematica de pregătire teoretică Epidemiologie generală

1. Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare. 2. Metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății și luarea deciziei în sănătatea comunitară. 3. Raționamentul epidemiologic. 4. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional. 5. Investigația epidemiologică. 6. Analiza epidemiologică. 7. Evaluarea epidemiologică și analiza deciziei. 8. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - infecțioase și neinfecțioase 9. Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară). 10. Conceptul de Asistența Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar.

Epidemiologia specială a bolilor in ecțioase

1. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase 1.1. Boli infecțioase cu transmitere aeriană: • infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoză), • virale (gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela - herpes zoster, alte infecții herpetice), • parazitare (pneumocistoza). 1.2. Boli infecțioase cu transmitere digestivă: • bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze,diareile cu E. coli, Yersinia, Campylobacter , botulism). • virale (enteroviroze, infecția cu rotavirus, hepatita acută tip A și tip E), • parazitare (lambliaza, trichineloza, toxoplasmoza ). • Toxiinfecții alimentare. 1.3. Boli infecțioase cu transmitere preponderent parenterală: • hepatite acute virale tip B, C, D; • infecția cu HIV/SIDA. 1.4. Boli infecțioase cu transmitere prin mod de viață: • bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloza; listerioza; infecții cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree), • virale (infecția cu virusul Papilloma , rabia), • parazitare (scabia, toxoplasmoza). 1.5. Boli infecțioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), borelioze, , Zika, West Nile, encefalita de capuse, malaria. 1.6. Boli cu particularități etilogice, clinice și epidemiologice în curs de elucidare: parvoviroza, boli demielizante ale sistemului nervos central (encefalomielita acută demielinizantă, encefalomielita acută necrozantă hemoragică, mieliopatia asociata infecției cu HTLV1) ; boli cauzate de prioni; sindromul Reye; Sindromul Kawasaki ; ateroscleroza și bolile cardiovasculare de etiologie infecțioasă; boala Alzheimer 1.7. Boli infecțioase în situații particulare (epidemiologia bolilor în condiții de călătorie; bolile infecțioase și migrația; infecțiile și sarcina; infecțiile neonatale; infecțiile la vârstnic; infecțiile la gazde imunocompromise - neutropenici, imunodeprimati de diverse cauze, la utilizatorii de droguri intravenoase altele decât HIV) 1.8. Boli infecțioase ca amenințări globale: bioterorism; pandemii, febre hemoragice (Ebola) 1.9. Imunoprevenția activă și pasivă a bolilor: principii, bazele strategice ale programelor de imunizare inclusiv după circumstanțele epidemiologice. 1.10. Chimioprofilaxia bolilor infecțioase Tematica de pregatire practica 1. Utilizarea diverselor metode epidemiologice și metode clinice in utilizarea, interpretarea și luarea deciziei pentru cunoașterea problemelor de sănătate comunitară (situatii concrete de focar de boli transmisibile si in circunstantele date de bolile netransmisibile). 3. Aplicarea raționamentul epidemiologic in rezolvarea unor problema epidemiologice in diverse situatii de boli transmisibile si netrasmisibile. 4. Realizarea unui sistem de supraveghere a stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional. 5. Analiza procesului procesului epidemiologic in unele boli infecțioase și neinfecțioase cu manifestare frecventa in comunitate. 6. Algoritm de prevenirea și controlul al îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară) in situatii concrete privind unele boli infectioase si neinfectioase 10. Analiza conceptului de Asistența Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar 11. Proiect in teren continand elemente specifice de Asistenta primara a Starii de Sanatate). 2. Obiective educationale

Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:

1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : definitii utilizate in epidemiologia generala, sa cunoasca metodele fundamentale ale epidemiologiei generale si epidemiologiei clinice, principiile supravegherii epidemiologice , a masurilor specifice de preventie si ale Asistenta Primara a Starii de Sanatate si cele referitoare la procesul epidemiologi al diverselor boli transmisibile. 2. Fie capabili sa realizeze activitatile practice de abordare epidemiologica a bolilor infectioase si neinfectioase, sa intocmeasca protocolul de studiu epidemiologic si planul de supraveghere a unor boli infectioase si neinfectioase, a algoritmului de prevenire si control al imbolnavirilor si sa intocmeasca un program de sanatate pe principiile Asistentei Primare a Satrii de Sanatate 3. Sa-si dezvolte abilitatile pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in scopul aplicarii cunoastintelor in practica si să discute activitățile curente și provocările epidemiologului modern

3. Competente

Competente pro esionale

1. Însușirea noțiunilor fundamentale, referitoare la aspectele epidemiologiei generale cu privire la scopul, metodele și rezultatele activităților epidemiologice 2. Cunoașterea rolului și locului specialității de epidemiologie în cadrul disciplinelor de Asistența Primară a Stării de Sănătate 3. Capacitatea de acumulare a cunoștințelor teoretice cu privire la epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase de diverse etiologii, cu transmitere aeriană, digestivă, preponderent parenterală, prin modul de viață, prin vectori etc. 4. Cunoașterea particularităților epidemiologice privind unele boli infecțioase în situații particulare sau a bolilor infecțioase ca amenințări globale. 5. Acumularea cunoștințelor teoretice privind: imunoprevenția activă, pasivă și chimioprofilaxia bolilor infecțioase.

Competente transversale

1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile. 2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă. 3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională 4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură 5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor 6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități 7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte. 8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale

Modul 2. Sănătate Publică și Management sanitar. Educație / Promovarea sănătății (5 luni)

Nr.ore de pregatire = 160 ore Nr.ore curs = 60 ore

Nr.ore practica= 100 ore

1. Tematica Tematica de pregătire teoretică 1. Măsurarea stării de sănătate a populației 1.1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației. 1.2. Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. 1.3. Morbiditatea. 1.4. Calitatea vieții. 1.5. Factori implicați în starea de sănătate a unei populații: factori biologici,factori de mediu, factori de stil de viață (comportamentali), serviciile de sănătate 2. Elaborarea unui program de sănătate publică 2.1. Identificarea problemelor. 2.2. Analiza și prezentarea problemei. 2.3.Ierarhizarea priorităților. 2.4. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de intervenție. 2.5. Formularea obiectivelor. 2.6. Metodologia de studiu în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. 2.7. Pretestarea metodologiei. 2.8. Planul de lucru. 2.9. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor. 2.10. Bugetarea acțiunilor. 2.11. Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor. 3. Metode sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică la nivel comunitar 3.1. Criterii de alegere a metodelor de cercetare. 3.2. Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor. 3.3. Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative. 3.4. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. 4. Strategii de promovarea sănătății și educație pentru sănătate 4.1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa. 4.2. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate. 4.3. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului. 4.4.Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală. 4.5. Problematica medico-socială a populației vârstnice. 4.6. Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri. 4.7. Marketing social. 5. Managementul serviciilor de sănătate 5.1. Sisteme de sănătate; descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate. 5.2. Organizarea serviciilor de sănătate - macro și microsistem de sănătate, niveluri de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie etc. 5.3. Principiile și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România 5.4. Principiile și funcțiile managementului: procesul de luare a deciziei; conflict și negociere 5.5. Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor). 5.6. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar. 5.7. Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate. Tematica de pregatire practica 1. Starea de sănătate: surse oficiale - naționale și internaționale - accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică. 2. Demografie: 2.1. Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației. 2.2. Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare lu mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, A.P.V.P. etc). 2.3. Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile. 2.4. Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării dc sănătate. 3. Morbiditate. Calitatea vieții. 3.1. Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli. 3.2. Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. 4. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate. 4.1. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare. 4.2. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare. 4.3. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date. 4.4. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu). 4.5. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor. 4.6. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT. 4.7. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate. 5. Realizarea și testarea unui chestionar. 5.1. Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical etc. 5.2. Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate. 6. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data. 7. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate. 7.1. Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate. 7.2. Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat. 7.3. Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile. 7.4. Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile. 7.5. Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video). 7.6. Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintrun teritoriu. 8. Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă. 9. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE). 10. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic). 11. Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate. 2. Obiective educationale Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să: 1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : masurarea starii de santate a populatiei, metodele de elaborare a unor programe de sanatate, metodele sociologice aplicate in actiunile de santatea publica la nivel comunitar, strategiile de promovare a sanatatii si de educatie pentru santate, aspectele legate de managementul serviciilor de santate 2. Fie capabili sa realizeze activitatile practice privind: masurarea, interpretarea, analiza unor indicatori demografici, de morbiditate, calitatea vietii, proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor in institutii de sanatate, realizarea si testarea unui chestionar, de evaluare a stidtului de viata, comportamentele diverselor grupuri din populatie si sa intocmesca un program de educatie pentru sanatate 3. Sa-si dezvolte abilitatile pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in scopul aplicarii cunoastintelor in practica 3. Competente Competente pro esionale 1. Utilizarea cunoștințelor actuale privind epidemiologia bolilor pentru orientarea acțiunilor în sănătatea publică și epidemiologia practică. 2. Dezvoltarea unor programe de sănătate populațională cu obiective relevante și măsurabile, pe baza datelor epidemiologice culese. 3. Utilizarea cunoștințelor privind factorii sociologici și culturali specifici unei populații pentru a realiza studii ale căror rezultate să fie utile pentru a recomanda acțiuni de sănătate publică, relevante pentru comunitatea afectată studiată. 4. Înțelegerea și analizarea documentelor juridice privind politicile de sănătate populațională la nivel local, național și european. 5. Planificarea programelor de sănătate publică pe baza constatărilor epidemiologice. 6. Punerea în aplicare a programelor de sănătate publică: transferul în practică al politicilor de sănătate populațională. 7. Identificarea măsurilor eficiente de promovare a sănătății pentru probleme specifice. 8.Identificarea măsurilor prevenționale adecvate pentru probleme specifice.

9. Evaluarea impactului unei intervenții asupra sănătății populației. 10. Orientarea deciziilor în strategiile prevenționale cu ajutorul unor instrumente de măsurare. 11.Utilizarea rezultatelor de etapă în evaluarea unui program în vederea atingerii obiectivelor și obținerea unor rezultate pentru a putea modifica sau pentru a putea planifica alte programe. 12.Identificarea intervenției adecvate într-o problemă de sănătate populațională pe baza datelor de supraveghere.

13. Planificarea, prioritizarea și trasarea sarcinilor de program într-un proiect. 14. Monitorizarea progresului și a calității în raport cu obiectivele specifice; ajustarea programelor și modificarea lor la nevoie. 15. Gestionarea resurselor disponibile (personal, timp, buget, etc.) în mod eficient. 16.Desfășurarea activităților epidemiologice în contextul planificării financiare și operaționale. 17.Pregătirea unui raport de activitate.

18. Capacitatea de a fi un membru eficient al echipei adoptând rolul necesar pentru a contribui constructiv la realizarea sarcinilor de grup (inclusiv de conducere). 19. Promovarea colaborărilor, parteneriatelor și team building-urilor pentru a realiza obiectivele programelor. 20. Dezvoltarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea/facilitarea investigațiilor epidemiologice. 21.Identificarea intereselor reciproce și a celor diferite sau chiar opuse cu ale altor participanți pentru o mai bună colaborare și pentru gestionarea conflictelor.

Competente transversale

1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile. 2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă. 3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională 4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură 5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor 6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități 7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte. 8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale

Modul 3. Biostatistica și in ormatica de sănătate publică (4luni) Nr.ore de pregatire = 140 ore

Nr.ore curs =40 ore Nr.ore practica= 100 ore

1. Tematica Tematica de pregatire teoretica 1. Variabile. Organizarea și reprezentarea datelor 2. Parametrii tendinței centrale. Parametrii variației. Parametrii de asimetrie și aplatizare 3. Probabilități 4. Reprezentarea unei distribuții. Legi de distribuție 5. Metode de eșantionare a datelor 6. Estimarea parametrilor prin intervale de încredere 7. Dimensiunea minimă a eșantionului de studiu 8. Teste parametrice 9. Teste neparametrice 10. Analiza varianțelor prin metoda ANOVA 11. Corelația și regresia liniară 12. Regresii neliniare. Regresia logistică 13. Analiza de supraviețuire 14. Programe de calculator pentru analiza statistică a datelor (Microsoft Excel, SPSS) 15. Baze de date Microsoft Access 16. Utilizarea surselor Internet de informație în procesul de documentare științifică 17. Utilizarea programelor de calculator pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări ale rezultatelor la evenimente științifice. Tematica de pregatire practica 1. In ormatică 1.1. Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică (Microsoft Office) 1.2. Crearea și utilizarea bazelor de date Microsoft Access. Interogarea bazelor de date Microsoft Access prin limbajul SQL 1.3. Utilizarea programului de calcul tabelar Microsoft Excel 1.4.Utilizarea Internet pentru informații structurate în baze de date. 1.5.Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator 1.6. Utilizarea mijloacelor multimedia 2. Biostatistică 2.1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea datelor dintr-un studiu cu ajutorul calculatorului 2.2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice realizate cu programe statistice (Microsoft Excel, SPSS) și redactarea concluziilor 2.3. Proiectarea unui studiu pe eșantion 2.4. Interpretarea și evaluarea critică a metodelor informatice utilizate în lucrări științifice 2. Obiective educationale Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să: 1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : masurarea variabilelor, estimarea parametrilor si probabilitatilor, reprezentarea distributiilor, esantionarea datelor, calcularea testelor statistice, analizeze variantele cat si corelatiile, sa cunoasca metodele de regresie, de analiza de supravietuire si sa cunoasca existente diverselor programe informatice necesare in activitatea de sanatate publica 2. Fie capabili sa realizeze activitatile practice privind: utilizarea programelor de base de date, de analiza a datelor pe baza diverselor soft-uri 3. Sa-si dezvolte abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in scopul aplicarii cunoastintelor in practica prin utilizarea instrumenetelor de informatica si biostatistica in rezolvarea unor problema de epidemiologie si sanatate publica 3. Competente Competente pro esionale 1. Aplicarea conceptelor de bază în probabilitate. 2. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor dispersiei și tendinței centrale. 3. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor frecvenței. 4. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale măsurilor de asociere și de impact. 5. Calcularea și interpretarea testelor de semnificație statistică. 6. Selectarea unei strategii adecvate de eșantionare. 7. Utilizarea resurselor online pentru căutarea literaturii de specialitate. 8. Utilizarea bazelor de date Web. 9. Utilizarea de pachete software de baze de date pentru introducerea și gestionarea datelor. 10. Utilizarea de pachete software pentru analiza statistică (măsuri de asociere, de testare, și de regresie logistică). 11. Stabilirea concluziilor din rezultatele analizei statistice 12. Utilizarea de soft-uri pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări. Competente transversale 1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile. 2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă. 3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională 4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură 5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor 6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități 7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte. 8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale ANUL II Modulul 4. Epidemiologie de intervenție (6 luni) Nr.ore de pregatire = 180 ore Nr.ore curs = 90 ore Nr.ore practica= 90 ore 1. Tematica Tematica de pregatire teoretica 1. Evaluarea riscurilor 1.1. Sursele de informații privind potențiale amenințări de sănătate publică 1.2. Colectarea datelor, prelucrarea și analiza informațiilor de sănătate publică pentru estimarea riscurilor și aprecierea extinderii fenomenului. 1.3. Datele de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică. 2. Metodologia studiilor epidemiologice 2.1. Categorii de studii epidemiologice și metodologia de realizare 2.2. P rotocolul de studiu folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică 2.3.Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu. 2.4.Intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la rezultatele studiilor epidemiologice. 3. Investigarea și intervenția în epidemiologie 3.1. Metodologii de lucru în realizarea anchetelor epidemiologice 3.2. Definiții de caz utilizate în ancheta epidemiologică. 3.3. Descrierea focarului epidemic 3.4. Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc în ancheta epidemiologică. 3.5. Investigarea analitică pentru investigarea și identificarea sursei/surselor. 3.6. Măsuri de prevenție și control în focarul epidemic. 3.7. Raportarea și prezentarea rezultatelor investigației și intervenției epidemiologice. 4. Supravegherea în sănătatea populațională 4.1. S isteme de supraveghere epidemiologică 4.2. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere (depistarea; analiza descriptivă a datelor; analiza datelor de supraveghere; interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei datelor și formularea concluziilor) 4.3. Evaluarea sistemelor de supraveghere. 4.4. Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere. 4.5. Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor asupra sănătății. 4.6. Legislația privind supravegrerea și raportarea bolilor infecțioase/neinfecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional). Tematica de pregatire practica 1. Calcularea diverselor riscuri (OR, RR, RA, HHR etc) in diverse circumstante epidemiologice 2. Alcatuirea metodologiei de evaluare in diverse situatii in functie de scopul si obiectivele interventiei (transversal, caz-martor, cohorta, trial randomizat si controlat etc) 3. Rezolvarea unor cazuri de focare epidemice aparute in populatia generala sau in diverse categorii de populatie aflate la risc 4. Realizarea unui program de supraveghere, pe etape de desfasurare, in diverse situatii care implica actiuni de sanatate publica atat in populatia generala cat si in diverse categorii populationale 5. Proiect in teren de investigatie si interventie epidemiologica 6. Comunicarea într-o situație (de criză) epidemiologică specială (cu autoritățile, populația și presa) 2. Obiective educationale Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să: 1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : evaluarea riscurilor in epidemiologie, etapele diverselor tipuri de studii epidemiologice, metodologia de invastigare si interventie in epidemiologie si a supravegherii in santatea populationala 2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: calcularea si interpretarea valorilor riscurilor estimate in diverse circunstante epidemiologice, derularea unor evaluari epidemiologice in conformitate cu scopurile si obiectivele si stabilirea unui plan de masuri in cazul unor investigatii si interventii specifice, realizarea supravegherii epidemiologice in situatii concrete, să comunice cu autoritățile, populația și presa într-o situație epidemiologică specială (de criză). 3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in scopul aplicarii cunoastintelor in practica 3. Competente Competente pro esionale 1. Identificarea surselor de informații despre potențiale amenințări de sănătate publică. 2. Conduită practică: să verifice, folosind gândirea critică, dacă există o problemă de sănătate publică și să descrie amploarea fenomenului. 3. Identificarea datelor de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică. 4. Punerea în practică a unui sistem de supraveghere. 5. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere. 6. Analiza descriptivă a datelor de supraveghere. 7. Interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei. 8. Identificarea constatărilor cu cea mai mare relevanță din analiza datelor de supraveghere și formularea concluziilor. 9. Evaluarea sistemelor de supraveghere. 10. Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere. 11. Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente, numită și epidemiologia informațională (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor la adresa sănătății. 12. Familiarizarea cu cadrul legislativ privind supraveghrerea și raportarea bolilor infecțioase/neinfecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional). 13. Crearea unei definiții de caz și modificarea acesteia, dacă se impune, în timpul anchetei. 14.Descrierea focarului epidemic: indivizi, spațiu, timp.

15. Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc pentru focarul respectiv. 16. Investigarea analitică (studii analitice) pentru investigarea și identificarea sursei/surselor de agenti patogeni/agenti de agresiune. 17. Recomandarea măsurilor adecvate de control în focar. 18.Raportarea și prezentarea rezultatelor actuale ale unei investigații.

19.Scrierea unui protocol de studiu, folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică respectivă.

20.Realizarea unor studii epidemiologice de diverse tipuri (descriptive sau analitice). 21.Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.

22.Alcatuirea unui plan de recomandarii de intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la constatările epidemiologice.

Competente transversale

1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile. 2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă. 3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională 4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură 5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor 6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități 7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte. 8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale

Modul 5. Microbiologie clinică (4 luni) Nr. ore de pregatire= 140 ore

Nr.ore curs= 60 ore Nr.ore practica = 80 ore

1. Tematica 1. BACTERIOLOGIE Tematica de pregatire teoretică 1. Structura bacteriilor. Nutriția și cultivarea bacteriilor. 2. Relația microorganism-gazdă. Factori de patogenitate. Apararea anti-infecțioasă. Infecția. 3. Coci Gram-pozitivi: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae, S. agalactiae, Enterococcus 4. Coci Gram-negativi: Neisseria meningitides, N. gonorrhoeae, Moraxella catarrhalis 5. Cocobacili Gram-negativi: Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella, Legionella 6. Bacili Gram-negativi: familia Enterobacteriaceae (patogeni primari și oportuniști), Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia, Burkholderia cepacia, Acinetobacter, Vibrio cholera, Campylobacter 7. Bacili Gram-pozitivi nesporulați: Corynebacterium diphtheriae, Listeria monocytogenes, si sporulati: Bacillus anthracis, Bacillus cereus, Clostridium difficile, C. botulinum, C. tetani , clostridiile gangrenei gazoase 8. Bacterii anaerobe nesporulate 9. Mycobacterium 10.Spirochete 11.Mycoplasme, chlamydii, ricketssii Tematica de pregatire practica 1. Recoltarea, transportul și conservarea produselor patologice la laboratorul de microbiologie 1. Microscopie: preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic 2. Medii de cultură. Cultivarea bacteriilor. Serotipare, lizotipare. 3. Testarea sensibilității la antibiotice a bacteriilor (metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test) 4. Hemocultura în diagnosticul infecțiilor 5. Examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor 6. Examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor 7. Examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar 8. Examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor 9. Examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită 10. Examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor 11. Diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală 12. Diagnosticul de laborator în tuberculoză 2. PARAZITOLOGIE Tematica de pregatire teoretică 1. Diagnosticul de laborator în malarie 2. Diagnosticul de laborator în toxoplasmoză 3. Diagnosticul de laborator în echinococoză 4. Diagnosticul de laborator în giardioză 5. Diagnosticul de laborator în ascaridioză 6. Diagnosticul de laborator în oxiuroză 7. Diagnosticul de laborator în trichineloză 8. Diagnosticul de laborator în teniază 3. MICOLOGIE Diagnosticul de laborator în micoze. 4. VIRUSOLOGIE

Tematica de pregatire teoretica

1. Proprietati generale ale virusurilor: definiții, structuri și funcții, taxonomie virală, replicarea virusurilor 2. Patogenia infecțiilor virale și implicațiile acesteia în prelevarea probelor destinate anchetei epidemiologice și supravegherii bolilor infecțioase de etiologie virală 3. Particularități ale răspunsului imun în infecțiile virale 4. Diagnosticul virusologic în poliomielită, particularitățile supravegherii circulației virusurilor poliomielitice, în etapa premergătoare eradicării acestei infecții, inclusiv în monitorizarea paraliziei acute flasce (PAF) 5. Diagnosticul virusologic în unele boli eruptive (rugeolă, rubeolă) 6. Diagnosticul virusologic în infecții determinate de herpesvirusuri 7. Diagnosticul virusologic în gripă și supravegherea circulației virusurilor gripale 8. Diagnosticul virusologic în hepatitele virale, determinate de virusuri hepatitice clasice (VHA, VHE, VHB, VHC, VHD) 9. Diagnosticul virusologic în infecția HIV și SIDA

Tematica de pregatire practica

1. Principii ale diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte) 2. Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot, 3. Tehnici de microbiologie moleculară pentru identifiacrea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT- PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative) 4. Diagnosticul în HIV infecție prin teste imun enzimatice (ELISA) 5. Diagnosticul hepatitelor B și C prin teste imunenzimatice (ELISA) 6. Diagnosticul serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale

2. Obiective educationale Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să: 1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : Structura, caracteristicile microbiologice ale agentilor patogeni din variate genuri de bacterii, virusuri, paraziti, micete 2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: efecturarea examenelor specifice in scopul stabilirii unor diagnostice bacteriologice, virusologice, parazitologice si micologice 3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in scopul aplicarii cunoastintelor in practica pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice 3. Competente Competente pro esionale 1. Dobândirea unor cunoștințe teoretice privind aspecte de microbiologie generală cu privire la agenții patogeni (virusuri, bacetrii, fungi, paraziti) implicați cel mai frecvent în patologia infecțioasă cu importanță epidemiologică 2. Efectuarea activităților de recoltare, transport și conservare a produselor patologice la laboratorul de microbiologie 3. Realizarea de examinări de microscopie (preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic) 4. Dezvoltarea capacității de utilizare a unor medii de cultură și realizarea unor tehnici de cultivare a bacteriilor, de serotipare și lizotipare. 5. Realizarea testării sensibilității la antibiotice a bacteriilor [metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test] 6. Interpretarea rezultatelor în cadrul diagnosticului microbiologic prin evaluarea unor produse patologice în condițiile unor boli infecțioase cu importanță în activitatea epidemiologică (hemocultura în diagnosticul infecțiilor, examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor, examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor, examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar, examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor, examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită, examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor, în diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală, în diagnosticul de laborator în tuberculoza) 7. Realizarea și interpretarea unor examene pentru diagnosticul micologic, în diverse circumstanțe epidemiologice 8. Cunoașterea principiilor de bază în diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte) în diverse circumstanțe epidemiologice 9. Efectuarea unor tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot, în diverse circumstanțe epidemiologice 10. Interpretarea rezultatelor în urma aplicării unor tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT- PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative), în diverse circumstanțe epidemiologice 11. Interpretarea diagnosticului în infecția HIV prin teste imun enzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice 12. Interpretarea diagnosticului în hepatite virale B și C prin teste imunenzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice 13. Interpretarea diagnosticului serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale, în diverse circumstanțe epidemiologice. Competente transversale 1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile. 2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă. 3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională 4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură 5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor 6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități 7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte. 8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale Modul 6. Igienă (2 luni) Nr.ore de pregatire = 80 Nr.ore curs=40 ore Nr.ore practica=40 ore 1. Tematica Tematica de pregătire teoretică Mediul în rela ț ie cu s ă n ă tatea uman ă 1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnavirilor umane. Mediul înconjurator în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurator. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. 2. Riscul și evaluarea riscului de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului. Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriatul cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării. 3. Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. 4. Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare. 5. Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. Igiena alimenta ț iei ș i nutri ț iei 1. Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentațienutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate. 2. Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marine) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor. Igiena muncii (S ă n ă tate ocupa ț ional ă ) 1. Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic la locul de muncă, prevenirea și controlul patologiei ocupaționale. 2. Noxele biologice la locul de muncă 3. Noțiuni de toxicologie profesională. 4. Patologia profesională (noțiuni de bază și strategia prevenției) Igiena colectivit ăț ilor de copii ș i tineret 1. Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere. 2. Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice. Tematica de pregatire practica 1. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic. 2. Metodologia cercetării sanitare a apei (potabile, recreaționala, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea și discutarea rezultatelor. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă. 3. Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor 4. Recoltarea probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor. 5. Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale). 6. Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc. 7. Metodologia cercetării riscului profesional pentru starea de sănătate. 2. Obiective educationale Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să: 1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : mediu in relatia cu santatea umana si evenimentele epidemiologice, aspecte legate de nutritie si alimentatie cu impacta supra situatiei epidemiologice, sanatatea ocupationala, igiena colectivitatilor de copiii si de tineri 2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: evaluari privind starea de sanitatie in relatie cu calitatea aerului, apei, solului alimentelor si a comportamentului individual in relatie cu ocupatia si in afara ei. 3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiologica moderna. 3. Competente Competente pro esionale 1. Dobândirea cunoștintelor teoretice prinvind aspectele de mediu în relație cu sănătatea umană, igiena alimentație și nutriției, sănătatea ocupațională, igiena colectivităților de copii și tineret 2. Capacitatea de aplicare a metodelor cercetării sanitare a aerului în diverse cirumstanțe epidemiologice 3. Realizarea activităților de recoltare a probelor de aer, interpretarea și discutarea rezultatelor cât și de implementare a acestora în acțiunile de supraveghere a stării de sănătate, în relație cu poluarea aerului atmosferic. 4. Capacitatea cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală) în diverse circumstanțe epidemiologice. 5. Realizarea activităților de recoltare a probelor de apă, interpretarea și discutarea rezultatelor și de implementare în activitățile de supraveghere a stării de sănătate, în relație cu apa potabilă. 6. Capacitatea de aplicare a cercetării sanitare a solului în diverse circumstanțe epidemiologice. 7. Realizarea activităților de recoltare a probelor de sol în diverse circumstanțe epidemiologice. 8. Realizarea activităților de investigare a poluării solului, interpretarea și discutarea rezultatelor, în diverse circumstanțe epidemiologice 9. Realizarea activităților de recoltare a probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator și interpretarea rezultatelor, în diverse circumstanțe epidemiologice 10. Capacitatea de aplicare a metodologiei de cercetare a condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale). 11. Dobândirea competențelor pentru aprecierea comportamentelor cu risc. 12. Capacitatea de aplicare a metodologiei cercetării riscului profesional pentru starea de sănătate, în diverse circumstanțe epidemiologice

Competente transversale

1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile. 2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă. 3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională 4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură 5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor 6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități 7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte. 8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale

ANUL III

Modul 7. Epidemiologia In ecțiilor Asociate Asistenței Medicale (5 luni) Nr.ore de pregatire = 180 ore

Nr.ore curs= 80 ore Nr.ore practica= 100 ore

1. Tematica Tematica de pregătire teoretică (2 luni) 1. Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM): generalități, definiții, legislație 2. Categorii de IAAM (infecții nosocomiale: urinare, pulmonare, infecții de plagă operatorie, infecții de cateter ; infecții nosocomiale bacteriene, virale, fungice, agenți transmisibili neconvenționali - prioni; infecția cu Cl Difficile ; infecții ale personalului medical) 3. IAAM altele decât cele dobândite în mediul de spital (infecții transmise prin sânge și derivate de sânge; infecții în cursul îngrijirilor medicale în diverse unități sanitare cu risc) 4. Principii de diagnostic clinic și microbiologic 5. Principiile antibioticoprevenției și antibioticoterapiei. Ghiduri de antibioticoterapie adaptate la profilurile de rezistență loco-regionale. Reducerea utilizării excesive a antibioticoterapiei. 6. Supravegherea și investigarea epidemiologică a IAAM 7. Identificarea și managementul riscurilor pentru monitorizarea IAAM 8. Intervenția prin prevenție a IAAM (precauții universale; dezinfecția; sterilizarea; tehnica alcătuirii procedurilor; tehnica programelor de training și educație a personalului) 9. Intervenția prin c ontrolul al IAAM ( plan de intervenții de control; procedurilor medicale de control; reducerea rezistenței antimicrobiene; testelor de laborator adecvate și utilizarea datelor de laborator; decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale; controlul mediului) 10. I dicatori de calitate în m anagementul IAAM 11. Programe de management al IAAM 12. Studii epidemiologice în cercetare problemelor privind IAAM. Tematica de pregătire practică (SPIAAM) (3 luni) 1. Supravegherea și investigarea In ecțiilor Asociate Asistenței Medicale 1.1. Proiectarea unui sistem de supraveghere 1.2. Managementul (punerea în aplicare, urmărirea, evaluarea) unui sistem de supraveghere 1.3.Identificarea, investigarea și gestionarea focarelor / izbucnirilor epidemice 2. Activități de control al In ecțiilor Asociate Asistenței Medicale 2.1. Elaborarea intervențiilor de control al infecțiilor 2.2. Punerea în aplicare a procedurilor medicale de control al IAAM 2.3.Contribuția la reducerea rezistenței antimicrobiene 2.4. Aplicarea testelor de laborator adecvate și utilizarea datelor de laborator 2.5. Decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale 2.6. Controlul mediul pentru reducerea riscului de transmitere a agenților patogeni 3. Managementul calității 3.1. Acțiuni de implementare a managementul calității 3.2. Acțiuni de optimizare a managementul riscurilor 3.3. Auditul practicilor profesionale și evaluarea performanței 3.4. Modalități de formare a personalului în domeniul controlului IAAM 3.5. Dezvoltarea temelor de cercetare ștințifică în contextul activităților de cotrol al IAAM 4. Managementul programelor 4.1. Elaborarea și susținerea unui program de control al IAAM 4.2. Managementul unui program de control al infecției, planul de lucru al proiectelor 2. Obiective educationale

Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:

1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : definitiile de caz referitaore la IAAM, a legislatiei in vigoare, a particularitatilor diverselor categorii de IAAM, principiile de diagnostic, preventie si tratamant cu variate gruprui de antibiotice si chimiterapice pentru reducerea riscului de rezistenta, managementul riscurilor de producere a IAAM, interventiile preventionale si cele de control recomandate in cazul diverselor categorii de IAAM, metodologia alcatuirii programelor de management al caliatii vizand si managementul IAAM 2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: proiectarea si implementarea unui sistem de supraveghere a IAAM in diverse circunstante epidemiologice, desfasurarea la paramentrii optimi a activitatilor de control a IAAM care sa vizeze inclusiv reducerea rezistentei la antibiotice, implementarea unui program de management al calitatii si realizarea auditului, proiectarea unui program 3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiologica moderna pentru a face fata diverselor situatii concrete

3. Competente Competente pro esionale 1. Susține activități de supraveghere a IAAM (inclusiv supravegherea post-externare) și colectează opiniile profesioniștilor în scopul de a clasifica prioritățile și de a formula obiective. 2. Formuleaza scopul, metodologia și organizarea practică a sistemului de supraveghere a IAAM, bazat pe populația deservită, serviciile furnizate și implicarea profesională, pentru a îndeplini obiectivele. 3. Selecteaza și defineste indicatorii adecvați pentru realizarea supravegherii IAAM. 4. Dezvolta legături funcționale cu departamentele de laborator și farmacie pentru revizuirea periodică a datelor de laborator și a consumului de antimicrobiene. 5. Identifică recomandările, reglementările și definițiile de caz standard, naționale și internaționale, pentru a proiecta activitățile de supraveghere a IAAM, asigurând toate necesitățile pentru a putea aplica aceste definiții în mod corect. 6. Sprijină dezvoltarea sistemelor de informare la nivel de organizație sanitară (inclusiv sisteme pentru pacient și pentru laborator) pentru a satisface nevoile supravegherii. 7. Identifică beneficiile rețelelor colaborative organizate (locale, regionale și naționale) și le promovează și promovează acțiunile de feedback. 8. Pune în aplicare sistemul de supraveghere a IAAM (testare pilot, implementare, funcționare și evaluare), în conformitate cu prioritățile organizației și obiectivele sale. 9. Analizeaza datele IAAM folosind metode epidemiologice corespunzătoare, măsurarea unor indicatori și testarea calităților acestora, solicitând asistența biostatisticienilor și a altor experți atunci când e necesar. 10.Identifică și comunică cu organizația sanitară sau cu organismele de sănătate publică în cazul când sunt necesare investigații epidemiologice suplimentare (studii de caz, studii de cohortă, trialuri) și investigații în cazul unor izbucniri epidemice.

11. Întocmește rapoarte periodice printr-o corectă interpretare a datelor semnificative, concluzii / lecții de învățat, ținând cont de grupul țintă. 12. Revizuiește în mod regulat riscurile, necesitățile și prioritățile în vederea adaptării obiectivelor supravegherii. 13. Se asigură că raportarea și feedback-ul sunt utilizate în mod eficient pentru a comunica adecvat în contexte diferite (științifice, profesionale, mass-media etc.). 14. Identifică grupurile de IAAM (sau alte evenimente neobișnuite) prin contacte cu secțiile clinice și laboratoare, prin alerte sau prin analiza sistematică a testelor microbiologice de laborator. 15. Gestionează un focar/ izbucnire epidemică într-o unitate sanitară sau la nivel comunitar. 16.Efectuează investigații descriptive și analitice în focar.

17. Selectează metodele adecvate de tipare moleculare și interpretează microbiologic rezultatele, în strânsă colaborare cu laboratoarele clinice sau microbiologice de referință. 18. Formulează și implementează o strategie adecvată pentru identificarea și comunicarea internă și externă cu părțile implicate, inclusiv cele din unitățile de asistența primară, spitalicească și de îngrijire pe termen lung. 19. Interpretează constatările și le raportează persoanelor implicate/decidenților prin utilizarea mijloacelor corespunzătoare și solicită consiliere de la diverse persoane specializate din sectorul sănătății publice. 20. Utilizează lecțiile învățate din investigațiile efectuate în cazul unor izbucniri epidemice pentru a argumenta măsurile calitative cu scop de îmbunătățire a situației. 21. Culege și analizează documentația relevantă pentru dezvoltarea unei proceduri de control al IAAM. 22. Pregătește politicile și procedurile de control al IAAM în conformitate cu procedurile standard de operare naționale sau locale, de exemplu, pentru activități de control al IAAM (ex: precauțiile standard și igiena mâinilor). 23. Cunoaște și aplică măsurile de izolarea și precauțiile speciale. 24. Cunoaște și recomandă procedura standard de dezinfecție a tegumentului. 25. Conoaște și recomandă procedurile de pregătire preoperatorie a pacientului. 26. Cunoaște și recomandă procedurile de decontaminare și sterilizare a instrumentarului medical. 27. Cunoaște și recomandă protocoalele de efectuare a procedurilor invazive: cateterizarea vasculară și urinară, ventilația mecanică etc. 28. Cunoaște și recomandă procedurile de desfășurare a activităților auxiliare privind: lenjeria și managementul deșeurilor, activități de curățenie, servicii alimentare, siguranța mediului (aer, apă),decontaminarea suprafețelor înconjurătoare. 29. Poate demonstra prin exemple conoașterea activităților privind sănătatea ocupațională: managementul în urma expunerii la fluide, prevenția leziunilor prin inoculare și alte riscuri de contaminare la angajații din domeniul sanitar în cazul accidentelor post-expunere. 30. Întocmește un program de imunizare a angajaților din domeniul sanitar și a pacienților. 31. Pregătește o procedură pentru managementul crizei în controlul IAAM: managementul de alertă, izolarea pacienților, îndepartarea și neutralizarea echipamentelor și consumabilelor potențial contaminate, raportarea și schimbul de informații cu profesioniștii din domeniul sănătății. 32. Contribuie la elaborarea de proceduri clinice pentru urmărirea unor parametri specifici. 33. Planfică strategii pentru proiectarea procedurilor de asistență medicală. 34. Realizează un program pentru implementarea și revizuirea ghidurilor de control al IAAM și a recomandărilor prin stabilirea: rolurilor și responsabilităților pentru persoanele implicate în acțiunile de control, formatori, profesioniști de diverse specialități. 35. Diseminează informațiile privind politicile pertinente și procedurile către departamentele care le aplică și ajută angajații din domeniul sanitar pentru punerea lor în aplicare printr-un sprijin continuu. 36. Identifică barierele care pot limita acțiunile de respectare a procedurilor și implică diverși angajați din domeniul sanitar pentru depășirea acestora. 37. Promovează și participă la evaluarea aplicării procedurilor și contribuie la îmbunătățirea complianței prin monitorizarea parametrilor în ceea ce privește procesul sau rezultatul așteptat. 38. Promovează importanța prevenirii și controlului rezistenței antimicrobiene (RAM), inclusiv a profilaxiei cu antibiotice. 39. Evidențiază povara umană, economică și de sănătate publică a RAM și o comunică factorilor de decizie din unitatea sanitară/spital și din comunitate. 40. Identifică determinanții local specifici pentru RAM în unitatea spitalicească. 41. Implementează un plan de reducere a RAM în unitatea spitalicească, pe baza constatărilor legate de determinanții locali și acordă prioritate acțiunilor de scădere a utlizării în exces sau abuzivă a agenți antimicrobieni, precum și modalităților de limitare a contaminării prin infecții încrucișate 42. Identifică și implică persoanele cu rol decisional în punerea în aplicare a unui plan de reducere a RAM în unitatea spitalicească. 43. Formulează și propune indicatori adecvați privind identificarea și controlul RAM, luând în considerare politica oficială privind transferul intern de informație. 44. Participă și implică membrii comisiei pentru controlul IAAM în evaluări (audituri) periodice privind utilizarea de antimicrobiene pentru profilaxie și tratament. 45. Contribuie la formarea angajaților din domeniul sanitar în utilizarea antimicrobienelor, inclusiv cu exemplificare practică. 46. Trebuie să fie capabil să consilieze personalul referitor la supravegherea corespunzătoare și a screening-ul / testarea, în concordanță cu politicile și procedurile de testarea pacientului colonizat. 47. Trebuie să fie capabil să interpreteze datele microbiologice pentru a realiza în mod corespunzător prevenția și controlul IAAM. 48. Trebuie să cunoască și să înțeleagă caracteristicile microorganismelor și să aplice cunoștințele pentru a contribui la evaluarea pacienților și a condițiilor de mediu din domeniul sanitar, în scopul de a estima riscul transferului de microorganisme, inclusiv la personalul medical și de îngrijire. 49. Este capabil să diferențieze nivelurile de risc în legătura cu statusul indivizilor, echipamentelor și mediului. 50. Propune și selectează metode și produse adecvate pentru decontaminare 51. Dezvoltă și actualizează procedurile de decontaminare și sterilizare prin consultarea ghidurilor și standardelor. 52. Sprijină și încurajează centralizarea acțiunilor de decontaminare și sterilizare a dispozitivelor medicale 53. Propune măsuri adecvate de control al IAAM pentru gestionarea deșeurilor, aer, apă, spălătorie și sector alimentar. 54. Propune măsuri de reducere a riscului în timpul planificării activităților de renovare și de efectuare a unor construcții noi în unitatea spitalicească / medicală 55. Contribuie la derularea în bune condiții a acțiunilor de acreditare, certificare, evaluare din cadrul unității spitalicești / medicale. 56. Contribuie la integrarea activităților de control al IAAM în cadrul promovării calității în unitățile medicale și a programelor privind siguranța pacienților. 57. Pregătește, efectuează și coordonează audituri ale practicilor profesionale legate de controlul IAAM în domeniul clinic. 58. Susține și permite integrarea conceptului de management al riscului (cum ar fi raportarea rapidă a evenimentelor adverse sau erorilor, fără sancțiuni) și metode (cum ar fi analiza sistematică, cauzele inițiale ale evenimentelor adverse) în activitățile de control al IAAM. 59. Contribuie (dacă este cazul) la derularea unui program de management al riscului în unitățile sanitare, prin coroborarea activităților de control al IAAM cu alte programe de siguranță cum ar fi în cazul transfuziilor, administrarea de medicamente sau utilizarea dispozitivelor medicale (comunicare coordonată, traininguri, programe de colectare a datelor sau de notificare etc.) privind calitatea siguranța pacienților 60. Ia în considerare diferitele considerații și condiții clinice și culturale care determină diferitele tipuri de evaluări și audituri. 61. Participă la stabilirea unui program de audit și investigații. 62. Pregătește protocoale pentru evaluarea performanței 63. Instruiește investigatorii astfel încât aceștia să poată evalua practici țintite, structuri sau procese. 64. Aplică metode epidemiologice adecvate în timpul culegerii datelor pentru a asigura fiabilitatea și reproductibilitatea informațiilor. 65. Analizează datele, interpretează rezultatele legate de evaluare și raportează rezultatele într-un limbaj adecvat către decidenți și personalul interesat. 66. Coordonează și raportează progresul programului de audit sau a programelor de formare în unitățile vizate sau departamente. 67. Diseminează și comunică în mod constructiv rezultatele auditurilor către angajații din sănătate și altor profesioniști implicați 68. Colaborează cu profesioniștii din unitatea spitalicească / medicală / pentru a formula acțiuni corective și a permite personalui să efectueze aceste acțiuni pentru a se asigura că sunt urmate corect rezultatele evaluării. 69. Evaluează nevoile de formare ale personalului unității spitalicești / medicale prin consultări, sondaje și alte metode. 70. Integrează în cadrul unității spitalicești / medicale a programului de formare pentru noi angajați cuprinzând cunoștințe de bază care să contribuie la creșterea gradului de conștientizare a problemelor privind controlul IAAM. 71. Proiectează un program de instruire privind activitățile de control al IAAM și proceduri pentru toți angajații în scopul de a actualiza cunoștințele și a gradului de conștientizare a problemelor legate de IAAM, în conformitate cu cele mai recente date (naționale, locale, publicații recente). 72. Selectează și oferă modalități adecvate de training. 73. Evaluează impactul sesiunilor de formare (training). 74. Înțelege metodologia de evaluare și studiile de cercetare [descriptiv sau studii analitice (cohortă, caz-martor), studiu randomizat, eficacitatea sau cost-eficiența intervenției sau tehnologiei, metaanaliza], interpretarea și utilizarea rezultatelor acestora. 75. Aplică metodologii standard de cercetare pentru investigarea IAAM și evaluarea măsurilor preventive

Competente transversale

1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile. 2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă. 3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională 4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură 5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor 6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități 7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte. 8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale

Modul 8. Bioetică și comunicare medicală (1 lună) Nr.ore de pregatire = 40

Nr.ore curs=20 ore Nr.ore practica=20 ore

1. Tematica Bioetică Tematica de pregătire teoretică 1. Bioetica: definirea conceptului, evoluție, principii, teorii, domenii prioritare de studiu 2. Valori etice aplicabile în epidemiologie și sănătăte publică 2.1. Influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate și boală. 2.2. Probleme etice în prevenirea și controlul îmbonăvirilor 3. Aspecte etice legate de colectarea datelor în epidemiologie, diseminarea și utilizarea lor. 4. Consimțământul informat: 4.1. Definirea conceptului, componente, limite 4.2. Particularitățile consimțământului informat în practica și cercetare epidemiologică 5. Confidențialitatea - rol și importanța în epidemialogia bolilor transmisibile 5.1. Aderarea la cele mai înalte standarde științifice privind protecția datelor personale și a informațiilor. 5.2. Menținerea încrederii publice 6. Etica cercetării în epidemiologie 6.1. Principii etice aplicabile studiilor epidemiologice 6.2. Cerințe etice privind participarea reprezentanților comunității la cercetare 6.3.Comportamentul științific inadecvat 7. Aspecte etice ale protocoalelor de cercetare epidemiologică la nivele național și european: 7.1.Obligații pentru comunități 7.2.Raportarea rezultatelor 8. Cadrul de reglementare etică și legală națională și europeană privind ocrotirea sănătății, protecția persoanei, responsabilitatea socială, protecției datelor personale, cercetarea în epidemiologie și sănătate publică. 9. Conflictul de interese: 9.1. Cerințe etice în identificarea și gestionarea conflinctului de interese în bolile infecțioase/neinfecțioase 9.2. Restricții și responsabilități profesionale Tematica de pregatire practica 1. Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor bioetice și a teoriilor deontologice 2. Reglementarea practicii epidemiologice prin coduri de etică. 3. Accesul la îngrijirile de sănătate - studii de caz. 4. Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale/ servicii clinice în epidemiologia clinică. 4. Discutarea problemelor etice aplicabile în demersurile epidemiologice de cunoaștere a stării de sănătate, prevenirea și controlul îmbolnăvirilor. 5. Vaccinarea și problemele de etică 6. Epidemii de TBC și aspectele etice 7. Medicina Bazată pe Dovezi și ghidurile de practică 8. Confidențialitatea în infecția HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală 9. Programele de screening și aspectele etice Comunicare medicală Tematica de pregătire teoretică 1. Comunicarea eficientă în sănătate publică. Principii, teorii și metode de comunicare 2. Comunicarea riscului 2.1. Cadru de definiție, scop și obiective 2.2. Elementele unei comunicări eficiente a riscurilor. Natura riscului și a natura beneficiilor. Incertitudinile în evaluarea riscurilor. Opțiuni de gestionare a riscurilor 3. Principii directoare în comunicarea riscurilor (audiența, expertiza în comunicare a evaluării riscului, credibilitatea comunicării, responsabilitate, mass media, comunicarea valorii practice a riscului, comunicarea perspectivei riscului) 4. Comunicarea scrisă 4.1. Principiile generale în comunicarea scrisă 4.2. Rolul și importanța comunicării scrise în raportarea evenimentului epidemiologic și în cercetare 4.3. Avantajele și dezavantajele comunicării scrise 5. Comunicarea orală 5.1. Principii generale în comunicare orală 5.2. Componentele unei comunicării orale eficiente 5.3. Abilități în comunicare orală interpersonală,la nivel instituțional și la nivelul audienței 5.4. Furnizarea unui feedback obiectiv 6. Noile tehnologii de comunicare 6.1. Rețele media 6.2. Rețele de Internet 6.3. Video-conferințe, 6.4. Telefonconferințe Tematica de pregatire practica 1. Comunicare scrisă în întocmirea unui raport epidemiologic 2. Comunicare scrisă în întocmirea unui studiu epidemiologic 3. Bariere de comunicare în diferite situații (comunicarea interpersonală, organizațională, la nivelul comunităților, etc.) 4. Elaborarea planului de comunicare scrisă și orală a riscului epidemiologic 5. Studii de caz care relevă importanța selectării sursei de credibilitate din punct de vedere al terminologiei științifice precum și semnificația faptelor pentru publicul larg. 6. Studii de caz care relevă implicarea comunității și a mass-media în comunicarea riscului 7. Impactul diferențelor de percepție a riscului epidemiologic în evaluarea eficienței comunicării 8. Evaluarea impactul caracteristicilor sociale asupra eficienței în comunicarea riscului epidemiologic 9. Aptitudini de comunicare orală și scrisă; - abilitatea de a utiliza limbajul scris și oral pentru a comunica informații sau idei altor persoane; 10. Implicare și utilizare noilor tehnologii în sistemului de comunicare dintr-o organizație (structuri de asistența primară, secundară, terțiară pentru activități curative și prevenționale). 2. Obiective educationale Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să: 1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : definirea si obiectivele bioeticii in activitatile medicale si de sanatate publica, colectarea informatiilor si etapele consimtamantului inormat, asigurarea confidentialitatii informatiilor referitoare la individ sau grup populational, asigurarea aplicarii principiilor etice in diverse studii epidemiologice, reglementarile in vigoare la nivel national si international privind etica cercetarii si abordarilor de practica epidemiologica, conflictul de interese in practica medicala si epidemiologica, cunoasterea tipurilor si tenicilor de comunicare in sanatatea publica. 2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: rezolvarea unor problema de etica in diverse situatii epidemiologice si discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcatuirea unor comunicate pe problema epidemiologice si realizarea unei compliante optime ca urmare a unei bune comunicari dintre diversii actori si/sau cu populatia, mass-media etc. 3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiologica 3. Competente Competente pro esionale Etica 1. Respectarea și aderarea la principiile etice în ceea ce privește bunăstarea umană. 2.Respectarea principiilor de etică în planificarea de studii cu scop de cercetare, colectarea, diseminarea și utilizarea datelor. 3. Aplicarea principiilor relevante pentru colectarea datelor, gestionarea, diseminarea și utilizarea informațiilor. 4. Respectarea și aderarea la principiile etice referitoare la protecția datelor și confidențialitatea cu privire la orice informații obținute în cadrul activității profesionale. 5. Gestionarea conflictelor de interese. Comunicare 1. Capacitatea de a aplica principiile de bază ale comunicării riscurilor, de adaptare a mesajului la prezentarea rezultatelor unei investigații pentru diferite segmente de public: mass-media, publicul larg, profesioniști și factorii de decizie. 2. Scrierea unui raport al unei anchete epidemiologice, adresat unor factori de decizie. 3.Redactarea unui articol pentru o revistă științifică. 4.Redactarea unui rezumat pentru o revistă științifică. 5.Redactarea unui comunicat de presă. 6. Redactarea de rapoarte, scrisori, procese verbale ale ședințelor etc 7. Armonizarea abilităților interpersonale de comunicare cu colegii si cu alte segmente de public. 8. Analiza și sintetiza principalelor puncte într-un discurs. 9. Furnizarea de feedback obiectiv (descriptiv, mai degrabă decât critic). 10. Utilizarea eficientă a tehnologiilor de comunicare (videoconferință, teleconferință, e-mail, etc.). Competente transversale 1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile. 2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă. 3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională 4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură 5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor 6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități 7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte. 8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale Modul 9. Boli In ec ț ioase (pregatire clinic ă ) (6 luni) Nr.ore de pregatire = 180 Nr.ore curs= 40 ore Nr.ore practica=140 ore 1. Tematica Tematica de pregătire teoretică Noțiuni generale: 1. Agenții etiologici - clasificare, structură, caracteristici biologice. 2. Procesul infecțios: relația agent infecțios - gazdă; dinamica procesului infecțios. 3. Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate. 4. Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică. 5. Patogeneza bolilor infecțioase ale copilului și adultului 6. Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios. 7. Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean. 8. Examene complementare în diagnosticul patologiei infecțioase: diagnostic etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice. 9. Tratamentul unor sindroame infecțioase: date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de utilizare, reacții adverse, rezistența - sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor utilizate în tratamentul infecțiilor. 10. Terapia cu antibiotice-chimioterapeutice, utilizarea rațională a antibioticelor în terapie și/sau profilaxie, Rezistența microbiană la antibiotice-chimioterapeutice și consecințele sale terapeutice și epidemiologice. Partea special ă : Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial), evoluție, tratament în: 1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemica, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele acute virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite virale; 2. Boli determinate de chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană. 3. Boli determinate de rickettsii : tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q. 4. Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, dizenteria , infectii cu H. influenzae, bruceloza, tusea convulsivă, legioneloze, tetanos, toxiinfecții alimentare, botulism. 5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospiroze, borelioze. 6. Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza, giardioza. 7. Boli determinate de fungi; candidoza, aspergiloza, criptococoza, penumocistoza. 8. Boli determinate de helminți : ascaridoza, trichineloza, teniazele, echinococoza. 9. Boli determinate de asocieri microbiene : infecții asociate asistenței medicale, septicemii, infecția la imunodeprimați. 10. Boli infecțioase prin bioterorism Tematica de pregatire practica 1. Examenul clinic al sugarului și copilului cu patologie infecțioasă 2. Examenul clinic al adultului și vârstnicului cu patologie infecțioasă 3. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HVA, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare). 4. Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic. 5. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic. 6. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic. 7. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic. 8. Interpretarea examenului LCR în contextul clinic și epidemiologic. 9.Interpretarea rezultatelor hemoculturii în contextul clinic și epidemiologic. 10. Interpretarea antibiogramei în contextul clinic și epidemiologic. 2. Obiective educationale

Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:

1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : clasificarea, caracteristicile si particularitatile etiologice in diverse boli infectioase, diagnosticul clinic, biologic si imagistic in patologia infectioasa, strategii de tratament in bolile infectioase determinate de variati agenti patogeni. 2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: managementul clinic al bolnavilor cu variate patologii infectioase prin coroborare cu contextul epidemiologic. 3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiologica moderna

3. Competente Competente pro esionale 1. Familiarizarea cu aspectele de diagnostic clinic în bolile infecțioase cu impact asupra stării de sănătate a populației. 2. Interpretarea rezultatele de laborator și diagnosticul din punctul de vedere al semnificației epidemiologice. 3. Familiarizarea cu diferite metode de diagnostic și de serotipare, inclusiv cu testele moleculare. 4. Comunicare eficientă cu echipa de laborator. 5. Familiarizarea cu aspectele de prevenție secundară și terapie în bolile infecțioase cu impact asupra sănătății publice

5. Identificarea, revizuirea și evaluarea literaturii de specialitate relevante. 6. Elaborarea unor direcții de acțiune bazate pe dovezi pentru evenimentele acute determinate de bolile infecțioase cu impact asupra strategiilor de sănătate publică.

Competente transversale

1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile. 2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă. 3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională 4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură 5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor 6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități 7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte. 8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale ANUL IV Modul 10. Epidemiologia bolilor nein ecțioase (6 luni) Nr.ore de pregatire = 180 ore Nr.ore curs= 80 ore Nr.ore practica=100 ore 1. Tematica Tematica de pregatire teoretică (3 luni) 1. Elemente fundamentale de epidemiologie a bolilor neinfecțioase 2. Epidemiologia bolilor neinfecțioase la copil: boli respiratorii, boli cardiovasculare, boli neurologice, nefropatii, hepatopatii cronice, neoplazii /hemopatii maligne, mucoviscidoza, boli congenitale (rubeola congenitală,toxoplasmoza congenitală). 3. Epidemiologia bolilor neinfecțioase la adult: generalități clinice, implicații medicale și sociale, elemente de epidemiologie descriptivă, cauzalitatea și evaluarea riscului, măsuri de prevenție: 4.Epidemiologia bolilor cardiovasculare (boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebrale) 5. Epidemiologia bolilor respiratorii (BPCO, astm bronșic) 6. Epidemiologia bolilor de nutriție (diabetul zaharat, supraponderalitate și obezitatea) 7.Epidemiologia bolilor digestive (boala ulceroasă, hepatitele cronice) 8.Epidemiologia bolilor renale (glomerulopatii acute și cronice) 9. Epidemiologia bolilor genetice și bolilor rare 10. Epidemiologia cancerelor sporadice și ereditare (oncogenetica) (cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul gastric, cancerul de colon, cancerul bronhopulmonar, cancerul de prostată) 11.Epidemiologia bolilor endocrinologice (patologia tiroidei, osteoporoza)

12. Epidemiologia bolilor neurologice (boli neurologice demielinizante) 13. Epidemiologia bolilor reumatologice (reumatismul articular, poliartita reumatoidă, spondilita anchilozantă, reumatismul degenerativ) 14. Epidemiologia bolilor dermatologice (dermatita atopică, psoriazis, cancerul de piele) 15.Epidemiologia tulburărilor de comportament (tabagism, consum de alcool, consum de droguri și a diverselor substanțe halucinogene)

16.Epidemiologia bolilor mentale și psihice (psihozele, schizofrenia) 17.Epidemiologia traumatismelor, accidentelor, intoxicații, suicid. 18.Epidemiologia bolilor dentare (caria dentară, cancerul oral)

19.Epidemiologia bolilor geriatrice (demența senilă, stările terminale, iatrogenia)

20. Farmacoepidemiologie (noțiuni de bază) 21.Epidemiologia patologiei transfuzionale.

22. Epidemiologie moleculară (noțiuni de bază).

Tematica de pregătire practică clinică (pediatrie,cardiologie,oncologie) (3 luni)

Pediatrie

1. Patogeneza bolilor neinfecțioase cu extindere populațională la copil (diabet, astm bronsic, artrita reumatoidă, nefropatii, boli congenitale) 2. Elemente clinice de recunoaștere în unele boli sau sindroame: boli respiratorii acute (bronșiolita, pneumomia, astmul bronsic), boli cardiovasculare, boli neurologice, nefropatii, hepatopatii cronice, neoplazii /hemopatii maligne, mucoviscidoza, boli congenitale (rubeola congenitală, toxoplasmoza congenitală). 3. Examenul clinic al sugarului și copilului sănătos. 4. Examenul clinic al sugarului și copilului bolnav. 5. Monitorizarea clinică a copilului cu patologie neinfecțioasă. 6. Proiect de studiu epidemiologic privind patologia neinfecțioasă a copilului.

Cardiologie

1. Elemente clinice și de recunoaștere în hipertensiunea arterială 2. Elemente clinice și de recunoaștere în cardiopatia ischemică 3. Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc) 4. Supravegherea și dispensarizarea bolilor cardiovasculare la nivel populațional 5. Proiect de studiu epidemiologic privind patologia cardiovasculară.

Oncologie

1. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul mamar 2. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de col uterin 3. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de colon 4. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul pulmonar 5. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de prostată 6. Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc în cancerul sporadic și în cancerul ereditar ) 7. Supravegherea și dispensarizarea bolilor canceroase 8. .Proiect de studiu epidemiologic privind patologia oncologică

2. Obiective educationale Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să: 1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : epidemiologia (frecventa, distributia, modele epidemiologice, preventia, politici de santate) a bolilor neinfectioase de diverse categorii cu impact asupra sanatatii publice (cancer, boli cardiovasculare, boli de nutritie si diabet, boli mentale si psihice , boli genetice, boli neurologice, boli reumatologice, boli dermatologice, tulburari de comportament etc, elemente de baza in farmacoepidemiologie, epidemiologia transfuzionala si epidemiologia moleculara. 2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: abordarea clinico-epidemiologica a copilului cu variate boli infectioase si neinfectioase cu impacta supra sanatatii publice, abordarea clinico-epidemiologica a populatiilor cu diverse afectiuni cardiovasculare sau cu cancer, realizarea unor programe de sanatate publica pentru evaluarea riscurilor, efectuarea actiunilor de screening si monitorizarea unor boli cu impact populational. 3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiologica moderna 3. Competente Competente pro esionale 1. Dobândirea cunoștințelor teoretice privind aspectele fundamentale de epidemiologie descriptivă și analitică cât și a măsurilor de prevenție privind bolile netrasmisibile cu impact asupra sănătății populaționale 2. Dobândirea cunoștințelor teoretice de farmaco-epidemiologie, a patologiei transfuzionale și epidemiologiei moleculare 3. Capacitatea de cunoaștere și relizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a copiilor cu patologie neinfecțioasă 4. Dirijarea unor programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de protecție, de reechilibrare și recuperare) a copiilor cu boli cronice. 5. Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia neinfecțioasă la copil 6. Capacitatea de cunoaștere și realizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a pacienților cu patologie cardiovasculară 7. Dobândirea abilităților pentru evaluarea prin screening a factorilor de risc specifici în patologia cardiovasculară 8. Dirijarea unor programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de protecție, de reechilibrare și recuperare) în bolile cardiovasculare 9. Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia cardiovasculară 10. Capacitatea de cunoaștere și realizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a pacienților cu cancer 11. Dobândirea abilităților pentru evaluarea prin screening a factorilor de risc specifici în patologia neoplazică atât în cazul cancerelor sporadice cât și a celor ereditare (acțiuni specifice de oncogenetică) 12. Dirijarea unor programme de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de protecție, de reechilibrare și recuperare) în patologia neoplazică. 13. Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia neoplazică

Competente transversale

1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile. 2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă. 3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională 4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură 5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor 6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități 7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte. 8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale

Modul 11. Epidemiologie practică de intervenție (6 luni) Nr.ore de pregatire = 220 ore

Nr.ore curs = 0

Nr.ore practica= 220 ore

1. Tematica Tematica de pregatire practică ( 6 luni: DSP - 3 luni; ISP - 3 luni) 1. Activitatea de prevenire și control a unei boli infecțioase 1.1. Tipurile, etapele și obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea și interpretarea unei fișe de anchetă epidemiologică în circumstanțe epidemiologice variate. 1.2. Recoltarea, conservarea și transportul din focarul epidemiologic al produselor patologice și din mediu contaminat. 1.3. Investigația și intervenția (controlul) unei epidemii: • transmise pe cale aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori, • consecință a modului de viață, • produse de microorganisme oportuniste, 2. Supravegherea în medicina comunitară. Elaborarea unui sistem de supravegherea pentru o boală transmisibilă 2.1. Metode și mijloace de realizare a supravegherii, prevenției și dispensarizării bolilor. 2.2. Prezentarea structurii, obiectivelor și prestațiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită. 2.3. Evaluarea epidemiologică a Programelor Naționale de Supraveghere a bolilor infecțioase. 2.4.Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni. 3. Supravegherea bolilor neinfecțioase: realizarea programelor de prevenție și control 4. Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă. 5. Programul Național de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanțul de frig, evaluarea eficienței, supravegherea și controlul reacțiilor postvaccinale. 6. Circuitul informațional al datelor epidemiologice. 7. Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional). 2. Obiective educationale Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să: 1. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind rezolvarea unor situatii concrete de practica epidemiologica in teren atat in cadrul serviciilor de epidemiologie de la nivel judentean cat si in cele care asegura asistenta de specialitate la nivel regional 3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiologica moderna

3. Competente Competente pro esionale 1. Activitatea de prevenire și control a unei boli infecțioase in teren atat la nivel judentian cat si regional 2. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni in diverse circunstante epidemiologice cu efectuarea actiunilor de screening sau de evaluare in focare de boli infectioase transmisibile 3. Implicarea in actiuni de alerta rapida in circunstante de risc epidemiologic la nivel local, regional si international 4. Culegerea si interpretarea datelor in contenxtul legislatiei nationale, europene si internationale in situatii epidemiologice speciale (cataclisme naturale, pandemii, situatii de conflic armat etc) Competente transversale 1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile. 2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă. 3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională 4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură 5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor 6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități 7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte. 8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale Bibliogra ia obligatorie: suplimentar bibliogra iei minimale, bibliogra ia va i extinsă și cu alte titluri naționale și internaționale, la recomandarea disciplinelor participante la preg ă tirea în specialitate, în consens cu coordonatorul preg ă tirii de specialitate. Bibliogra ie minimală 1. Bardov VG. Hygiene and Ecology . Vinnytsya: Nova Knyha Publishers, 2009, ISBN 978-966-382-198-6. 2. Boiculese VL, Dascălu C, Dimitriu G, Moscalu M, Doloca A. Metode descriptive și elemente de analiză statistică a datelor medicale . Ed. Performantica, Iași, 2012. 3. Bonita R, Beaglehole R, Kjellstrom T. Basic epidemiology , 2 nd edition. World Health Organization, 2006. Available online: http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/43541/1/9241547073_eng.pdf 4. Buiuc D. Microbiologie Medicală, Ghid pentru studiul și practica medicinei , Ediția a VI-a, Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2003. 5. Burlea M. (sub red.). Recomandări de vaccinare în pediatrie . Ed. Medicală Amaltea, București, 2012. 6. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Metodologii de supraveghere . Available online: http://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii [Accessed on: 25.05.2017]. 7. Cepoi V, Azoicăi D (sub red). Ghid de management al infecțiilor asociate asistenței medicale , editia a II-a. Ed. Global Management Arte, București, 2017. 8. Coughlin SS. Ethical issues in epidemiologic research and public health practice. Review. Emerging Themes in Epidemiology 2006; 3:16. Available online: http://www.ete-online.com/content/3/1/16 9. Elston RC, Johnson WD. Basic Biostatistics for Geneticists and Epidemiologists - A Practical Approach . A John Wiley and Sons, Ltd, Publ., 2008. 10. European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC). Core competencies for EU public health epidemiologists in communicable disease surveillance and response . Second revised edition Stockholm, 2009. ISBN 978-92-9193-201-6. Available online: http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/training-core-competencies-EU- public-health-epidemiologists.pdf 11. Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). Elements and guiding principles of risk communication . Available online: http://www.fao.org/docrep/005/x1271e/X1271E03.htm 12. Institutul Național de Sănătate Publică. Formarea profesională în domeniul epidemiologiei și promovarea utilizării noilor tehnologii pentru personalul din sectorul sănătății. Manual de curs pentru medicii epidemiologi . Ed. Dobrogea, Constanța, 2012. 13. Gavăt V. Sănătatea mediului și implicațiile sale în medicină. Ed. "Gr. T. Popa", Iași, 2007. ISBN 978-973-768-221-5 14. Gordis L. Epidemiology , 5 th edition. 2014. ISBN 9781455742516. Available online: 15. Heymann DL. Control of communicable diseases - manual . 20th Edition, APHA Press, UK, 2014. ISBN: 978-0-87553-018-5 https://studentconsult.inkling.com/store/book/gordis-epidemiology-5th/ 16. Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile . Editia a 19-a, Ed. Medicala Amaltea, Bucuresti, 2012. 17. Iancu LS. Virusologie medicală: note de curs și lucrări practice pentru medici rezidenți . Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2004. 18. International Ethical Guidelines for Health-related Research Involving Humans, Fourth Edition. Geneva. Council for International Organizations of Medical Sciences (CIOMS); 2016. ISBN 978-929036088-9. Available online: http://cioms.ch/ethical-guidelines- 2016/WEB-CIOMS-EthicalGuidelines.pdf 19. Ivan A (sub red). Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile . Ed.Polirom, Iași, 2002. 20. Jewell NP. Statistics for Epidemiology . Chapman & Hall/CRC, a CRC Press Company, Boca Raton, London, NewYork, Washington D.C., 2009. 21. Katz DL, Elmore JG, Wild DMG, Lucan SC. Jekel’s Epidemiology, Biostatistics, Preventive Medicine, and Public Health . 4th edition, 2014. Available online: https://www.inkling.com/store/book/jekels-epide miology-biostatistics-preventivemedicine-and-public-health-katz-wild-elmore-lucan-4th/ 22. La Torre G. Applied Epidemiology and Biostatistics . SE Ed , 2010. 23. Mandell GL, Bennett JE, Dolin R. Principles and practice of infectious diseases . Churchill Livingstone Elsevier, 8th Edition, 2014. 24. Brooks GF, Caroll JS, Morse SA, Mietzner TA. Jawetz Melnick & Adelbergs Medical Microbiology .26 th Edition. McGraw-Hill Companies, SUA, 2013. 25. Irving W, Boswell T, Ala'Aldeen D. Medical Microbiology. Instant Notes . Taylor&Francis Group Publ., USA, 2005. 26. Greenwood D, Barer M, Slack R, Irving W. Medical Microbiology: Pathogenesis, immunity, laboratory investigation and control . 18 th Edition. Churchill Livingstone, Elsevier, 2012. 27. Mincă D. Sănătate Publică și Management Sanitar . Ed. Carol Davila, București, 2005; 28. Petrișor AI. Ethical issues in epidemiological data analysis. Rom J Bioethics 2010; 8, 211-220. Available online: http://www.bioetica.ro/index.php/arhivabioetica/article/viewFile/154/237 29. Pilly E. Maladies infectieuses et tropicales . CMIT, ALIMEA Plus Ed.,2015. 30. Plotkin S, Orestein W, Offit P. Vaccines . Saunders Elsevier Ed., USA, 2013. 31. Prejbeanu I. Igiena mediului, igienă școlară: ghid de lucrări practice pentru studenți. Ed. Sitech, Craiova, 2014. ISBN 978-606-114-290-3 32. Bhopal RS. Concepts of epidemiology integrating the ideas, theories, principles, and methods of epidemiology . Oxford University Press, UK, 2016. 33. Webb P, Brain C, Pirozzo S. Essential Epidemiology. An introduction for students and Health Professionals . Cambridge University Press, UK, 2011. SCOPUL SI OBIECTIVELE EDUCATIONALE GENERALE Scop :Rezidentul la sfasitul programului de pregatire va fi capabil sa aiba cunoastinte aprofundate in domeniul epidemiologiei generale si a epidemiologiei speciale a bolilor infectioase si neinfectioase, de Sanatate Publica, informatica si biostatistica medicala, microbiologie, igiena, boli infectioase, bioetica si comunicare. Obiective : 1. Va capabil sa integreze cunostintele teoretice si practice de epidemiologie cu cele ale specialitatilor cuprinse in curricula de pregatire ; 2. Va avea capacitatea de a se documenta din literatura de specialitate, de a comunica si transmite multidirectional informatiile stiintifice adecvate. 3. Va avea abilitati de munca in echipa multidisciplinara SCOPUL SI OBIECTIVELE EDUCATIONALE SPECIFICE Scop : Rezidentul la sfasitul programului de pregatire va fi capabil sa rezolve probemele profesionale specifice de epidemiologia bolilor infectioase si neinfectioase Obiective : 1. Va raspunde cerintelor practice de rezolvare a focarelor de boala transmisibila 2. Va fi capabil sa elaboreze un plan de masuri de preventie si control in diverse situatii epidemiologie in concordanta cu particularitatile procesului epidemiologic 3. Va elabora protocolul si va aplica metodologia unor studii de evaluare adecvate situatiilor practice pentru cunoasterea riscurilor si apreciere consecintelor fenomenelor epidemiologice in diverse boli infectioase si neinfectioase 4. Sa rezolve problemele de actualitate privind evolutia unor boli in contextul epidemiologic regional, national si international 5. Sa alcatuiasaca si sa aplice Programe de sanatate / protocole/ metodologii in acord cu legislatia in vigoare si particularitatile situatiilor date 6. Sa culeaga informatii in scopul analizei si interpretarii unor fenomene la nivel individual sau a diverselor grupuri/colectivitati populationale 7. Sa coordoneze activitati specifice in relatie cu alti specialisti pentru rezolvarea unor alerte/urgente epidemiologice. REZULTATE ASTEPTATE (STANDARD ORIFESIONAL CURENT) la inalizarea pregatirii Sa fie pregatit teoretic si practice pentru a ocupa un post de medic specialist de epidemiologie in sistemul de sanatate (spitale publice si private, DSP, ISP, centre/servicii medicale de specialitate, centre de cercetare medicala etc) EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST Probe de examen speci ic programului : - Proba scrisa DA - Examen practic (oral) DA - Proba de abilitati/manualitati NU - Proba pe caseta video NU - Proba operatorie NU - Dizertatie DA TEMATICA DE EXAMEN I. PROBA SCRISA de epidemiologie generala si speciala 1. Istoricul epidemiologiei. 2. Definitie, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei. 3. Metoda epidemiologica, metoda clinica. 4. Supravegherea in sanatatea populationala 5. Analiza epidemiologica. 6. Investigarea și intervenția în epidemiologie 7. Aplicatii ale epidemiologiei in sanatatea publica. 8. Legislația privind supravegrerea și raportarea bolilor infecțioase/neinfecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional). 9. Cauzalitatea. Factori cauzali. Stabilirea cauzalitatii. Evaluarea riscurilor 10. Epidemiologia clinica.Metodologia studiilor epidemiologice. 11. Profilaxia. Screening. 12. Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor. 13. Procesul imfectios (definitie, factori conditionali, forme de manifestare populationala). 14. Focar epidemiologic (definitie, factori conditionali, forme de manifestare populationala). 15. Proces epidemiologic (definitie, factori conditionali, forme de manifestare populationala). 16. Epidemiologia prevenirea si controlul bolilor infectioase. 16.1. Infectii virale respiratorii acute. 16.2. Gripa. 16.3. Adenoviroze. 16.4. Rujeola. 16.5. Rubeola. 16.6. Varicela. 16.7. Herpes simplex. 16.8. Herpes zoster. 16.9. Parotidita epidemica. 16.10. Mononucleoza infectioasa. 16.11. Psitacoza-ornitoza. 16.12. Scarlatina. 16.13. Angina cu streptococ betahemolitic de grup A. 16.14. Difteria. 16.15. Tusea convulsiva. 16.16. Meningita meningococica (epidemica). 16.17. Legioneloze. 16.18. Salmoneloze. 16.19. Dizenteria bacteriana. 16.20. Holera si infectii cu alti vibrioni patogeni. 16.21. Toxiinfectii alimentare. 16.22. Boala diareica acuta infectioasa. 16.23. Listerioza. 16.24. Hepatite virale (transmitere predominant enterala). 16.25. Poliomielita. 16.26. Enteroviroze nepoliomielitice. 16.27. Gastroenterita virala cu rotavirus. 16.28. Toxoplasmoza. 16.29. Trichineloza. 16.30. Hepatite virale (transmitere predominant parenterala). 16.31. Infectia cu HIV/SIDA. 16.32. Antrax. 16.33. Bruceloza. 16.34. Tularemia. 16.35. Rabia. 16.36. Malaria. 16.37. Leptospiroze. 16.38. Infectii cu anaerobi (tetanos, botulism). 16.39. Infectii produse de agenti patogeni neconventionali (prionoze) 16.40. Infectii Asociate Asistentei Medicale de diverse tipuri si etiologii 17. Infectii in conditii de calatorie 18. Epidemiologia generala a bolilor neinfectioase la copil si adult (exemplificare pentru bolile cardiovasculare, cancer, boli de nutritie si metabolism) PROBA PRACTICA de epidemiologie generala 1. Tipuri de studii epidemiologice utilizate in evaluarea cauzalitatii. 2. Esantionarea in studii epidemiologice. 3. Analiza frecventei unor fenomene de sanatate in populatie. 4. Metode de culegere, prelucrare, interpretare si transmitere multidirectionala a informatiilor epidemiologice in cadrul supravegherii. 5. Clasificarea si sinteza masuratorilor epidemiologice. 6. Intocmirea fisei de ancheta epidemiologica (diferite categorii de boli transmisibile). 7. Metodologia efectuarii anchetei epidemiologice (preliminare, retrospective). 8. Intocmirea unui program epidemiologic de supraveghere si control pentru diferite categoriide boli tansmisibile (structura, obiective, activități). 9. Prezentarea si interpretarea indicatorilor statistici si reprezentarilor grafice cu larga utilizare in practica epidemiologica. 10. Recoltarea, conservarea si transportul produselor patologice (investigarea focarului de boli transmisibile). 11. Vaccinopreventia: vaccinuri utilizate in programul national de vaccinare, alte vaccinuri utilizate in profilaxie (indicati, contraindicatii, tehnica administrarii, efecte secundare). 12. Principiile, obiectivele si structura calendarului vaccinarilor in Romania. 13. Evaluarea fondului imunitar al populatiei. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli transmisibile prin imunizari active. 14. Seropreventia: date generale, seruri de larga utilizare, indicatii, contraindicatii, reactii adverse, testarea riscului de sensibilizare fata de seruri heterologice. 15. Imunoglobulino-preventia: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicatiile si limitele utilizarii. 16. Decontaminarea microbiana: date generale, mijloace si metode, tipuri de decontaminare, evaluarea eficacitatii. 17. Dezinfectie si Sterilizare: date generale, mijloace si metode, evaluarea eficacitatii. 18. Antibioticosi chimiopreventia: date generale, indicatii, limite, reactii adverse, implicatii medicale si socioeconomice. PROBA PRACTICA de epidemiologie speciala 1. Elaborarea unui program anual de vaccinari la nivel teritorial 2. Supravegherea epidemiologica activa a starii de purtator 3. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de boala diareica acuta. 4. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de toxiinfectie alimentara. 5. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de scarlatina. 6. Elementele supravegherii epidemiologice active a infectiei streptococice. 7. Supravegherea epidemiologica activa a starii de portaj cu streptococ betahemolitic grup A. 8. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de meningita meningogocica. 9. Masuri de prevenire și control in focarul de tuse convulsiva. 10. Masuri de prevenire și control a difteriei 11. Masuri de prevenire și control in focarul de rujeolă 12. Masuri de prevenire și control a sindromului rubeolic congenital 13. Masuri de prevenire și control a rubeolei într-o unitate medicală 14.Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologica a tetanosului. 15.Masuri de prevenire și control în cazul apariției unui caz de poliomielită 16.Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologica activa a gripei. 17. Masuri de prevenire și control in focarul de hepatita virala acuta cu transmitere predominant enterala. 18. Masuri de prevenire și control in focarul de hepatita virala acuta cu transmitere predominant parenterala. 19. Masuri de prevenire și control a infectiei HIV cu transmitere verticală, transfuzională etc 20. Masuri de prevenire și control a infecției cu virusul West Nile 21. Proiectarea unui sistem de supraveghere a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale 22.Elaborarea intervențiilor de control a IAAM 23 .Elaborarea unui plan de acțiuni pentru implementarea managementul calității axat pe optimizarea managementului riscurilor 24. Elaborarea și susținerea unui program de control al IAAM 25. Managementul unui program de control al IAAM, planul de lucru al proiectelor 2. DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEDICULUI SPECIALIST IN EPIDEMIOLOGIE 2.1. Competenta pro esionala intrinseca specialitatii (urmare a promovarii examenului de medic specialist - standard pro esional ) a. Capacitatea de a aplica, transfera si combina cunoastintele teoretice si abilitatile practice in situatii si medii diverse pentru a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ si la standardele cerute. b. Aplicarea cunoastintelor de specialitate in scopul analizei si luarii deciziei pentru revolvarea unor situatii epidemiologice date. c. Manifestarea spritului creativ pentru initierea unor actiuni sau luarea unor masuri in rezolvarea unor activitati epidemiologice specifice sau ca raspuns la situatii neprevazute d. Abilitatea de a lucra ca membru in echipe multidisciplinare sau cu alti specialisti din domeniul epidemiologiei manifestand calitati de comunicare eficienta e. Capacitatea de demonstra autonomie si de a aplica rationamentul profesional in rezolvarea problemelor specifice f. Demonstrarea in cursul activitatilor profesionale a caracteristicilor de adaptabilitate si responsabilitate in indeplinirea atributiilor profesionale in domeniul epidemiologiei g. Aplicarea analizei critice in evaluarea cunostintelor stiintifice medicale si de specialitate prin actualizarea pregatirii profesionale si transferarea acestora in practica curenta 2.2. Observatii Etice , deonologice, pro esionale - Are dreptul de a fi respectat si obligatia de a respecta atat persoanele carora le asigura asistenta de specialitate cat si membrii echipelor cu care conlucreaza - Are derpturile de a i se asigura integritatea fizica si morala si obligatia de a aplica aceste principii morale, culturale si etice fata pacienti, decidenti si persoane din comunitate - Are dreptul de a beneficia de prevederile legislatiei in vigoare si obligatia de a aplica aceste prevederi fata de cei cu care interactioneaza in efectuarea activitatii profesionale - Are dreptul de a i se asigura suprotul profesional in vederea perfectionarii in sitemul de educatie continua si obligatia de a participa la orice activitate care asigura dezvoltarea competentelor profesionale - Are obligatia de a identifica, de a intelege si de a respecta asteptarile, dorintele si atitudinile pacientului , apartinatorilor sau populatiei in acordarea ingrijirilor specifice specialitatii - Are drepturile de a i se proteja imaginea si personalitatea si are obligatiile de a respecta confidentialitatea informatiilor la care are acces in cursul desfasurarii activitatilor profesionale referitoare la persoane si la institutia in care lucreaza. - Are obligația de a respecta principiile etice în planificarea și efectuarea cercetării epidemiologice precum și în diseminarea datelor obținute. 2.3. Care sunt modulele de pregatire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregatirii, care intra in standardul pro esional si pot i practicate ca urmare a obtinerii titlului de medic specialist - Informatica medicala si biostatistica - Bioetica - Management sanitar (pentru ocuparea unor functii de conducere) 2.4. Care pot i domeniile de dezvoltare pro esionala in specialitate, prin ormare specializata suplimentara (atestate de pregatire complementara existente in legislatia MS), ulterior obtinerii titlului de medic specialist si in ce conditii : - Atestat complementar de pregatire in Managementul Serviciilor de Sănătate - Atestat complementar de pregatire in Boli infectioase - Atestat complementar de pregatire in Managementul medical al dezastrelor - Atestat complementar de pregatire in Îngrijiri paliative - Atestat complementar in Medicină aerospațială - Atestat complementar in Homeopatie, Acupunctură, Apiterapie-fitoterapie-aromaterapie pentru medici - Atestat complementar in Asistență medicală de urgență prespitalicească Atestatul poate fi obtinut in urma parcurgerii programului de pregatire complementar in conformitate cu reglementarile stabilite in metodologia de desfasurare a formarii de catre MS. PRIN ACESTA SE CERTIFICA LEGISLATIA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SANATATII EPIDEMIOLOGIE PROF.UNIV.DR. DOINA AZOICAI MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății INISTERUL SĂNĂTĂȚII 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ

Definiția specialității:

IGIENA este ramur ă a medicinei preventive. 1. Specialitatea studiaz ă ac ț iunea factorilor de mediu asupra s ă n ă t ăț ii popula ț iei, în vederea prevenirii îmboln ă virilor, a ț inerii sub control a riscurilor de mediu, a sc ă derii expunerii la factorii de risc a popula ț iei prin eforturi concertate ale societ ăț ii ș i utilizarea eficient ă a resurselor. 2. Studiază starea de nutriție și de alimentație a populației, alimentație ce trebuie să fie lipsită de riscuri biologice și/sau chimice . 3. Studiază dezvoltarea și starea de sănătate a copiilor, adolescenților și tinerilor.

1. ORGANIZAREA PROGRA ULUI 1.1. Durata programului NU ARUL TOTAL DE ANI 4 NUMARUL TOTAL DE MODULE 12 ODULUL 1 SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI ANAGE ENT NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 14 săptămâni/3 5 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 56 ore/4 ore/săptămână/14 săptămâni ODULUL 2 INFOR ATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ EDICALĂ NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 8 săptămâni/ 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni ODULUL 3 BIOETICĂ NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 săptămâni / ½ lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 20 ore/2 ore/2 săptămâni odulul 4 EPIDE IOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 8 săptămâni/ 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni odulul 5 BOLI INFECȚIOASE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 16 săptămâni/ 4 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 64 ore/4 ore/săptămână/ 16 săptămâni odulul 6 BOLI TROPICALE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 8 săptămâni/ 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni odulul 7 BOLI PROFESIONALE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 4 săptămâni/ 1 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ore/4 ore/săptămână/ 4 săptămâni odulul 8 SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 4 săptămâni/ 1 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ore/4 ore/săptămână/ 4 săptămâni ODULUL 9 IGIENA EDIULUI NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 43 Săptămâni/10 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 172 ore/4 ore /săptămâni/36 săptămâni odulul 10 PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCO IALE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 8 săptămâni/ 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni ODULUL 11 IGIENA ALI ENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 43 Săptămâni/10 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 172 ore/4 ore /săptămâni/36 săptămâni odulul 12 IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 43 Săptămâni/10 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 172 ore/4 ore /săptămâni/40 săptămâni Total ore pregătire teoretică 816 Total ore pregătire practică 5484 Structura programului Modulul 1, anul I: SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT - 3.5 luni Nr. ore curs: 56 ore/4 ore/14 săptămâni Nr. ore practică : 434 ore ► Tematică.

1.1 Starea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate. 1.2 Educația pentru sănătate și promovarea sănătății: concepte, organizare, funcționare, evaluare.

1.3. Managementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național, integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară.

1.1. ​INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ 1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației. 2. Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate. 3. Morbiditatea. 4. Calitatea vieții. 5. Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații: Factori biologici Factori de mediu. Factori de stil de viață (comportamentali). Serviciile de Sănătate. 6. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. Criterii de alegere a metodelor de cercetare. Metode cantitative; proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor. Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative. Tematica activităților practice 1. Starea de sănătate: • Surse oficiale - naționale și internaționale - accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică. 2. Demografie: Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației. Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc). Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile. Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale stării de sănătate. 3. Morbiditate. Calitatea vieții. Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli. Proiectarea unui studiu de prevalentă pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității întro populație. 4. Factori care condiționează starea dc sănătate a unei populații. Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații. Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației. Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății. Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației. 5. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. • Realizarea și testarea unui chestionar. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE 1. Identificarea problemelor. 2. Analiza și prezentarea problemei . 3. Ierarhizarea priorităților. 4. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție. 5. Formularea obiectivelor. 6. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. 7. Pretestarea metodologiei. 8. Planul de lucru. 9. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor. 10. Bugetarea acțiunilor. 11. Implementarea proiectului. 12. Prezentarea rezultatelor. Tematica activităților practice  Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.  Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.  Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.  Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.  Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar,  interviu).  Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.  Elaborarea pianului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.  Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.  Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.  Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate: 1. Evaluarea raportului cost-eficacitatc al unor tratamente sau proceduri diagnostice. 2. Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate. 3. Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de management în condițiile practicii de grup. 4. Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc. 5. Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate. 1.2. ​EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII 1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa. 2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății. 3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate. 4. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului. 5. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală. 6. Problematica medico-socială a populației vârstnice. 7. Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri. 8. Marketing social. Tematica activităților practice 1. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. • Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică. • Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data. 2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății. • Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație nonguvernamentală. 3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.  Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.  Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.  Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.  Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.  Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații.  Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).  Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.  Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.  Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor. 1.3. ​MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ  Planificare și programare.  Comunicare în organizație  Sisteme de sănătate; descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.  Organizarea serviciilor de sănătate - macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc.  Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare.  Principiile și funcțiile managementului: Procesul de luare a deciziei Conflict și negociere  Management organizational - structură, cultură, managementul schimbării.  Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.  Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).  Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).  Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.  Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.  Noțiuni de legislație medicală  Integrare in UE: instituții, legislație, programe.  Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.  Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.  Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar -curativ și profilactic).  Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.  Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.  Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).  Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar -curativ și profilactic).  Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.  Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.  Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.  Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile.  Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.  Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate.  Proiectarea unui sistem dc asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.  Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).  Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor. ► Obiective educaționale : Starea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate Educația pentru sănătate și promovarea sănătății. Mangementul serviciilor de sănătate. Sistemul de sănătate național. Introducere în economia sanitară. ► Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații. Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate. Realizarea unui material de educație pentru sănătate. Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare. Principiile și funcțiile managementului: Procesul de luare a deciziei. Management organizational. Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar. Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate. Elemente de economie sanitară. Modulul 2, anul I: BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ MEDICALĂ – 2 luni Nr. ore curs. 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni Nr. ore practică : 248 ore 1. Tematica lecțiilor conferință : 1. Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: Epilnfo, SPSS, SAS, etc., Editarea de documente (text și grafică), Baza de date. 2. Documentarea asistată de calculator. 3. Programe de comunicații. 4. Biostatistică: Indicatori de tendință centrală șI dispersie. Eșantionaj și inferență statistică. Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice). 5. Regresia logistică Corelația și regresia liniară. Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E. 6. Statistică superioara. Tematica activităților practice:  Introducere în informatică: ► Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale, ► Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafica. ► Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date. ► Utilizarea unui program de calcul tabular. ► Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator. ► Utilizarea poștei electronice. ► Utilizarea mijloacelor multimedia.  Biostatistică: ► Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu. ► Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor. ► Proiectarea unui studiu pe eșantion. ► Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice. 2. Obiective educaționale. o Utilizarea calculatorului în prelucrarea și redactarea articolelor științifice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).

o Dobândirea capacității de prelucrare statistică a datelor în cadrul diverselor studii de cercetare.

Modulul 3, Anul 1, BIOETIC Ă - 2 s ă pt.

Nr. ore curs: 20 ore

Nr. ore practică :50 ore.

 Tematica lecțiilor conferință:  Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetica, domenii prioritare de studiu in bioetica.  Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influenta credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor.  Relația medic - pacient, modele ale relației medic - pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.  Relația medic - pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic - pacient minor: acte normative care reglementează relația medic – pacient  Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.  Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației., dileme etice în avort, reproducerea umană asistata medical, donarea reproductivă.  Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion. Terapia genică.  Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică. Tematica activităților practice: a. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă Rolul comunicării în relația medic - pacient. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice. b. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. c. Drepturile pacienților - reglementare legislativă. d. Rolul comitetelor de etică din spitale. e. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii dc malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului dc malpraxis. f. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani. g. Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative. h. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane.

► Obiective educaționale. o Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică. ► Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). o O atitudine a medicului specialist de igienă în conformitate cu etica profesională.

Modulul 4, anul I: EPIDEMIOLOGIE - 2 luni Nr. ore curs: 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni Nr. ore practică : 248 ore

1.Tematică lecțiilor conferință:

4.1. EPIDEMIOLOGIE GENERAL Ă – 2 săptămâni 4.1.1. Tematica lecțiilor conferință  Introducere în epidemiologie: definiție, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară); cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică).  Epidemiologie descriptivă: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire, utilizare).  Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii); studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri si controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale – trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice).  Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare).  Supravegherea epidemiologică: istoric, definiție, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii. 4.2. EPIDEMIOLOGIE SPECIAL Ă –1,5 luni 4.2.1. Tematica lecțiilor conferință 4.2.1.1. Epidemiologia bolilor infec ț ioase – 2 s ă pt ă mâni  Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).  Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).  Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare).  Investigarea si controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie).  Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea).  Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.  Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B.  Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.  Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina.  Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C.  Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială.  Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.  Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză.  Parazitoze. 4.2.1.2. Epidemiologia bolilor netransmisibile – 1 lun ă  Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție).  Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică).  Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului). 4.2.2. Tematica activit ăț ilor practice pentru epidemiologie general ă ș i special ă

i. Sistemul informațional în bolile transmisibile ii. Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase iii. Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni. iv. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere. v. Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție - activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării); tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor; tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor. vi. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară și definitivă; măsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare. vii. Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației – imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă. viii. Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje). ix. Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase. x. Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism. xi. Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile netransmisibile.  Obiective educaționale. o Deprinderea elementelor de analiză epidemiologică în cadrul studiilor populaționale. o Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă. o Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației. o Elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase. o Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).  Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.  Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, epidemiologie ocupațională și epidemiologia de mediu. Modulul 5, anul I: BOLI INFECȚIOASE - 4 luni Nr. ore curs: 64 ore/4 ore/săptămână/ 16 săptămâni Nr. ore practică : 248 ore 1. Tematică lecțiilor conferință: 5.1. Etiologia bolilor infectioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziti. 1. Diagnosticul bolilor infectioase: a. Diagnostic pozitiv ■ Date epidemiologice ■ Date clinice ■ Date de laborator. b. Diagnostic diferential (în functie de patologie). 2. Tratamentul antimicrobian: a. Antibiotice si chimioterapice: clasificarea si descrierea principalelor antibiotice si chimioterapice; mecanisme de actiune ale substantelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor si chimioterapicelor, rezistenta microbiana la antibiotice. 3. Infectii ale cailor respiratorii superioare:  Guturaiul  Angine  Epiglotita  Laringita acuta  Laringo-traheobronsita acuta  Otita externa si medie  Sinuzite 4. Infectii ale cailor respiratorii inferioare:  Bronsite acute, bronsite cronice acutizate  Bronsiolita  Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)  Abcesul pulmonar  Pleurezii. 5. ​Infectii cardio–vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite, Infectii intravasculare (tromboflebite septice, endarterite), Infectii pe valve prostetice. 6. ​Infectii ale sistemului nervos: Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene) Encefalite infectioase, postinfectioase, postvaccinale. Mielite, nevrite. Abces cerebral. Infectii de șunt LCR 7. Infectii cutanate si de parti moi: Celulite si infectii ale tesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. Miozite, fasceite. Infectiile plagilor, arsurilor. 8. Infectii ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizata si generalizata Limfangite 9. Diarei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament. Diarei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea calatorilor. Diarei invazive (inflamatorii). Diarei post-antibiotice.Toxiinfectii alimentare. Boala Whipple. 10. Infectii intraabdominale. Peritonite. Supurații intraabdominale localizate. Abcese parenchimatoase. Infectii ale cailor biliare: colecistite, angiocolite. 11. Hepatite virale acute si cronice. 12. Infectii ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite. 13. ​Infectii osteo -articulare: Infectii ale articulatiilor native. Infectii ale protezelor osoase si articulare. Osteomielita 14. Infectii cu transmitere sexuala (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benigna, trichomoniaza, vaginite, vaginoze etc.). 15. Boli eruptive virale:  Rujeola  Rubeola  Infectii cu virusul varicelo - zosterian  Roseola infantum  Megaleritemul epidemic 16. Infectii cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infectioasa, HHV6,7,8). 17. Gripa. 18. Infectia urliana. 19. Difteria. 20. Tusea convulsive. 21. Infectii cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo. 22. Febra tifoida si paratifoida. 23. Dizenteria bacteriana. 24. Holera. 25. Trichineloza. 26. Botulism. 27. Antrax. 28. Tetanos. 29. Gangrena gazoasa. 30. Bruceloza. 31. Listerioza. 32. Tularemia. Pateureloze.Erlichioze. 33. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurenta. 34. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q). 35. Erizipeloid Rosenbach. 36. Boala ghearelor de pisica. 37. Febra muscaturii de sobolan. 38. Infectia cu HIV. 39. Infectii în sarcina si lehuzie 40. ​Infectii asociate ingrijilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv, cutanat si prin dispozitive intravasculare percutanate, infectii transmise prin sânge/produse de sânge si grefe de organe 41. Medicina de calatorie. 42. Boli infectioase emergente: SARS, Gripa aviara etc. 43. Notiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoasterea precoce, epidemiologie, managementul si controlul infectiilor cu agenti patogeni). 5.2. Tematica activitaților practice 1. Interpretarea leucogramei: 50 2. Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secretii purulente etc): 30, 3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 30, 4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 30, 5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 30 6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutica): 30, 7. Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutica): 30 8. Punctia rahidiana: 10, 9. Interpretarea rezultatelor examinarilor din LCR: 10, 10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice si chimioterapice: 30, 11. Interpretarea urmatoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de coagulare) (50), renale (50). 2. .Obiective educaționale. o Cunoașterea patologiei infecțioase cu potențial de transmitere prin aer, apă, sol, aliment. o Medicina de calatorie. o Boli infectioase emergente: SARS, Gripa aviara etc. o Notiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).  Posibilitatea de diagnostic si stabilirea planul de investigatie al unei infectii precum și indicatia de investigatie speciala a unei infectii. Medicul trebue sa poata interpreta examenele biologice privind infectiile. Modulul 6, anul II: BOLI TROPICALE Nr. ore curs. 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni Nr. ore practică : 248 ore. 1. Tematică lecțiilor conferință: o Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură. o Holera. o Pesta. o Lepra. o Treponematoze tropicale. o Trahomul o Arboviroze. Febra galbenă. Denga. o Febra hemoragică Ebola. o Boala Marburg. o Febra de Lassa o Amibiaza. o Malaria. o Leishmaniaza. o Tripanosomiaza. o Filariaza. o Schistostomiaza. Tematica activităților practice: ■ Examinare frotiuri de sange periferic (10) ■ Examinare coproparazitologică (10) ■ Examinare parazitologică alte produse patologice (biopsie, etc) (10) ■ Consult pacienti cu boli tropicale. 2. .Obiective educaționale. o Elemente definitorii pentru bolile cu răspândire în zone de climă caldă. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire). o Cunoașterea patologiei de tip tropical în conexiune cu cerințele igienice, în contextul modificărilor climatice, a mișcărilor mari de populație fie prin migrarea unui număr mare de persoane din zone de climă caldă, fie datorită facilităților de transport în diferite puncte ale planetei. Modulul 7, anul II: BOLI PROFESIONALE Nr. ore curs: 16 ore/4 ore/săptămână/ 4 săptămâni Nr. ore practică : 54 ore. 1. Tematica lecțiilor conferință:  Bolile profesionale:  definitie  criterii de diagnostic  anamneza profesionala  metode de prevenirea bolilor profesionale.  Semnalarea si declararea bolilor profesionale: principii, pasi.  Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.  Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalitati de efectuare  Legislatia naționala și europeana de medicina muncii. Tematica activităților practice • Efectuarea anamnezei profesionale in vederea identificarii riscului de boala profesionala; • Identificarea locurilor de munca si a profesiunilor expuse la agenți etiologici profesionali care pot determina boli profesionale (microclimat profesional, agenti chimici, radiatii ionizante si neionizante la un loc de munca, agenti biologici) • Etapele de diagnostic de profesionalitate, rolul medicului de medicina muncii. • Semnalarea bolii profesionale. • Aplicatii practice in conformitate cu legislatia nationala si europeana de medicina muncii. • Prezentare cazuri clinice. 2. .Obiective educaționale. o Efectuarea anamnezei profesionale in vederea identificarii riscului de boala profesionala. o Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional. o Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalitati de efectuare. o Identificarea locurilor de munca si a profesiunilor expuse la agenți etiologici profesionali care pot determina boli profesionale. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire). o Cunoașterea și monitorizarea stării de sănătate a populației active. Modulul 8, anul II: SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ Nr. ore curs: 16 ore/4 ore/săptămână/ 4 săptămâni Nr. ore practică : 54 ore. 1. Tematica lecțiilor conferință:  Introducere în medicina muncii: definiție, atribuțiile serviciului de medicina muncii.  Riscul profesional.  Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic în funcție de sex, vârstă și stare fiziologică.  Noțiuni de toxicologie profesională.  Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase, direct sau indirect, prin alimente, apă, reziduuri, etc.  Stresul profesional.  Legislație de medicină a muncii (supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare boli profesionale - legislatia privind valorile limita de expunere la noxe in mediul profesional si domeniul de aplicare, legislatia privind valorile limita de expunere biologica in mediul profesional si domeniul de aplicare), organizarea medicinei muncii, sistemul informațional în domeniu.  Patologia profesională declarată și cea nedepistată – influențe asupra morbidității generale.  Patologia profesională cu latență mare: rolul colaborării diferitelor instituții în profilaxie și control.  Activitati si atributii specifice in activitatea de evaluare a locurilor de munca si a conditiilor igienico-sanitare, colaborarea medicului de igiena si a medicului medicina muncii în evaluarea expunerii profesionale și neprofesionale la radiatii ionizante (rolul si atributiile laboratoarelor de igiena radiatiilor în relație cu activitatea de supraveghere a lucrătorilor).  Legislație:Legea nr. 111 din 1996, privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, republicată în 1998 și revizuită în 2003, Norme fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul nr. 14 din 24 ianuarie 2000, al președintelui C.N.C.A.N., Legea minelor nr.85/2003, Radiation Protection Nr.160 (publicat in 2009) , contine noile recomandari tehnice ale Uniunii Europene pentru monitorizarea persoanelor expuse profesional la radiatia externa, in baza ICRP 103, si inlocuieste Radiation Protection No.73 (din 1994). Tematica activităților practice xii. Formularele de semnalizare și declarare a bolilor profesionale. xiii. Analiza morbidității cu incapacitate temporară de muncă într-o întreprindere. xiv. Măsuri de protecția muncii, depistarea și declararea bolilor profesionale și a accidentelor în unitățile medico-sanitare.

2. .Obiective educaționale. o Riscul professional. o Noțiuni de toxicologie profesională. o Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase. o Stresul professional. o Activitati si atributii specifice in activitatea de evaluare a locurilor de munca si a conditiilor igienico-sanitare ale acestora. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).

o Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare boli profesionale - legislatia privind valorile limita de expunere la noxe in mediul profesional si domeniul de aplicare.

Modulul 9, anul II și 2 luni din anul III: IGIENA MEDIULUI - 10 luni- 43 săptămâni

Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/ 36 săptămâni Nr. ore practică : 1088 ore.

1. Tematica lecțiilor conferință:  Rolul factorilor de mediu in etiologia imbolnavirilor umane. Fenomene patologice legate de expunerea la factori de risc din mediu: patologia infectioase si parazitara, patologia sistemului nervos, tulburari neuro – comportamentale, patologia aparatului respirator, patologia cardio – vasculara, patologia cutanata, patologia aparatului digestiv, patologia hepatica, patologia renala si a tractului urinar, patologia sistemului hematopoietic, tulburari ale functiei glandelor endocrine, tulburari imunologice, inclusiv alergice, tulburari ale reproducerii si dezvoltarii umane, rolul factorilor de mediu in producerea cancerului uman.  Promovarea comportamentelor sanatoase pentru un mediu sanatos. Prevenirea imbolnavirilor generate de expunerea la factorii de mediu externi si promovarea sanatatii prin masuri de ordin social si prin modificarea comportamentelor nesanatoase.  Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.  Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale și antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psihosociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).  Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanților la procesul de luare a deciziilor.  Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.  Strategii de prevenire si control in sanatate. Evaluarea strategica a riscului si planificare: riscuri evaluate cantitativ si calitativ pentru o comunitate data, compararea riscurilor (criterii, scale, matrici), stabilirea riscurilor priorizate (citerii si tehnici). Sistemul geografic de informatii de mediu si sanatate;  Toxicologie de mediu: principii generale; absorbție, distribuție, excreție, biotransformare; efecte toxice pe organe și sisteme, efecte cancerigene și genetice.  Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Masuri de prevenire si combatere. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.  Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane.  Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.  Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.  Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.  Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.  Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.  Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.  Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.  Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.  Controlul produselor cosmetice.  Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare. Conceptul de „oraș sănătos”. Particularitati socio-economice ale mediului rural in relatie cu starea de sanatate a populatiei.  Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; măsuri de prevenire și control.  Poluarea aerului interior: expunere, efecte pe sanatate, control  Mediul ocupațional medico-sanitar în relație cu sănătatea umană.  Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.  Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.  Poluarea transfrontalieră și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase. Tematica activit ăț ilor practice  Instrumente si metode specifice de prevenire si combatere a riscurilor din mediu, planuri de urgenta si interventie precoce in catastrofe si accidente  Prezentare generala a elaborarii si aplicarii legislatiei sanitara si de mediu  Legislația Națională și Europenă: Constitutia Romaniei, Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Legea protectiei mediului 137/1995 revizuită în 2000, Legea privind asistenta de sanatate publica 100/1998 înlocuită cu legea nr.95/2006, Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, Directiva 91/676/CEE transpusa si aprobata prin HG nr.964/2000 prevede Planul de actiune pentru protectia apelor fata de acest risc de poluare cu nitrați,Directiva CEE 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman; Legea Apei nr.458/2002 privind calitatea apei potabile; Legea nr.311/ 2004 privind completarea și modificarea Legii apei; HG nr 974/2004 privind normele de aplicare și inspecție sanitară. Directiva (UE) 2015/1787 a comisiei/din 6 octombrie 2015 de modificare a anexelor II și III la Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman, Ordinul ministrului sănătății nr. 275/2014 privind aprobarea procedurii de reglementare sanitară pentru punerea pe piață a produselor, materialelor, substanțelor chimice/amestecurilor și echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, în baza art. 10 din Legea nr 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată., Ordinul ministrului sănătății nr 119/2017 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, HG nr.1260/2012 - pentru modificarea si completarea HG.nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al parlamentului european și al consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice.  Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.  Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect.  Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.  Acte normative in domeniul aerului atmosferic si standarde cu caracter tehnic.  Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor.  Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.  Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.  Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.  Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.  Acte normative in domeniul apei si standarde cu caracter tehnic.  Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului poluare bacteriologică, chimică, radioactivă). Interpretarea și discutarea rezultatelor.  Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea solului.  Acte normative in domeniul solului si standarde cu caracter tehnic.  Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).  Acte normative in domeniul locuintei si standarde cu caracter tehnic  Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.  Acte normative in domeniul zgomotului si standarde cu caracter tehnic  Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.  Acte normative in domeniul radiatiilor si standarde cu caracter ethnic.  Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar.  Acte normative in domeniul medico-sanitar si standarde cu caracter tehnic  Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe.  Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situație dată.  Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată. 2. .Obiective educaționale. o Cunoașterea modalităților de monitorizare a niveleleor de poluanți din aer, apă de băut, recreațională sau uzată, sol, habitat. o Evaluarea riscurilor pe sănătate, în expunere acută și cronică, datorită impactului poluării factorilor de mediu. o Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relația cu poluarea aerului, a apei, a solului, în expunerea la radiații ionizante și neionizante, poluarea sonoră. o Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății o Deșeurile menajere - riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. o Controlul produselor cosmetice. o Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare. o Particularitati socio-economice ale mediului rural in relatie cu starea de sanatate a populatiei. o Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).

o Corecta apreciere a impactului pe sănătatea umană în condițiile unor expuneri ambientale sau interioare la diferiți agenți poluanți din mediu de viață. o Supravegherea stării de sănătate în relația cu poluarea aerului, apei, a solului, în expunerea la radiații ionizante și neionizante, poluarea sonoră. o Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrophe, accidentele industriale și nucleare impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. o Evaluarea poluării interioare și a impactului pe sănătatea omului.

Modulul 10, anul III, PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE

Nr. ore curs: 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni Nr. ore practică : 248 ore

1. Tematică lecțiilor conferință: o Norme de igiena privind amenajarea si functionarea unui spital: structura functionala, amplasare spatii, circuite functionale, Riscuri asociate nerespectarii circuitelor functionale si neasigurarii spatiilor adecvate profilului spitalului. o Aprovizionarea cu apa potabila a unui spital. Metodologia de supraveghere si controlul calitatii microbiologice a apei potabile. o Deseurile rezultate din activitatea medicala: colectare, transport, neutralizare. Riscuri epidemiologice in relatie cu deseurile rezultate din activitatea medicala. o Ape reziduale-tratare-colectare-evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectarii conditiilor igienice de evacuare. o Siguranta alimentului. Riscuri microbiologice asociate prepararii si distributiei hranei. o Curatenia si dezinfectia. Metode de curatenie si dezinfectie. Substante biocide. Evaluarea eficientei curateniei si dezinfectiei. Riscuri microbiologice asociate nerespectarii protocoalelor de curatenie si dezinfectie. o Managementul deșeurile medicale, modalități de colectare, păstrare și eliminarea acestora. o Igiena mainilor - masura cheie in prevenirea infectiilor nosocomiale. Programe de igiena mainilor. o Combaterea vectorilor. Metode de dezinsectie si deratizare. Riscuri asociate prezentei vectorilor. Tematica activit ăț ilor practice 1. Cadrul legislativ national privind: - organizarea si functionarea unui spital; - curatenia si dezinfectia - apa potabila - deseurile rezultate din activitatea medicala si apele reziduale - siguranta alimentului-riscuri microbiologice- 2. Elaborarea planului de masuri privind prevenirea infectiilor nosocomiale in relatie cu mediul spitalicesc: - curatenia si dezinfectia spatiilor destinate serviciilor medicale - curatenia si dezinfectia blocului alimentar - managementul sigurantei alimentului - dezinsectia si deratizarea - gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala - igienizarea rezervorului de apa potabila - monitorizarea compliantei cu igiena mainilor - asigurarea circuitelor pentru pacienti, alimente, deseuri, lenjerie curate/murdara. 3. Evaluarea eficientei masurilor implementate pentru prevenirea infectiilor asociate ingrijirilor medicale (planul de autocontrol) : - metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafete, aeromicroflora, maini. - prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafete, maini, echipament de protectie personal. - prelevare probe apa potabila pentru evaluarea calitatii microbiologice 4. Elaborarea planului de management al sigurantei alimentului in blocul alimentar – HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control. 2. .Obiective educaționale. o Cunoașterea componentelor structurale si functionale ale unui spital, cerintele de igiena privind aprovizionarea cu apa potabila, evacuarea apelor reziduale si a deseurilor rezultate din activitatea medicala, cunoașterea și evaluarea metodele de curatenie si dezinfectie, modalitățile de combatere a vectorilor: dezinsecție-deratizare. o Cunoașterea principiile sigurantei alimentului. o Cunoașterea modalitațile de asigurare și evaluare a igienei mâinilor, etapele și resursele necesare implementării și evaluării unui program de igiena mâinilor. o Cunoașterea cerințelor de igienă pentru amenajarea și funcționarea blocului alimentar, precum și modalitățile de prevenire a riscurilor de contaminare a alimentelor. o Cunoașterea componentelor planului de măsuri pentru prevenirea și controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicale în raport cu mediul spitalicesc o Cunoașterea structurii planului de autocontrol și să prezinte metodele de prelevare probe microbiologice din spital (suprafete, aeromicroflora, maini), bloc alimentar (suprafete, maini, echipament de protectie personal) și apa potabila. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire). o Să se cunoasca cerintele legale privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un spital in vederea autorizarii sanitare. o Sa se stie a se elabora un plan de masuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infectiile asociate ingrijirilor medicale. o Sa se stie a se elabora plan de autocontrol pentru a evalua eficienta masurilor de igienă implementate. o Sa se stie a se stabili punctele critice de control in procesul de preparare a hranei. o Să se evalueze eficienta programului de igiena mainilor.

Modulul 11 anul III și 4 luni anul IV, IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI - 10 luni ( 43 săptămâni)

Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/ 36 săptămâni Nr. ore practică : 1088 ore.

1. Tematica lecțiilor conferință:  Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație–nutriție–sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.  Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente, și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macroși micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat).  Etiopatogenia bolilor carențiale: hipovitaminoze, carența în elemente minerale, malnutriția protein-calorică, anemii nutriționale.  Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic.  Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar.  Aspecte populaționale în relație cu alimentația: tipuri de diete.  Evaluarea clinică și nutrițională - Dezechilibrul nutrițional, Screening-ul nutrițional, Evaluarea nutrițională, Examinarea fizicăstarea de nutriție, Interacțiunea dintre medicamente și alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.  Metode de intervenție comunitară: Evaluarea, recomandarea și monitorizarea în chirurgia obezității, nutriția în sarcină și lăuzie, comportamentul alimentar și stilul de viață în colectivitățile de copii și adolescenți, dieta vârstnicului și managementul colectivităților de seniori instituționalizați, alimentația și regimul de viață al sportivilor, managementul metabezității.  Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): modul de obținere, formele de comercializare și consum, compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.  Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor si masuri de profilaxie.  Degradarea și alterarea alimentelor;  Principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra calității nutritiva a alimentelor și riscul asupra stării de sănătate a consumatorilor;  Ambalaje folosite în sectorul alimentar; cerinte privind materialele in contact cu alimentul.  Alimente funcționale, alimente modificate genetic, alimente cu destinație nutrițională specială, suplimente alimentare, nutrigenomica. Relația cu starea de sănătate.  Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor și relația cu starea de sănătate.  Principii de gastrotehnie.  Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente.  Igiena unităților cu profil alimentar. Tematica activit ăț ilor practice  Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea și discutarea rezultatelor.  Legislatia europeana si nationala in domeniul sigurantei alimentelor si igienei unitatilor alimentare.  Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points). Sistemul de management al sigurantei alimentului: ISO 22000:2005  Controlul pe piata al alimentelor cu risc pentru sanatatea populatiei. Sistemul rapid de alerta pentru alimente si furaje.  Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.  Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete alimentare.  Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.  Principii generale de dietoterapie.  Analiza riscului legat de consumul de alimente. Educație și intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriat public/privat).  Metodologii si strategii de supraveghere a starii de sanatate a populatiei in relatie cu factorii de risc alimentar. 2. .Obiective educaționale. o Definirea nutrienților, cele două componente ale echilibrului energetic: aportul de energie și cheltuiala de energie a organismului, necesarul de energie în diferite momente ale vieții și factorii care influențrază cheltuiala de energie a organismului, prezentarea situațiile de dezechilibru energetic și riscurile pentru sănătate asociate acestor dezechilibre. o Prezentarea rolului macro și micronutrienților în organism, necesarul în funcție de vârstă și patologie, principalele surse alimentare de macro și micronutrienți și efectele consumului neadecvat. o Prezentarea riscurile de contaminare chimică și microbiolgică a alimentelor, surse de contaminare. bolile ce pot să apară prin consum de alimente contaminate. o Descrierea modalitățile de evaluare a statusului nutrițional al omului sănătos. o Metodele de apreciere a aportului alimentar. o Valoarea nutritivă, recomandările de consum pentru principalele grupe de alimente și efectele consumului neadecvat. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).

o Identificarea necesarul de macroși micronutrienți în funcție de vârstă și consecințele consumului neadecvat. o Cunoașterea riscurile chimice și microbiolgice de contaminare a alimentelor și a patologiei ce poate fi indusă. o Evaluarea statusul nutrițional în diferite grupuri populaționale.

Modulul 12 anul IV, IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR – 10 luni ( 43

săptămâni)

Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/ 40 săptămâni Nr. ore practică : 1228 ore

1. Tematica lecțiilor conferință:  Obiectul, importanta si orientarea actuala a igienei copiilor si tinerilor Particularitatile raspunsului organismului copilului la actiunea factorilor de mediu.  Caracteristicile generale ale procesului dezvoltarii fizice si neuropsihice a copiilor, adolescentilor si tinerilor. Dinamica si modificarile in timp ale dezvoltarii umane la nivelul colectivitatii; accelerația creșterii sau tendința seculară  Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării si maturizarii organismului, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană;  Dezvoltarea fizică, notiuni de auxologie: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor pe grupe de varsta: anteprescolar, prescolar,scolar , adolescent;  Caracteristici evolutive somatice in perioada pubertara;  Prevenirea tulburarilor de crestere a copiilor si adolescentilor.  Dezvoltarea neuropsihica: legile si factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația; etapele dezvoltarii neuropsihice a organismului uman: criterii de stadializare;  Particularitatile evolutive ale dezvoltarii neuropsihice ale copiilor si adolescentilor pe grupe de vârstă;  Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală, condiționare reciprocă, factorii care influenteaza activitatea scolara, randamentul la învațătura; eșecul școlar, dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat.  Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți. Comportamente deviante in adolescenta. Măsuri de prevenire si combatere.  Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreșcolari (0 – 3 ani): particularități igienice pe grupe de vârstă, jocurile și jucăriile, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul de activitate si odihna din creșele de copii.  Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preșcolari (3 – 7 ani): creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și activitate fizică, odihna și somnul, deprinderea de a munci, programul de activitate si odihna din grădinițele de copii.  Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi și studenți: capacitatea de lucru și curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, regimul de viata si activitate din școli și facultăți; orarul școlar, reușita școlară, orientarea școlară și profesională, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educatie fizică si sport, odihna și somnul.  Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc pentru sanatate în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: comportamentul alimentar nesanogen, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual deviant, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente. Cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere. Prevenirea cariei dentare, igiena buco-dentară. Handicapul fizic și psihic.  Cerințe igienico-sanitare privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor, adolescenților și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă.  Rolul alimentației in procesul de crestere si dezvoltare si in optimizarea starii de sanatate a copiilor si adolescentilor (sursele necesarul si ratia de nutrienti pe grupe de varsta). Prevenirea tulburarilor de nutritie la copii si adolescenti.  Acte normative si standarde cu caracter tehnic privind normele igienice specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități.  Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noțiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminați în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvență crescută.  Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: boli cronice și forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficiența măsurilor medicale în morbiditatea cronică.  Acte normative si standarde cu caracter tehnic privind asistenta medicala in unitatile publice si private pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor adolescentilor si tinerilor. Tematica activit ăț ilor practice  Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. Analiza si interpretarea datelor de dezvoltare fizica la nivel individual si colectiv pentru depistarea tulburarilor de crestere si nutritie. Organizarea si desfasurarea examenelor medicale periodice si de bilant in unitatile de învațământ.  Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.  Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.  Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională. Fișa de caracterizare psihopedagogica si medico-psihologica pentru orientarea scolara si profesională.  Metodologia depistării comportamentelor cu risc, a tulburarilor de adaptare școlara.  Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.  Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. Fișa cresei, gradiniței, scolii.  Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.  Metodologii si strategii de supraveghere a stării de sanatate a copiilor adolescentilor in relatie cu factorii din mediul de viata si activitate (actiuni asupra determinantilor sanatatii pentru prevenirea bolilor).  Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate in scoli.  Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară. 2. Obiective educaționale. o Cunoașterea caracteristicilor și modalităților de apreciere a dezvoltării fizică și neuro-psihice a copiilor și tinerilor. o Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. o Metodologii si strategii de supraveghere a stării de sanatate a copiilor adolescentilor in relatie cu factorii din mediul de viata si activitate. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).

o Acțiuni de promovare a sănătății și educație pentru sănătate în unitățile de copii. o Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute și cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri. o Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc pentru sanatate în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

1. Insusirea cunostintelor detaliate si aprofundate privind elementele ce sunt incluse în curriculum de igienă cu scopul de a avea pregatirea necesara exercitarii profesiei de medic specialist la standardele actuale. Cu toate că specialitatea de igienă nu are recunoaștere la nivel european în forma actuală în care este în țara noastră, fiecare din capitolele din care este se compune curriculum de igienă are corespondent în curriculum altor specialități în țările Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii cum ar fi Environmental and Occupational Health pentru partea de mediu, sănătatea publică etc. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: o Dobandirea de cunostinte teoretice privind înfluența factorilor de mediu ce pot induce o patologie foarte diversă. o Dobandirea de cunostinte teoretice privind evaluarea impactului contaminanților din mediu din apă, aer, sol, prezența diferitelor tipuri de radiații, zgomor asupra sănătății ca și mijloacele și măsurile ce trebuiesc întreprinse pentru limitarea sau eliminarea impactului negativ asupra sănătății omului. o Dobandirea de cunostinte teoretice privind nutrienții, componentele echilibrului energetic, dezechilibru acestuia și riscurile pentru sănătate asociate acestor dezechilibre, rolul macro și micronutrienților în organism, care sunt nevoile de macroși micronutrienți în funcție de vârstă și în diferite situații patologice, care sunt principalele surse alimentare de macro și micronutrienți și efectele consumului neadecvat. o Dobandirea de cunostinte teoretice privind factorii ce influențează comportamentul alimentar, modalitățile de evaluare a statusului nutrițional al omului sănătos, metodele de apreciere a aportului alimentar, valoarea nutritivă, recomandările de consum pentru principalele grupe de alimente și efectele consumului neadecvat. o Să prezinte riscurile de contaminare chimică și microbiolgică a alimentelor, bolile ce pot să apară prin consum de alimente contaminate. o Dobandirea de cunostinte teoretice privind caracteristicile generale ale procesului dezvoltarii fizice si neuropsihice a copiilor, adolescentilor si tinerilor. o Dobandirea de cunostinte teoretice privind evaluarea dezvoltării fizice a copiilor și tinerilor. o Dobandirea de cunostinte teoretice privind programul de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universitățI, elemente de orientare școlară și depistarea și prevenirea comportamentelor cu risc la copii. o Dobandirea de cunostinte teoretice privind aprecierea condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. o Dobandirea de cunostinte teoretice privind modalitățile de supraveghere a stării de sanatate a copiilor adolescentilor in relatie cu factorii din mediul de viata si activitate/ o Dobandirea de cunostinte teoretice si practice privind inteferentele elementelor specifice igienei cu patologia apartinand oricarei alte specialitati medicale, in mod deosebit din domeniul bolilor infecțioase, bolilor tropicale, bolilor profesionale și a medicinei muncii. o Dezvoltarea capacitatii medicului specialist igienist de a participa corect si activ in echipe medicale multidisciplinare. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: o Medicul specialist de igienă trebuie sa faca dovada ca si-a insusit obiectivele educationale de mai sus, la nivelul exigentelor medicale si deontologice specifice standardelor. Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă DA - examen clinic NU - probă de abilitățI. DA - probă pe casetă video. NU - probă operatorie. NU - dizertație NU TEMATICA DE EXAMEN 1. PROBA SCRISĂ: 1. Igiena aerului atmosferic: factori meteoro-climatici si influenta lor asupra sanatatii, poluarea aerului atmosferic (surse de poluare, natura agentilor poluanti, efectele poluarii aerului atmosferic asupra starii de sanatate, riscuri generate de principalii poluanti si evaluarea lor, monitorizarea poluarii aerului si a expunerii umane, criterii de calitate a aerului). 2. Igiena apei: apa potabila (nevoile de apa ale individului si colectivitatilor, mod de acoperire, surse de apa, aprecierea calitatii surselor; compozitia minerala si relatia cu sanatatea; poluarea chimica si microbiologica a apei potabile, efectele asupra sanatatii, boli transmise prin apa, epidemiile hidrice; criterii de calitate a apei potabile; metode de tratare a apei pentru potabilizare); ape naturale, de suprafata si subterane: riscuri pentru sanatate si criterii de calitate, autopurificarea apei, criterii de calitate; indepartarea apelor uzate: riscuri pentru sanatate date de indepartarea incorecta a apelor uzate, evaluarea riscurilor. 3. Igiena solului: relatia intre sol si sanatatea umana; endemiile biogeochimice; poluarea chimica si biologica a solului, efectele asupra starii de sanatate. 4. Deseurile solide si periculoase: surse, clasificari, compozitie fizica, chimica si biologica; riscuri pentru sanatate generate de indepartarea incorecta a deseurilor solide si peiculoase. 5. Regimul biocidelor. Legislația în vigoare. 6. Igiena habitatului. Asezarile urbane: efectele asupra sanatatii date de urbanizare; spatiul locuit si relatia cu sanatatea umana: conditiile fundamentale ale igienei spatiului locuit, efectele asupra sanatatii generate de conditiile de locuit si facilitatile sanitare, poluarea aerului interior, evitarea suprasolicitarii fiziologice (ambianta termica, vicierea aerului interior, iluminatul natural si artificial, zgomotul), prevenirea infectiilor, intoxicatiilor si accidentelor. 7. Igiena radiatiilor: radiatii neionizante (radiofrecvente, infrarosii, luminoase, ultraviolete), surse, relatii cu sanatatea umana, masuri de prevenire si combatere a efectelor nocive asupra sanatatii; radiatii ionizante: iradierea naturala si natural modificata tehnologic, efectele asupra sanatatii, iradierea antropica, surse de radiatii ionizante, metode de evaluare a expunerii si de monitorizare a contaminarii mediului, efectele asupra sanatatii (mecanism de actiune, efecte stocastice si deterministice); masuri de prevenire si combatere a expunerii umane. 8. Trebuintele nutritive ale omului: necesarul de energie; necesarul de proteine (compozitia si clasificarea proteinelor, rol in nutritie, necesarul de proteine si aminoacizi pentru diferite grupe de populatie, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale si secundare de proteine); necesarul de lipide (compozitia si clasificarea lipidelor, rol in nutritie, necesarul de lipide si acizi grasi pentru diferite grupe de populatie, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse de alimentare principale si secundare de lipide); necesarul de glucide (compozitia si clasificarea glucidelor, rol in nutritie, necesarul de glucide digerabile si nedigerabile pentru diferite grupe de populatie, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse de alimentare principale si secundare de glucide). 9. Necesarul de elemente minerale – bioelemente (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, fier, cupru, cobalt, zinc, iod, fluor, mangan, molibden, crom, seleniu) – pentru fiecare dintre microsi macroelemente se vor prezenta: rol in nutritie, necesarul pentru diferite grupe de populatie, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare. 10. Necesarul de vitamin: vitamin liposolubile (A,D,E,K) și hidrosolubile (vitamina B 1, B 2, B 6, B 12, PP, acid folic, acid pantotenic, biotina, ubichinona, vitamina C, vitamina P); alte substante cu efecte vitaminomimetice (inozitol, acid lipoic, acid orotic, acid pangamic) – pentru fiecare dintre vitamine se vor prezenta: rol in nutritie, necesarul pentru diferite grupe de populatie, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale si secundare. 11. Valoarea nutritiva si igiena alimentelor. Gruparea alimentelor in functie de provenienta si de valoarea nutritiva din oua; derivate cerealiere si leguminoase uscate; legume, fructe si preparate din legume si fructe; grasimi alimentare; produse zaharoase; bauturi nealcoolice; bauturi alcoolice – pentru fiecare grupa de alimente se vor prezenta: modul de obtinere si formele sub care se comercializeaza si se consuma; compozitia si valoarea nutritiva; cantitati recomandate pentru diferite categorii de populatie; efecte nutritionale si digestive ale consumului neadecvat – insuficient sau exagerat. 12. Conditii de igiena ce trebuiesc respectate in producerea, depozitarea, transportul, comercializarea si consumul produselor alimentare, maladii microbiene, virotice si parazitare transmise prin alimentele respective. 13. Riscuri de contaminare chimica cu poluanti si aditivi in comercializarea si consumul produselor alimentare, masurile de profilaxie. 14. Principii si metode de conservare a alimentelor: mecanisme de conditii de alterare si insalubrizare a alimentelor; conservarea alimentelor prin folosirea temperaturilor ridicate (pasteurizare, fierbere, coacere, prajire, sterilizare) si a temperaturilor scazute (refrigerare, congelare); conservarea prin reducerea cantitatii de apa: uscare, deshidratare; conservarea prin acidifiere, sarare, zaharare, afumare; conservarea prin folosirea de substante chimice; conservarea prin folosirea radiatiilor ionizante. 15. Aditivi alimentari, clasificare: conservanti (antiseptici, antibiotici, antioxidanti), organoleptizanti (coloranti, aromatizanti, emulsionati, stabilizatori, agenti de ingrosare, indulcitori sintetici, etc.); efecte asupra alimentelor si consumatorilor. 16. Poluarea chimica a alimentelor: clasificarea poluantilor chimici; reziduuri de pesticide; metale cu potential nociv: plumb, mercuri, cadmiu, cupru, nichel, staniu, zinc, aluminiu, crom; micotoxine; nitrozamine; hidrocarburi policiclice aromatice; azotati, azotiti; elemente radioactive si alti poluanti chimici: monomeri din mase plastice, antibiotice, medicamente de uz veterinar, biostimulatori. Pentru fiecare grupa de substante chimice se vor prezenta: sursele si modalitatile de poluare, efecte asupra consumatorilor (toxice, cancerigene, teratogene, alergice). 17. Toxiinfectiile alimentare. Toxiinfectiile produse de germenii: Salmonella, Shigella, Stafilococi enterotoxici, Escherichia coli, Proteus, Clostridium (Cl.botulinum si Cl. Perfringens), Yersinia enterocolitica, Campylobacter, Listeria monocytogenes, Vibrio parahaemolyticus, Bacillus cereus. Surse si modalitati de contaminare a alimentelor; forme de manifestare; masuri de profilaxie. 18. Igiena unitatilor cu profil alimentar: unitati de productie, depozitare, desfacere, consum public si colectiv. 19. Boli de nutritie. Etiopatogenia bolilor de nutritie: boli prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroza si complicatiile sale, diabetul zaharat, hiperuricemiile, guta, litiaza biliara. 20. Boli carentiale: hipovitaminoze (scorbut, pelagra, beri-beri, carenta in vitamina A, carenta in vitamina D), carenta in elemente minerale, malnutritia calorico-proteica, anemii nutritionale. 21. Evaluarea clinică și nutrițională - Dezechilibrul nutrițional, Screening-ul nutrițional, Evaluarea nutrițională, Examinarea fizicăstarea de nutriție, Interacțiunea dintre medicamente și alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale. 22. Metode de intervenție comunitară : Evaluarea, recomandarea și monitorizarea în chirurgia obezității, nutriția în sarcină și lăuzie, comportamentul alimentar și stilul de viață în colectivitățile de copii și adolescenți, dieta vârstnicului și managementul colectivităților de seniori instituționalizați, alimentația și regimul de viață al sportivilor, managementul metabezității. 23. Caracteristici generale ale procesului dezvoltarii fizice si neuropsihice a copiilor si tinerilor. Modificarile in timp ale dezvoltarii fizice si psihice umane. Aprecierea cresterii si dezvoltarii copiilor si tinerilor la nivelul asistentei primare. Dinamica dezvoltarii neuropsihice la copii si tineri, caracteristicile si etapele acestui proces. Legile cresterii si dezvoltarii. 24. Factori ai mediului intern care influenteaza dezvoltarea copiilor, factori ai organismului matern, factori genetici, endocrini, metabolici, sistemul nervos. 25. Criterii de evaluare a dezvoltarii copiilor si tinerilor. Criterii de apreciere a gradului de maturizare a organismului aflat in perioada de evolutie. Criterii pentru examinarea psihologica a copiilor si adolescentilor. Stabilirea diagnosticului dezvoltarii fizice si neuropsihice, periodizarea etapelor de dezvoltare. 26. Igiena copiilor de varsta mica (0-3 ani). Dezvoltarea fizica si neuropsihica a copiilor 0-3 ani. Alimentatia in perioada primului an de viata in relatia cu dezvoltarea fizica si neuropsihica a copilului. Principii de organizare a regimului zilnic al copiilor de 0-3 ani. Construirea, amenajarea si functionarea creselor. Structura si continutul regimului educativ in cresa, elaborarea deprinderilor, jocul ca proces de invatare. 27. Igiena copilului prescolar. Dezvoltarea fizica si neuropsihica a copiilor prescolari. Supravegherea alimentatiei copilului in gradinite. Igiena procesului instructiv-educativ in gradinite. Igiena gradinitei de copii: constructie, amenajare, circuite functionale. Principii de organizare a regimului zilnic si a educatiei fizice in colectivitatile de prescolari. 28. Igiena copiilor de varsta scolara. Dezvoltarea fizica si neuropsihica a scolarilor. Problematica instruirii si educarii copilului cu handicapuri (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice si de intelect). Copilul cu posibilitati superioare, problematica instruirii si educarii lui. Factorii si bazele neurodinamice ale invatarii. Invatarea si reusita scolara. Norme pentru durata activitatii scolare (durata pregatirii lectiilor de acasa, durata lectiilor in clasa), norme pentru durata odihnei. 29. Probleme medicale ale adolescentului: cresterea si dezvoltarea pubertara, aspecte ale patologiei specifice adolescentului. Tulburarile de comportament, absenteismul si demisia scolara la adolescenti. Probleme medicale ale orientarii scolare si profesionale. 30. Igiena institutiilor scolare si universitare. Notiuni de ergonomie scolara. 31. Evaluarea riscului pentru sanatate generat de mediu. Natura pericolelor din mediu care pot afecta sanatatea; pericol si risc: definitii, tipuri de pericole si riscuri pentru sanatate; pericole chimice: clasificare, cai de expunere, metabolizarea si soarta in organism, cai de eliminare, tipuri de efecte pe sanatate; pericole fizice: clasificare, zgomot si vibratii, radiatii ionizante, radiatii neionizante, ambianta termica; pericole mecanice: clasificare, impact asupra grupurilor si societatii, grupuri vulnerabile, accidente de trafic, accidente casnice și recreationale; pericole psihosociale si comportamentale: clasificare, efecte asupra sanatatii. 32. Principii si metode utilizate in evaluarea riscului (identificarea pericolului, evaluarea relatiei dozaraspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului: evaluarea calitativa si cantitativa a riscului); metode epidemiologice si biostatice (concepte de baza, proiectarea si implementarea studiilor, analiza cantitativa a datelor); toxicologie si metode de laborator (principii generale de toxicologie; absorbtia, distributia, excretia si biotransformarea; efecte cancerigene, genetice si legate de dezvoltare; efecte toxice pe organe sau sisteme; efectele principalilor agenti toxici; toxicologia mediului). 33. Managementul riscului: compararea riscului estimat cu standarde si norme, compararea riscului estimat actual cu estimari anterioare, prevenirea si tinerea sub control a expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea tuturor participantilor la procesul de luarea deciziilor. 34. Comunicarea riscului: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicarii, implicarea comunitatii, parteneriat cu liderii comunitatii si alte institutii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicarii. 35. Demografie: statica populatiei, miscarea mecanica si naturala a populatiei, metode de standardizare, metode lexis, tabele de mortalitate, ani potentiali de viata pierduti. 36. Elaborarea, implementarea si evaluarea programelor de sanatate: identificarea nevoilor, stabilirea prioritatilor, fixarea scopurilor, obiectivelor generale si specifice, determinarea strategiilor, determinarea activitatilor si resurselor, implementarea programelor de sanatate, evaluarea programelor de sanatate. 37. Norme de igiena privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale, Riscuri asociate nerespectarii circuitelor functionale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare a apelor reziduale. Riscuri microbiologice asociate preparării si distribuției hranei. Evaluarea eficienței curățeniei si dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție. Riscuri asociate prezentei vectorilor. 38. Igiena mâinilor - măsura cheie în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Programe de igiena mâinilor. 39. Managementul situațiilor de dezastru ambiental, stări de urgență. 40. Bolile profesionale: definitie, criterii de diagnostic, anamneza profesionala, metode de prevenirea bolilor profesionale. Semnalarea si declararea bolilor profesionale: principii pași. Starea de sănătate a populației angajate: factorii care o influențează, factorii de risc profesional. Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalitati de efectuare. Activitati si atributii specifice in activitatea de evaluare a locurilor de munca si a conditiilor igienico-sanitare. 41. Igiena în conexiune cu bolile tropicale - Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură. Holera. Pesta.Lepra. Treponematoze tropicale. Trahomul, Arboviroze. Febra galbenă, Denga , Febra hemoragică Ebola, Boala Marburg,.Febra de Lassa, Amibiaza,Malaria. Leishmaniaza, Tripanosomiaza, Filariaza, Schistostomiaza. 42. Etiologia diagnosticul pozitiv și diferențial în bolilor infectioase Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare, Infectii cardio–vasculare, ale sistemului nervos, infecții cutanate și ale părților moi, Infectii ale sistemului limfatic, Diarei acute infecțioase, Infectii intraabdominale, Infectii intraabdominale, Hepatite virale acute si cornice. Infectii ale tractului urinar, Infectii osteo –articulare, Infectii cu transmitere sexuala. Boli eruptive virale. Infectii cu virusuri herpetice. Gripa.Infectia urliana. Difteria.Tusea convulsive. Infectii cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.Febra tifoida si paratifoida. Dizenteria bacteriana. Holera. Trichineloza.Botulism. Antrax.Tetanos. Gangrena gazoasa. Bruceloza. Listerioza.Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurenta. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q). Erizipeloid Rosenbach.Boala ghearelor de pisica. Febra muscaturii de sobolan. Infectia cu HIV.Infectii în sarcina si lehuzie Infectii asociate ingrijilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv, cutanat si prin dispozitive intravasculare percutanate, infectii transmise prin sânge/produse de sânge si grefe de organe. Medicina de calatorie. Boli infectioase emergente: SARS, Gripa aviara etc. Notiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoasterea precoce, epidemiologie, managementul si controlul infectiilor cu agenti patogeni). 2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ Se interpreteaza si se discuta rezultatele de pe buletinele de analiza pentru:  Aer atmosferic  Apa potabila  Sol  Poluarea sonora  Audiometrie  Ambianta termica  Iluminatul natural si artificial  Radioactivitatea naturala si natural modificata tehnologic  Radiatii ultraviolete  Vicierea aerului  Calitatea nutritiva a alimentelor din diferite grupe  Contaminarea chimica a alimentelor  Contaminarea microbiologica a alimentelor  Aditivi alimentari  Dezvoltarea somatica a unui copil sau adolescent: date somatoscopice, somatometrice si fiziometrice  Nisip din locul de joaca al gradinitei  Fisa cresei  Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din spital: suprafete, aeromicroflora.  Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din blocul alimentar: suprafete, prelevare probe apa potabila pentru evaluarea calitatii microbiologice.  Probe microbiologice de pe mâinile și echipamentul de protectie al personalului din spital. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ 1. Ancheta epidemiologica in epidemia hidrica si toxiinfectia alimentara. . 2. Elaborarea unui program de sanatate intr-o colectivitate data. 3. Proiectarea unui studiu epidemiologic descriptiv. 4. Tehnici de recoltare a probelor de aer, apa, sol, alimente pentru examenul fizico-chimic si microbiologic. 5. Metodologia de supraveghere sanitara a calitatii apei potabile. 6. Metodologia de supraveghere a starii de sanatate a unei comunitati in relatie cu apa de baut. 7. Metodologia de supraveghere a starii de sanatate a unei comunitati in relatie cu poluarea aerului atmosferic. 8. Metodologia de supraveghere a unei unitati de alimentatie publica si/sau colectiva. 9. Calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, aprecierea stării de nutriție. 10. Organizarea si interpretarea unei anchete alimentare intr-o colectivitate. 11. Aprecierea dezvoltarii somatice a unei colectivitati de copii. 12. Organizarea triajului epidemiologic si interpretarea rezultatelor. 13. Controlul conditiilor igienico-sanitare intr-o institutie pentru copii sau tineri. 14. Evaluarea unui program de instruire si educatie a scolarilor. 15. Elaborarea un plan de autocontrol pentru mediul spitalicesc. 16. Prezentarea cadrului legislativ care reglementeaza amenajarea si functionarea unui spital din punct de vedere al conditiilor de igiena. 17. Descrieti metodele de evaluare a eficientei programului de igiena mainilor 18. Care sunt momentele in care trebuie asigurata igiena mainilor in cadrul asistentei medicale și care sunt modalitățile de asigurare a igienei. Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)  Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a poluanților din aer (gaze iritante, pulberi, monoxidul de carbon, plumb, banz(a)piren, benzen, azbest).  Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.  Recoltarea probelor de apă. (potabilă, recreațională, reziduală).  Metode de determinare a proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei de băut.  Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Metode de determinare a clorului rezidual din apă.  Analiza bacteriologică a apei.  Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.  Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.  Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.  Recoltarea probelor de sol.  Metode de investigare a poluării solului (poluare bacteriologică, chimică, radioactivă).  Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea solului.  Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).  Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.  Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.

 Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare. Elaborarea planului de masuri privind prevenirea infectiilor nosocomiale in relatie cu mediul spitalicesc: curatenia si dezinfectia spatiilor destinate serviciilor medicale, curatenia si dezinfectia blocului alimentar, managementul sigurantei alimentului, dezinsectia si deratizarea, gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala, igienizarea rezervorului de apa potabila, monitorizarea compliantei cu igiena mainilor, asigurarea circuitelor pentru pacienti, alimente, deseuri, lenjerie curate/murdara.  Evaluarea eficientei masurilor implementate pentru prevenirea infectiilor asociate ingrijirilor medicale (planul de autocontrol): metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafete, aeromicroflora, maini, prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafete, maini, echipament de protectie personal, prelevare probe apa potabila pentru evaluarea calitatii microbiologice.  Elaborarea planului de management al sigurantei alimentului in blocul alimentar – HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control.  Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar.  Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare.  Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.  Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete alimentare.  Metodologii si strategii de supraveghere a starii de sanatate a populatiei in relatie cu factorii de risc alimentar.  Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. Analiza si interpretarea datelor de dezvoltare fizica la nivel individual si colectiv pentru depistarea tulburarilor de crestere si nutritie. Organizarea si desfasurarea examenelor medicale periodice si de bilant in unitatile de învațământ.  Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.  Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.  Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională Fișa de caracterizare psihopedagogica si medico-psihologica pentru orientarea scolara si profesională.  Metodologia depistării comportamentelor cu risc, a tulburarilor de adaptare școlara.  Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.  Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. Fișa cresei, gradiniței, scolii.  Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.  Metodologii si strategii de supraveghere a stării de sanatate a copiilor adolescentilor in relatie cu factorii din mediul de viata si activitate (actiuni asupra determinantilor sanatatii pentru prevenirea bolilor).

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN IGIENĂ Medicul specialist de igienă, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional. - Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional) 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității - Etice, deontologice Medicul specialist de igienă se supune obligațiile etice, deontologice și profesionale stipulate de catre Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății. - Profesionale 2.2. Obligații PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, Nume, prenume: Moldoveanu Anca Maria Semnatura: ANEXA Nr. 2 LISTA curriculumurilor de pregătire în rezidențiat revizuite pentru specialitățile cuprinse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală a căror durată de pregătire a rămas nemodificată Nr. Crt . Denumirea specialității Durata de pregătire con orm Ordinului MS nr. 905/03.08.2017 DOMENIUL MEDICINĂ Specialități clinice – Grupa specialităților medicale 1 Genetică medicală 4 ani 2 Geriatrie și gerontologie 5 ani 3 Medicină sportivă 4 ani 4 Reumatologie 5 ani 5 Pediatrie 5 ani Specialități clinice – Grupa specialităților chirurgicale 6 Chirurgie cardiovasculară 6 ani 7 Neurochirurgie 6 ani 8 Urologie 5 ani Specialități paraclinice 9 Medicină legală 4 ani MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA Genetică medicală

Definiția specialității:

Genetica Medicală este specialitatea care vizează: a) depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale; b) estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile pacienților și acordarea unui sfat genetic corect și competent, cu scopul prevenirii altor cazuri în familie. Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluție deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor biomedicale, iar pe de altă parte, să-și perfecționeze capacitatea de a comunica și explica aceste cunoștințe pacienților și colegilor din alte specialități. Deoarece bolile genetice pot fi prezente la indivizi de toate vârstele și pot afecta orice sistem sau organ, este necesar ca medicii specialiști de Genetică Medicală să aibă o educație medicală solidă și să fie capabili să integreze datele examenelor clinice, a celor paraclinice, precum și informațiile furnizate de consultul genetic în patologia aferentă altor specialități.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL DE ANI 4 NUMARUL TOTAL DE MODULE 4 MODULUL 1 Genetică fundamentală NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 luni SUBMODULE ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 32/8 Modulul 2 Genetică medicală a) Citogenetică – 5 luni; b) Genetică moleculară – 5 luni si 2 săptămâni; c) Informatică și biostatistică – 1 lună d) Bioetică – 2 săptămâni; NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 luni SUBMODULE ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 32/8 Modulul 3 Genetică clinică, aferent altor specialități NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 luni SUBMODULE Modulul 4 Genetică clinică NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 32/8 Total ore pregătire teoretică 800 Total ore pregătire practică 7200 a) Genetică medicală (ambulatoriu) – 6 luni; b) Pediatrie – 3 luni c) Obstetrică Ginecologie – 1 lună d) Medicină internă – 2 luni. a) Pediatrie – 4 luni; b) Neonatologie – 2 luni; c) Neurologie adulți – 1 lună; d) Neurologie pediatrică – 1 lună; e) Psihiatrie pediatrică – 1 lună; f) Endocrinologie – 1 lună; g) Dermatologie – 1 lună. h) Chirurgie pediatrică – 1 lună Structura programului Modulul 1, anul I: Genetică fundamentală – 12 luni Submodul 1.1. Laborator de Citogenetică – 5 luni; Submodul 1.2. Laborator de Genetică moleculară – 5 luni și 2 săptămâni; Submodul 1.3. Informatică și biostatistică – 1 lună Submodul 1.4. Bioetica – 2 săptămâni Nr. ore curs - 200. Nr. ore practică - 1800. 1. Tematică. Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală. Genomul uman׃ date generale, genotip și fenotip. Structura și organizarea celulară a ADN. Cromozomii umani. Structura și funcția genelor . Mecanismele moleculare ale expresiei genelor: transcripția, translația, sinteza proteinelor; Reglarea expresiei genelor. Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică, poligenică/ multifactorială), individualitatea genetică și biologică. Transmiterea informației ereditare: replicarea ADN; transmiterea informației ereditare în celulele somatice (mitoza) și în celulele sexuale (meioza); fecundarea. Variabilitatea genetică: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile). Clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice. Anomaliile cromozomiale și patología asociată Mutațiile genice – factor etiologic determinant al bolilor moleculare׃ bazele moleculare ale patologiei monogenice; clasificarea bolilor monogenice; ereditatea monogenică (tipuri, criterii) Ereditatea poligenică și multifactorială în patología umană. Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale Dezvoltarea normală și patologică. Clasificarea anomaliilor congenitale; Sexualizarea normală și patologică; Retardul mental. Imunogenetica și imunopatologia Oncogenetica׃ gene implicate în dezvoltarea cancerului (oncogene și gene supresoare de tumori); anomalii citogenetice în cancer; bazele genetice ale terapiei oncologice. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă; farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica Farmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente. Introducere în Bioetică: morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu; delimitarea domeniului de studiu al bioeticii; teorii și metode în bioetică. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință; rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.). Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient; paternalism versus autonomie; modele ale relației medic-pacient; dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate; consimțământul informat; confidențialitatea în relația medic-pacient; relația medic-pacient minor; acte normative care reglementează relația medic-pacient. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare; culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice; managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației; dileme etice în avort; etica reproducerii umane asistate medical; probleme etice în clonarea reproductivă. Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practica medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru; donarea de organe de la persoana vie; etica alocării de resurse în transplant. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman; etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani; protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani; populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani; aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale; comitetele de etică a cercetării; comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. 2. Obiective educaționale. Acumularea de noțiuni fundamentale ale geneticii umane: - înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală; - se va insista asupra fenomenelor care au implicații directe/majore în practica geneticii medicale; - insușirea tehnicilor de citogenetică clasică - insușirea tehnicilor de citogenetică moleculară - insușirea tehnicilor de genetică moleculară - insușirea metodelor tehnicilor de citogenetică - insușirea metodelor statistice pentru extragerea inferențelor din datele genetice. - înțelegerea rolului metodelor statistice în dezvoltarea teoriei sau metodologiei de sprijinire a cercetării în una din cele trei domenii conexe: genetica populațiilor, genetica cantitativă, epidemiologia genetică. - Insușirea principiilor de bioetica 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).  Evidențierea aspectului interfazic al ADN – 20 teste FISH interfazic;  Culturi celulare – 40 culturi de sânge periferic; 10 culturi amniocite/vilozități corionice; 10 culturi măduvă hematogenă  Analiza cromozomilor umani – 40 cazuri analizate cu marcaj cromozomial tip G.  Cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic – 5.  Analiza acizilor nucleici – 20 extracții de ADN;  Analiza acizilor nucleici – 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR);  Analiza acizilor nucleici – 20 teste MLPA;  Analiza acizilor nucleici – 10 secvențieri genice.  Diagnosticul genetic molecular – interpretare rezultate: 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvențieri genice.  Ereditatea mendeliană și analiza segregațională – întocmirea arborilor genealogici și identificare tipului de transmitere – 100 cazuri.  Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice.  Metodologia biostatisticii, utilitate și interpretare. Modulul 2, anul II: Genetică medicală – 12 luni a) Genetică medicală (ambulatoriu) – 6 luni; b) Pediatrie – 3 luni c) Obstetrică Ginecologie – 1 lună d) Medicină internă – 2 luni; Nr. ore curs - 200. Nr. ore practică - 1800.

1. Tematică. a. Submodul de Genetică medicală Pregătire teoretică Bolile genetice: caractere generale, nomenclatură, clasificări, metode de studiu. Abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice. Impactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate. Genetica populațiilor și sănătatea publică: legea Hardy-Weinberg, aplicațiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influențează frecvența alelică în populațiile umane (încrucișările neîntâmplătoare, mutațiile, selecția, populațiile reduse, migrațiile și fluxul genic). Epidemiologia genetică. Principii de profilaxie a bolilor genetice: screening-ul bolilor genetice (criterii, tipuri, servicii, registre), diagnosticul prenatal (tehnici, indicații, beneficii, riscuri, aspecte etice). Principii de tratament al bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice, terapia genică (somatică, germinală, terapia cu celule stem). Organizarea serviciilor de genetică medicală: rețeaua națională de genetică medicală (centre regionale, cabinete județene, laboratoare de genetică medicală). Rețele europene de genetică medicală sau boli rare. Managementul și controlul calității din rețeaua de genetică din sistemul de sănătate. Pregătire practică 1. Fișa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic. 2. Examenul fizic al pacientului: examenul pe segmente și măsurători antropometrice; fotografierea pacientului. 3. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale, ale analizei cromozomilor umani, ale testelor genetice moleculare și ale investigațiilor biochimice. 4. Sfatul genetic: circumstanțe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurență; evaluarea riscului genetic în bolile cromozomiale, monogenice și multifactoriale. 5. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale. 6. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice. 7. Evaluarea riscului în malformațiile congenitale izolate și multiple (sindroame plurimalformative). 8. Evaluarea diagnostică și sfatul genetic în retardul mintal. 9. Evaluarea riscului în bolile comun ale adultului׃ boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul. 10. Predispoziția genetică în cancer: evaluarea riscului. 11. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente – evaluarea riscului în 5 cazuri simulate. 12. Screeningul și diagnosticul prenatal. Indicații, proceduri; ecografia fetală: principii, realizare, semne ecografice de alarmă; teste biochimice de screening (dublu test, triplu teste, cvadruplu test); teste de screening al ADN-ului fetal din circulația maternă, obținerea de celule fetale; fertilizarea in vitro si diagnosticul genetic preimplantator; conduita practică în cazul unor sarcini anormale; probleme etice - evaluarea riscului. 13. Screeningul neonatal. Condiții de realizare; conduita practică față de cazurile depistate; probleme etice; 14. Screeningul familial. Depistarea heterozigotilor; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardive. 15. Dileme și conflicte etice în genetica medicală׃ probleme legate de diagnosticul prenatal, screeningul genetic, sfatul genetic. 16. Registre genetice. Organizarea depistării și recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul “de registru”. Prelucrarea datelor. Fișa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.) 17. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice. b. Submodul de Pediatrie Creșterea și dezvoltarea copilului; hipotrofia staturo-ponderală; retardul psiho-motor; disabilitatea intelectuală; Principii de dietetică pediatrică; malnutriția; obezitatea; Febra la copil. Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare; boli ale căilor respiratorii inferioare; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; pneumoniile Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor; malformații congenitale cianogene și necianogene; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; șocul; hipertensiunea arterială Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; anomaliile dentare; gastrite, gastroduodenie, ulcer gastro-duodenal; hernia diafragmatică; stenoza congenitală hipertrofică de pilor; abdomenul acut; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; fibroza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică. Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefrite; sindromul nefrotic; tubulopatii; infecția urinară Boli hematologice: patologia eritrocitară; patologia leucocitară; hemostaza normală și patologică; tulburări vasculare; Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; neuroblastom; histiocitoza X. Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul; patologia pubertară Bolile alergice: astmul bronșic, boli reumatice. c. Submodul de Obstetrică Ginecologie – 1 lună Consultația medico-genetică preconcepțională și prenatală în obstetrică. Metodele contemporane de investigație în obstetrică. Diagnosticul de sarcină. Aprecierea termenului de sarcină și a datei probabile a nașterii. Conduita gravidelor în perioada antenatală. Perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a fătului. Bolile genetice ale aparatului reproductiv: malformațiile congenitale ale organelor genitale; Stările intersexuale; Tulburările de reproducere: infertilitatea, avorturile spontane. Depistarea malformațiilor fetale. Profilaxia bolilor ereditare. Tactica obstetricală în naștere în cazul malformațiilor fetale. Medicamentele și sarcina. Influența asupra fatului. Mortalitatea perinatală. Nivelul, structura și profilaxia. Factorii de risc în patologia perinatală. Sarcina gemelară. Clasificarea. Diagnosticul. Evoluția și conduita în timpul sarcinii și nașterii. Nașterea prematură. Conduita și asistența medicală în naștere. Moartea intrauterină a produsului de concepție. Diagnosticul. Tactica obstetricală. Cuplul steril. Clasificarea. Sterilitatea de etiologie genetică. Stările de fond și precanceroase ale organelor genitale feminine. Cancerele genitale. Etiopatogenia. Clasificarea. Clinica. Terapia. Sănătatea reproducerii și planificarea familială. d. Submodulul de Medicină internă Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncții ale sistemului nervos și ale organelor de simț, convulsii, vertij; tulburări ale funcțiilor respiratorii și circulatorii; tulburări ale funcțiilor gastrointestinale și reno-urinare; tulburări ale funcției reproductive și sexuale. Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; cardiopatia ischemică și hipercolesterolemia familială; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice; electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; Afecțiuni ale aparatului respirator: astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie. Afecțuni ale rinichilor și tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, rinichiul polichistic, insuficiența renala acută și cronică; tumorile tractului urinar. Afecțiuni ale aparatului digestiv: ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hemocromatoza.; maldigestia și malnutriția. Afecțiuni ale sistemului imun, ale țesutului conjunctiv și ale articulațiilor: boala complexelor imune, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; spondilita ankilozantă. Afecțiuni hematologice și oncologice: anemii, coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice. Afecțiuni endocrinologice și metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat. Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielinizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică. 2. Obiective educaționale. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează: a. Submodul de Genetică medicală 1. Fișa de consult genetic – 100 fișe. 2. Examenul fizic al pacientului – 100 examene. 3. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice – 30 planuri. 4. Sfatul genetic – 50 cazuri. 5. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale – 25 cazuri. 6. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale – 25 cazuri. 7. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice – 25 cazuri. 8. Evaluarea riscului în bolile comune – 15 cazuri. 9. Predispoziția genetică în cancer – 15 cazuri. 10. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente – 5 cazuri. 11. Screeningul și diagnosticul prenatal – 15 cazuri. 12. Screeningul neonatal – 10 cazuri. 13. Screeningul familial – 5 cazuri. 14. Dileme și conflicte etice în genetica medicală – 10 probleme. 15. Registre de boli genetice. 16. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice – 10 planuri. b. Submodul de Pediatrie 1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 40; 2. Prezentare de cazuri - 4; 3. Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică - 60; 4. Interpretarea EKG - 20; 5. Interpretarea ecocardiogramei - 20; 6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 20; 7. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă - 20; 8. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală – 5; hepatică – 10; pancreatică –10; 9. Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării. c. Submodulul de Obstetrică Ginecologie 1. Însușirea tehnicilor corecte de examinare a gravidei. 2. Interpretarea testelor screening in sarcină. 3. Ințelegerea modificările ecografice sugestive in patologia genetica. 4. Cunoașterea și interpretarea markerilor ecografici pe fiecare aparat in funcție de trimestrul de sarcină. d. Submodul de Medicină internă 1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 60; 2. Prezentare de cazuri - 4; 3. Interpretarea examenelor radiologice în afecțiunile din tematica dată - 25; 4. Interpretarea EKG - 20; 5. Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă - 5; 6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 5; 7. Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) - cate 5 buletine pentru fiecare tehnică; 8. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematică - 10; 9. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală – 5; hepatică – 10; pancreatică –5. Modulul 3, anul III: Genetică clinică, aferentă altor specialități – 12 luni a) Pediatrie – 4 luni b) Neonatologie – 2 luni c) Neurologie adulți – 1 lună

d) Neurologie pediatrică – 1 lună e) Psihiatrie pediatrică – 1 lună f) Endocrinologie – 1 lună g) Dermatologie – 1 lună. h) Chirurgie pediatrică – 1 lună

Nr. ore curs - 200.

Nr. ore practică - 1800.

1. Tematică. Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care vor prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2, 4. Submodul de Pediatrie – 4 luni Boli hematologice ereditare și ale sistemului imunitar (defecte de sinteză ale hemoglobinei, anemii hemolitice și hipoplastice ereditare, anomalii ale hemostazei, imunodeficiențe ereditare) Bolile metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism) Bolile genetice musculare și neuromusculare: miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, miotoniile și paraliziile periodice, miasteniile. Malformații congenitale ale ochiului, alte anomalii genetice: strabismul, discromatopsia, glaucomul, retinita pigmentară, degenerescența retiniană. Bolile genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și ale aparatului respirator: surditatea, malformațiile congenitale pulmonare, ale căilor respiratorii și ale toracelui, hernia diafragmatică; mucoviscidoza; astmul bronșic și alte boli alergice, deficiența de alfa-1- antitripsină. Bolile genetice ale sistemului cardiovascular: malformațiile congenitale cardiovasculare, boala coronariană, hipertensiunea arterială. Bolile genetice ale sistemului digestiv: malformațiile congenitale ale gurii, esofagului, abdomenului și ale tractului gastrointestinal; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii biliare și pancreasului; polipozele digestive; fibroza chistică Bolile genetice ale sistemului renourinar; malformațiile congenitale renourinare; anomalii tubulare renale; sindroame nefrotice, litiaza urinară Bolile genetice osteoarticulare: condrodisplaziile; osteodisplaziile; artrite și artropatii, anomalii congenitale ale membrelor, deformări scheletice. Bolile genetice ale țesutului conjunctiv Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil Explorarea metabolismului lipidic la copil Submodul de Neonatologie – 2 luni Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare. Examenul clinic al nou-născutului. Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada preși neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital. Bolile cromozomiale Bolile mitrocondriale Tumorile congenitale. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală. Submodul de Neurologie adulți – 1 lună Examenul neurologic Sindromul X-fragil Boala Alzheimer Scleroza multiplă, facomatozele Paraplegia spastică ereditară Submodul de Neurologie pediatrică – 1 lună Examenul neurologic al copilului de diverse vârste Afecțiuni neurologice în perioada de nou născut Malformații ale SNC Sindroame neurocutanate – (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber) Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale Paraliziile cerebrale infantile Boli degenerative ale SNC Tumori ale SNC Afecțiuni cerebrovasculare Convulsiiile ocazionale și epilepsia Afecțiunile nervilor cranieni Sindromul hipoton la sugar și copil Afecțiunile unității motorii (afecțiuni ale neuronului motor periferic, afecțiuni ale nervilor periferici, afecțiuni ale joncțiunii neuromusculare, afecțiuni musculare) Bolile genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament: dizabilitatea intelectuală, sindromul X-fragil); Submodul de Psihiatrie pediatrică – 1 lună Examenul psihiatric al copilului de diverse vârste Etapele dezvoltării neuropsihice Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului Deficit de atenție (ADHD) și autismul, schizofrenia Submodul de Endocrinologie – 1 lună Boli genetice endocrine: bolile ereditare ale hipofizei, tiroidei, paratiroidelor; suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice. Submodul de Dermatologie – 1 lună Afecțiunile părului și unghiilor. Afecțiunile mucoasei bucale și genitale. Genodermatoze Tumorile benigne Carcinoame Melanom Submodul de Chirurgie pediatrică – 1 lună Probleme comune de ortopedie pediatrică: - piciorul strâmb congenital - deformările membrelor inferioare - patologia genunchiului - displazia luxantă de șold - anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale - torticolisul congenital - scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului - anomaliile congenitale ale mâinii, cotului și articulațiilor umărului Palatoschizisul Omfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicală Megacolonul congenital aganglionar Malformațiile anorectale Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moi Malformațiile tractului urinar și uretero-hidronefroza Hispospadias, criptorhidia 2. Obiective educaționale

Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie.

Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, în funcție de serviciul în care se desfășoară pregătirea, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.

Modulul 4, anul IV: Genetică clinică – 12 luni

Nr. ore curs - 200. Nr. ore practică - 1800. 1. Tematică. Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin stagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 si 3. Activitățile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 si 3. Semiologie genetică: creșterea și dezvoltarea generală; extremitatea cefalică (forma și mărimea capului, faciesul, părul, ochii, nasul, gura, urechile); gâtul; toracele și spatele; abdomenul și orificiul anal; organele genitale externe; membrele și degetele (anomalii de formare, de diferențiere și de creștere); tegumentele (anomalii localizate, anomalii generalizate); Dismorfismul craniofacial Somatometria Semne evocatoare ale bolilor genetice Markeri somatici genetici (variante comune, anomalii minore, anomalii majore) Consultul genetic: anamneza, examenul fizic, investigațiile paraclinice, investigațiile în anomaliile

letale, examinările genetice (testele genetice)

Diagnosticul clinic al bolilor genetice. Mijloace de identificare ale unor fenotipuri particulare.

Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale (factori teratogeni, boli monogenice, boli mitocondriale, anomalii cromozomiale, boli poligenice multifactoriale)

2. Obiective educaționale

Obiectiv 1. Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.

Obiectiv 2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini (**) specifice modulului:

*Realizarea unui plan de investigare, diagnostic și îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică;

*Coordonarea activității unei echipe de specialiști în vederea realizării planului propus (după principiul “divergenței acțiunilor și convergenței rezultatelor”).

*Dezvoltarea capacității de sinteză și integrare a materialului faptic provenit din surse multiple și a celei de utilizare adecvată a informațiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin rețele Medline și Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect și a monitorizării adecvate a bolnavilor.

*Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecțiunilor familiale cu debut tardiv și sfătuirea pacienților în legătură cu beneficiul, limitele și riscurile acestor teste.

**Formarea unei atitudini de respect și simpatie pentru bolnavul cu disabilitate fizică sau intelectuală

**Dezvoltarea capacității de a-și recunoaște propriile limite profesionale și a necesității de colaborare cu alți specialiști.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

Obiectiv 1. Acumularea noțiunilor fundamentale ale geneticii umane. Obiectiv 2. Acumularea principiilor fundamentale de bioetică. Obiectiv 3. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală. Obiectiv 4. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la determinismul genetic al bolilor cu manifestări complexe și care se intâlnesc în serviciile de neonatoloogie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă. Obiectiv 5. Având în vedere complexitatea bolilor genetice și a particularităților lor (boli rare, afectare multisistemică, evoluție cronică, progresivă etc), conștientizarea limitelor propriilor aptitudini și solicitarea unui sprijin din partea colegilor, de alte specialități sau din specialitatea Genetică medicală, din țară și din alte centre internaționale de specialitate. Obiectiv 6. Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie. Obiectiv 7. Formarea capacității de comunicare a informațiilor referitoare la diagnostic și la sfatul genetic, cu obligația prezentării corecte, clare și nondirecționale a tuturor opțiunilor și a individualizării lor în funcție de nivelul educațional, socio-economic, etnic și cultural. Obiectiv 8. Respectarea confidențialității și înțelegerea dificultăților pe care le creează obligația

păstrării confidențialității în situația în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită. Obiectiv 9. Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor și ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:

Obiectiv 1. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice domeniului: - înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală; - dezvoltarea capacității de a identifica esențialul și de a realiza o sinteză a faptelor; - recunoașterea importanței studiului individual continuu și motivat, pentru actualizarea cunoștințelor. Obiectiv 2 . Ilustrarea prin cazuri particulare a bolilor genetice Obiectiv 3. Ilustrarea relației medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri; drepturile pacienților - reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale. Obiectiv 4. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete: delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis; greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis; perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. Obiectiv 5. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice Geneticii medicale în contextul în care pacientul prezintă un tablou clinic care a determinat trimiterea lui în serviciul de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă etc.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Examenul de medic specialist:

Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă Da - probă de abilități/manualități Da - examen clinic Da

TEMATICA DE EXAMEN

1. PROBA SCRISĂ 1. Determinismul caracterelor; genotip și fenotip 2. Genomul uman 3. Structura și organizarea celulară a ADN 4. Cromozomii umani 5. Structura și funcția genelor 6. Mecanismele moleculare ale expresiei genelor 7. Transmiterea informației ereditare; replicarea ADN; mitoza și meioza; fecundarea 8. Ereditatea monogenică 9. Ereditatea poligenică și multifactorială 10. Ereditatea mitocondrială 11. Variabilitatea genetică: recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile 12. Mutațiile genetice 13. Polimorfismele genetice 14. Clasificarea bolilor genetice 15. Dezvoltarea normală și patologică. Anomalii congenitale. Teratogeneza 16. Anomalii ale creșterii și dezvoltării 17. Sexualizarea normală și patologică 18. Dizabilitatea intelectuală 19. Imunogenetica și imunopatologia 20. Oncogenetica. Cancere ereditare și familiale 21. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă 22. Farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica 23. Genetica populațiilor 24. Epidemiologie genetică 25. Bolile genetice: definiții, clasificări, frecvență, importanță 26. Consultul genetic; anamneza materno-fetală și familială; evaluarea fizică a pacientului; indicațiile investigațiilor paraclinice și a testelor genetice 27. Semiologia genetică. Markeri somatici genetici 28. Somatometria 29. Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale 30. Dismorfismul cranio-facial 31. Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului, abdomenului și membrelor 32. Boli hematologice ereditare 33. Boli genetice endocrine 34. Boli metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism) 35. Boli genetice musculare și neuromusculare 36. Boli genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament, afecțiuni neurologice (malformații ale SNC, epilepsii, ataxii, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatoze, ș.a.) 37. Boli genetice oftalmologice 38. Surditatea 39. Boli genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și aparatului respirator 40. Fibroza chistică (mucoviscidoza) 41. Boli genetice ale aparatului cardio-vascular 42. Boli genetice ale sistemului digestiv 43. Boli genetice ale sistemului renourinar 44. Boli genetice ale aparatului reproductiv. Stările intersexuale 45. Tulburări de reproducere (infertilitate, sterilitate, boală abortivă) 46. Boli genetice osteoarticulare 47. Boli genetice ale țesutului conjunctiv 48. Genodermatoze 49. Anomalii cromozomiale și boli cromozomiale 50. Bolile mitocondriale 51. Sindroame plurimalformative 52. Bolile comune – cu predispoziție genetica – ale adultului 53. Cancere ereditare și familiale 54. Farmacogenetica 55. Profilaxia bolilor genetice; sfatul genetic; diagnosticul prenatal si presimptomatic; 56. Screeningul neonatal, populațional, familial; registre de boli genetice 57. Tratamentul bolilor genetice; terapia genică 58. Probleme etice si medico-legale în abordarea patologiei genetice 2. PROBA PRACTICĂ 2.a. Probă de manualități 1. Cariotipul și cariotiparea. 2. Testul FISH 3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH) 4. Genotiparea. 5. Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time - PCR; MLPA) 6. Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR 7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs) 8. Secventierea ADN 9. Tehnici de secvențiere de generație următoare 10. Tehnici de analiză a metilării 11. Grupele sanguine; 2.b. Probă de abilități 1. Fișa de consult genetic 2. Examenul fizic al pacientului 3. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic 4. Somatometria 5. Formularea unui plan de examene clinice si paraclinice 6. Sfatul genetic 7. Diagnosticul prenatal 8. Screeningul prenatal 9. Screeningul neonatal 10. Screeningul familial 11. Dispensarizarea si integrarea socioprofesionala a persoanelor cu anomalii congenitale si boli genetice 3. PROBA CLINICĂ

Cazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

1. Cariotipul și cariotiparea. 2. Testul FISH 3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH) 4. Genotiparea. 5. Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time - PCR; MLPA) 6. Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR 7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs) 8. Secventierea ADN 9. Tehnici de secvențiere de generație următoare 10. Tehnici de analiză a metilării 11. Grupele sanguine; 12. Fișa de consult genetic 13. Examenul fizic al pacientului 14. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic 15. Somatometria 16. Formularea unui plan de examene clinice si paraclinice 17. Formularea diagnosticului de boala genetica 18. Sfatul genetic 19. Diagnosticul prenatal 20. Screeningul prenatal 21. Screeningul neonatal 22. Screeningul familial 23. Dispensarizarea si integrarea socioprofesionala a persoanelor cu anomalii congenitale si boli genetice

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GENETICĂ MEDICALĂ 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității Diagnosticul clinic și de laborator al bolilor de cauză genetică Managementul pacientului cu boli genetice în servicii de specialitate Consilierea genetică în vederea profilaxiei bolilor genetice Educația privind evitarea bolilor genetice

2.2. Obligații - Etice, deontologice - Profesionale

Atașat curricululumului, nu neapărat parte integrantă:

2.3. Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră in standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist; 2.4. Care pot fi domeniile aditionale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, in ce conditii:

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Indiferent cine propune curriculumul, ea va fi asumata de MS, prin Comisia sa de specialitate, deci trebuie semnata de Presedintele acesteia. Asumarea este un lucru foarte important pentru punerea in opera si seriozitatea demersului.

Nume, prenume: Prof. Dr. Maria Puiu

PRESEDINTELE COMISIEI DE GENETICĂ MEDICALĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Semnatura:

Observatii:

- nu trebuie uitat log-book-ul deja in uz, care fie nu se foloseste, fie se foloseste inadecvat. Trebuie repus pe rol si apreciat la justa valoare. - in cazul specialitatilor chirurgicale sau mixte este esential, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere in calitate de observator, ajutor sau prim operator - numarul procedurilor trebuie sa fie fezabil, nu fantastic - ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregatire), centru universitar, MS ca supervizor. - o tematica de examen atasata unui curriculum nou nu poate intra pe rol decat abia atunci cand vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum in acelasi an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobarii, in nici un caz in 2016.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE

Definiția specialității:

Specialitate care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual, și al problematicii legate de acest proces la nivelul societății. Medicina Geriatrică (definiție acceptată la Malta, 03/05/08; extinsă la Copenhaga 06/09/08 de către UEMS - Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști și valabilă pentru toate țările din Europa) este o specialitate medicală având ca obiect aspecte fizice, mentale, funcționale și sociale ale îngrijirilor acute, cronice, de recuperare, preventive și terminale adresate pacienților vârstnici.

Acest grup de pacienți este considerat a prezenta un grad ridicat de fragilitate și multiple patologii active, necesitând o abordare holistică, globală. Bolile se pot manifesta diferit la vârstnici, sunt adesea dificil de diagnosticat, răspunsul la tratament adesea este întârziat și frecvent există necesitatea unui sprijin social.

De aceea Medicina Geriatrică depășește medicina orientată spre organ sau sistem oferind în plus terapia în cadrul unei echipe multidisciplinare, al cărei principal obiectiv este optimizarea statusului funcțional al persoanei în vârstă, precum și ameliorarea calității vieții și a autonomiei sale.

Medicina Geriatrică nu este definită în mod specific în funcție de vârsta cronologică, ci are ca preocupare afecțiunile tipice întâlnite la pacienții în vârstă. Majoritatea acestor pacienți au vârste de peste 65 de ani, dar problemele care sunt cel mai bine abordate în cadrul specialității de Medicină Geriatrică devin mult mai frecvente la grupa de vârstă de 80 de ani și peste – 80+.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului

NUMARUL TOTAL DE ANI 5 NUMARUL TOTAL DE MODULE 14 MODULUL 1 GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 240 ORE/MODUL MODULUL 2 MEDICINĂ INTERNĂ NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 5 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 100 ORE/MODUL Modulul 3 CARDIOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 5 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 100 ORE/MODUL Modulul 4 MEDICINĂ DE URGENȚĂ NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 40 ORE/MODUL Modulul 5 NEUROLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 3 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 60 ORE/MODUL Modulul 6 PSIHIATRIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 3 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 60 ORE/MODUL Modulul 7 REUMATOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 40 ORE/MODUL Modulul 8 DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 40 ORE/MODUL Modulul 9 ENDOCRINOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 40 ORE/MODUL Modulul 10 PNEUMOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2,5 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 50 ORE/MODUL Modulul 11 BIOETICĂ NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 0,5 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 20 ORE/MODUL Modulul 12 NEFROLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 40 ORE/MODUL

Modulul 13 MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 30 ORE/MODUL Modulul 14 GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 18 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 340 ORE/MODUL Total ore pregătire teoretică 1.200 Total ore pregătire practică 7.180

Structura programului

Modulul 1, anul I: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE

Nr. ore curs: 240

Nr. ore practică: 1440

1. Tematică. Tematica lecțiilor conferință: 1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric, încadrarea în context european și international 2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice 3. Abordarea holistică, globală a pacientului vârstnic 4. Evaluarea multidimensională a vârstnicului. Managementul de caz în geriatrie. 5. Specificul examinării clinice a pacientului vârstnic 6. Specificul manifestării bolilor la vârstnic. 7. Polipatologia - comorbidități multiple caracteristice vârstnicilor. 8. Polipragmazie și iatrogenie la vârstnici 9. Servicii medicale progresive adaptate nevoilor variable și în continuă schimbare ale pacientului vârstnic 10. Teste utilizate la pacientul vârstnic pentru evaluare neuro-cognitivă, a dispoziției, funcțională, a performanței fizice, echilibrului, a funcției senzoriale, a statusului nutrițional, a rețelei de sprijin familial și social, a continenței 11. Sindromul de fragilitate și identificarea vârstnicilor prefragili și fragili 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate

Deprinderea cunoștintelor teoretice și practice necesare abordarii pacientilor vârstnici

(Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).

Modulul 2, anul II: MEDICINĂ INTERNĂ

Nr. ore curs: 100

Nr. ore practică. 600

1. Tematică. Tematica lecțiilor conferință: 1. Pneumonii: microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia 2. Astmul bronșic 3. Bronhopneumopatia cronică obstructivă – Boala Pulmonară Obstructivă Cronică 4. Pleurezii 5. Cancerul bronhopulmonar 6. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze 7. Insuficiența respiratorie acută și cronică 8. Ateroscleroza. Aterotromboza 9. Cardiopatia ischemică: angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut 10. Hipertensiunea arterială esențială și secundară 11. Boala varicoasă și insuficiența venoasă cronică 12. Boala arterială periferică 13. Gastrite 14. Ulcerul gastric și duodenal 15. Stomacul operat 16. Hepatita cronică 17. Pancreatita acută și cronică 18. Patologia acută a colecistului 19. Ciroza hepatică 20. Tulburari funcționale digestive 21. Neoplazii ale tubului digestiv 22. Patologia intestinului: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, diverticuloze 23. Glomerulonefrite acute și cronice 24. Nefropatii interstițiale 25. Litiaza reno-urinară 26. Insuficiența renală acută 27. Sindromul nefrotic. Proteinuria 28. Hematuria, leucocituria și bacteriuria. 29. Tumorile tractului urinar 30. Echilibrul acido-bazic 31. Echilibrul hidro-electrolitic 32. Lupus eritematos sistemic 33. Anemia feriprivă 34. Anemia macrocitară 35. Anemia hemolitică 36. Trombocitopenia 37. Leucemia limfocitară cronică Baremul activităților practice : 1. Teste funcționale hepatice - interpretare: 50 buletine 2. Paracenteza - efectuare 20 cazuri 3. Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN – interpretare: câte 50 buletine 4. Teste funcționale renale - interpretare: 50 buletine 5. Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică - câte 10 cazuri 6. Interpretare analize hematologice 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).

Teste funcționale hepatice - interpretare Paracenteza - efectuare

Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN – interpretare

Teste funcționale renale - interpretare Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică Analize hematologice - interpretare

Modulul 3, anul II: CARDIOLOGIE

Nr. ore curs: 100

Nr. ore practică. 600

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință 1. Tulburări de ritm – inclusiv: Fibrilația atrială, Boala de nod sinusal 2. Tulburări de conducere 3. Hipertensiunea arterială esențială și secundară 4. Hipertensiunea pulmonară 5. Trombembolismul pulmonar 6. Infarctul miocardic acut 7. Șocul cardiogen 8. Sincopa. Moartea subită 9. Miocardite și cardiomiopatii 10. Pericardite 11. Tumorile cardiace 12. Valvulopatii 13. Disecția de aortă 14. Endocardite 15. Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare 16. Urmărirea bolnavilor protezați valvular. Patologia protezaților 17. Indicații și tratament invaziv și chirurgical în bolile cardiace Baremul activităților practice 1. Electrocardiograma - efectuare și interpretare: 100 cazuri 2. Ecocardiografia - interpretare: 50 cazuri 3. Explorare Holter - interpretare: 30 cazuri 4. Test de efort - interpretare: 20 cazurică. 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate

Electrocardiograma - efectuare și interpretare Ecocardiografia - interpretare

Explorare Holter - interpretare Test de efort - interpretare

Modulul 4, anul II: MEDICINĂ DE URGENȚĂ

Nr. ore curs: 40

Nr. ore practică.: 240

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință Principalele urgențe medicale, inclusiv diagnosticul pozitiv și diferențial la comelor. Baremul activităților practice 1. Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale 2. Manevre de resuscitare cardiorespiratorie 3. Intubarea pacientului în urgență 4. Efectuarea puncției arteriale 5. Montarea sondei uretro-vezicale 2. Obiective educaționale: examinarea pacientului în urgență; cunoașterea și interpretarea investigațiilor necesare în situații de urgență; recomandarea investigațiilor unui pacient în urgență; diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale 3. Rezultate așteptate

Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale Manevre de resuscitare cardiorespiratorie Intubarea pacientului în urgență

Efectuarea puncției arteriale Montarea sondei uretro-vezicale

Modulul 5, anul III: NEUROLOGIE

Nr. ore curs: 30

Nr. ore practică: 360

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință 1. Aspecte biologice ale imbătrânirii normale și patologice a creierului 2. Mecanismele fiziopatologice generale ale bolilor neurodegenerative. Clasificarea bolilor neurodegenerative ale vârstnicilor 3. Modificări morfologice și funcționale ale circulației cerebrale legate de înaintarea în vârstă a. Arteriale b. Microcirculatia cerebrala c. Autoreglarea circulației cerebrale și reactivitatea vasculară cerebrală 4. Interferențe cardio-neurologice la vârstnici 5. HTA, sindromul metabolic și patologia cerebrală legată de înaintarea în vârstă 6. Particularități ale AVC ischemice la vârstnici a. Etiologice b. Clinice c. Imagistice d. Evolutive (inclusiv aspecte ale potentialului neurorecuperator ) e. Terapeutice 7. Particularități ale AVC hemoragice la vârstnici a. Hemoragia intracerebrală b. Hemoragia subarahnoidiană 8. Bolile cerebrovasculare și comorbiditățile la vârstnici 9. Bolile însoțite de sindrom demențial la vârstnici – clasificare, diagnostic diferențial etiologic a. Boala Alzheimer i. Etiopatogenie ii. Factori de risc – conceptul de „creier la risc”; interferențe cu factorii vasculari și metabolici; perspective în terapia modificatoare a evoluției bolii iii. Definiții actuale de consens internațional: predemența, demența prodromală, MCI, tipuri de demență de tip Alzheimer iv. Evaluare clinică, neuropsihologică, imagistică, de laborator (biomarkeri ) v. Terapia pacienților cu boala Alzheimer b. Demențele vasculare c. Alte boli însoțite de sindrom demențial la vârstnici d. Demența asociată bolii Parkinson și boala difuză cu corpi Lewy 10. Parkinsonismul la vârstnici 11. Epilepsia și crizele epileptice la vârstnici 12. Particularități ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici 13. Neuroinfecțiile la vârstnici 14. Procesele expansive intracraniene la vârstnici 15. Alterările stării de conștiență la vârstnici 16. Polineuropatii 17. Radiculopatia Baremul activităților practice 1. Examenul fundului de ochi – 20 cazuri 2. Radiografia simplă de craniu – 20 cazuri 3. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale – 20 cazuri 4. Tomodensitometrie cerebrală și medulară – 20 cazuri 5. Electroencefalografia.Montajul EEG și interpretarea uzuală – 20 cazuri 6. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice – interpretare – 20 cazuri 7. Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice – 30 cazuri 8. Potențiale evocate – 15 cazuri 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate 1. Examenul fundului de ochi – efectuare, interpretare 2. Radiografia simplă de craniu - interpretare 3. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - interpretare 4. Tomodensitometrie cerebrală și medulară - interpretare 5. Electroencefalografia; interpretarea uzuală 6. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice – interpretare 7. Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice

Modulul 6, anul III: PSIHIATRIE

Nr. ore curs: 30

Nr. ore practică: 360

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință 1. Bazele biologice, psihologice și sociologice ale psihiatriei 2. Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinică 3. Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică) -tulburările conștienței și ale somnului -tulburările pulsiunilor instinctive -tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase) -tulburările tulburările concentrării atenției și orientării -tulburările de percepție (iluzii, halucinații) -tulburările de memorie -tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștientei bolii -tulburările sinelui și ale imaginii de sine -tulburările voinței -tulburările activității motorii și ale comportamentului social 4. Sindromologie psihiatrică -sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic -sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar. -sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare. 5. Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria) - Evaluare geronto psihiatrică - Asistentul specializat 6. Principii clinice de evaluare -Abordarea pacientului vârstnic - Evaluarea pacientului psihogeriatric - Recunoașterea simptomatologiei clinice psihiatrice în cadrul îmbătrânirii cerebrale - Evaluarea pacientului vârstnic psihogeriatric - Neuroimagistica pacientului vârstnic - Evaluarea neuropsihologică - Demența - Importanța valorilor culturale în procesul de îmbătrânire cerebrală 7. Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic - Psihoterapia - Farmacoterapia - Terapia electroconvulsivantă la vârstnic - Spitalizarea și îngrijirea paleativă - Spiritualitatea și psihogeriatria - Valențe etice în psihogeriatrie 8. Tulburări Psihiatrice - Tulburări de memorie - Demența de tip Alzheimer: - Definiție, criterii de diagnostic - Perspectiva epidemiologică - Diagnostic diferențial față de demența nonAlzheimer - Evaluare neuropsihologică - Imagistica structurală - Imagistica funcțională - Teste electrofiziologice - Biomarkeri - Evoluție naturală - prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale - Managementul medicoterapeutic al DA - Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale - Stadiul clinic moderat-ușor și moderat - Îngrijirea pacientului cu forma severă de DA - Stadiul terminal - Comorbidități și abordarea lor - Managementul simptomatologiei psihiatrice: - Instituționalizarea - Îngrijitorul și calitățile lui - Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului - Consilierea familială - Legislație - Suport comunitar -Demența Vasculară -Demența cu Corpi Lewy -Demența frontotemporală -Agitația psihomotorie și Delirul -Delirium (ideile delirante) -Depresia -Tulburarea afectivă bipolară -Suicidul -Psihozele vârstnicului -Anxietatea -Tulburările de personalitate la pacientul vârsnic -Tulburări somatoforme -Tulburări de somn -Sexualitate și tulburările sexuale la vârsnic -Pacientul vârstnic cu declin intelectual 9. Asistența terapeutică în psihiatrie -farmacoterapie psihotropă specifică -antipsihoticele: convenționale, atipice, stabilizatori ai dopaminei -antidepresivele: -triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA -moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI -timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină -anxiolitice: benzodiazepine și nonbenzodiazepinice -hipnotice -medicamente folosite în tratamentul demenței: anticolinesterazice, memantin -psihoterapie (individuală sau de grup): psihanalitică, psihodinamică; cognitivcomportamentală; sistemică familială Baremul activităților practice Evaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică (bateria gerontoneuropsihologică) - 50 cazuri 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate

Evaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică

Modulul 7, anul III: REUMATOLOGIE

Nr. ore curs: 40

Nr. ore practică: 240

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință 1. Structura și funcțiile sistemului imun 2. Inflamația în bolile reumatologice 3. Medicamente modificatoare de boală nonbiologice folosite în Reumatologie 4. Artrita psoriazică 5. Poliartrita reumatoidă 5. Lupusul eritematos sistemic 6. Dermato-polimiozita 7. Boala artrozică vertebro-periferică 8. Sindroame dureroase loco-regionale 9. Fibromialgia 10. Periartrita scaplo-humerală 11. Sindroamele canalare de membru superior 12. Guta și alte artrite induse de microcristale 13. Artrite infecțioase 14. Manifestări reumatice în alte afecțiuni 15. Necroze aseptice de os și osteocondrite 16. Osteoporoza și osteomalacia 17. Boala Paget a osului 18. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletice Baremul activităților practice 1. Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice 2. Examenul lichidului sinovial 3. Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații) 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate 1. Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice 2. Examenul lichidului sinovial - interpretare 3. Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații)

Modulul 8, anul III: DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICE

Nr. ore curs: 40

Nr. ore practică: 240

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință 1. Diabetul zaharat 2. Hiperlipoproteinemiile 3. Obezitatea 4. Comele diabetice 5. Explorări în patologia metabolică Baremul activităților practice

1. Testul oral de toleranță la glucoză 2. Profil dislipidemic – interpretare: 20 buletine 3. Reechilibrarea diabetului decompensat – rezolvarea a 10 cazuri 4. Dietoterapia – întocmirea a câte 5 regimuri alimentare pe grupe de afecțiuni

2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate 1. Testul oral de toleranță la glucoză – efectuare, interpretare 2. Profil dislipidemic – interpretare 3. Dietoterapia

Modulul 9, anul III: ENDOCRINOLOGIE

Nr. ore curs: 40

Nr. ore practică: 240

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință 1. Patologia tiroidiană 2. Sindroame de hipofuncție și hiperfuncție corticosuprarenaliană 3. Menopauza. Tulburări de dinamica sexuală 4. Neuroendocrinologia sistemului hipotalamo-hipofizar, sistemul neuroendocrin difuz cerebral și periferic 5. Patologia hipofizară 6. Patologie paratiroidiană 7. Urgențe endocrine Baremul activităților practice 1. Examenul clinic în endocrinopatii – 20 examinări practice 2. Radiografia craniană de profil pentru șa turcească – 20 interpretări 3. Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană – interpretare 5 buletine 4. Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor – 10 interpretări 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate 1. Examenul clinic în endocrinopatii 2. Radiografia craniană de profil pentru șa turcească – interpretăre 3. Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană – interpretare 4. Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor – interpretăre

Modulul 10, anul IV: PNEUMOLOGIE

Nr. ore curs: 50

Nr. ore practică: 300

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință 1. Abcesul pulmonar 2. Bronșiectazia 3. Tumori pulmonare (altele decât Cancerul bronhopulmonar) 4. Patologia mediastinului 5. Tuberculoza pulmonară 6. Alveolite fibrozante 7. Sindromul de apnee in somn Baremul activităților practice 1. Interpretarea investigațiilor imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare – interpretare: 50 buletine 2. Efectuarea și interpretarea rezultatelor spirometrice – 20 buletine 3. Toracocenteza – efectuare și interpretare – 10 cazuri 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate 1. Investigații imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare – interpretare 2. Spirometria – efectuare, interpretare 3. Toracocenteza

Modulul 11, anul IV: BIOETICĂ

Nr. ore curs: 20

Nr. ore practică: 60

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) III. Relația medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II- 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică Baremul activităților practice

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete -2 ore

Modulul 12, anul IV: NEFROLOGIE

Nr. ore curs: 40

Nr. ore practică: 240

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință 1. Semiologia aparatului urinar 2. Tulburările hidrice și electrolitice 3. Tulburările echilibrului acidobazic 4. Bolile glomerulare 5. Nefropatia diabetică 6. Hipertensiunea arterială renovasculară și renoparenchimatoasă 7. Infecțiile tractului urinar 8. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza 9. Nefropatii tubulointerstițiale 10. Nefropatii vasculare 12. Boala cronică de rinichi 13. Insuficiența renală acută și cronică Baremul activităților practice 1. Interpretarea investigațiilor imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN) 2. Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore 3. Examen bacteriologic al urinii 4. Probe funcționale glomerulare 5. Probe funcționale tubulare 6. Criterii medicale pentru dializă 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate 1. Investigații imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN) - interpretare 2. Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore - interpretare 3. Examen bacteriologic al urinii - interpretare 4. Probe funcționale glomerulare - interpretare 5. Probe funcționale tubulare - interpretare 6. Criterii medicale pentru dializă - interpretare

Modulul 13, anul IV: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE

Nr. ore curs: 30

Nr. ore practică: 120

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință 1. Patologia degenerativă articulară (articulații periferice, coloana vertebrală) și abarticulară la vârstnic. Sindroame algice regionale 2. Boala artrozică vertebro-periferică 3. Periartrita scapulo-humerală 4. Sindroame canalare de membru superior 5. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos) 6. Afecțiuni reumatismale secundare (infecțios, metabolic, endocrin, neuropatic) la vârstnic 7. Afecțiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.) 8. Obiective în profilaxia, terapia osteoarticulară postacută, cronică, recuperatorie 9. Recuperarea medicală prin mijloacele balneo-fizio-kinetice. Principii fundamentale 10. Recuperarea balneară Baremul activităților practice 1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 20 de buletine (interpretare) 2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicatii 3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 20 de buletine (interpretare) 4. Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t: 10 examene (interpretare) 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate 1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice - interpretare 2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicatii 3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice - interpretare 4. Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t - interpretare

Modulul 14, anul IV, V: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE

Nr. ore curs: 340

Nr. ore practică: 2140

1. Tematică Tematica lecțiilor conferință 1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric 2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice 3. Evaluarea multidimensională a vârstnicului 4. Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale 5. Accidentele vasculare cerebrale 6. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic 7. Tremorul esențial 8. Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea 9. Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici 10. Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite 11. Îmbătrânirea senzorială 12. Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică. 13. Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale 14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici 15. Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică) 16. Tulburările de ritm și conducere 17. Insuficiența cardiacă la vârstnic 18. Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică 19. Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale 20. Boala pulmonară obstructivă cronică 21. Cordul pulmonar cronic 22. Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale 23. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală. 24. Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală 25. Pancreatita cronică 26. Colecistopatia cronică 27. Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală 28. Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament) 29. Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale 30. Infecțiile urinare joase și înalte 31. Boala cronică de rinichi la vârstnic 32. Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic) 33. Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică) 34. Retenția acută și cronică de urină 35. Incontinența urinară 36. Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale 37. Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante 38. Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic 39. Patologia degenerativă articulară la vârstnici 40. Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici 41. Osteoporoza și osteomalacia 42. Boala Paget a osului 43. Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale 44. Sindroamele anemice la vârstnic 45. Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic 46. Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă. 47. Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale 48. Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic 49. Menopauza 50. Sindromul de îmbătrânire masculină 51. Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic 52. Diabetul zaharat la vârstnic 53. Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția. 54. Sindromul de fragilitate la vârstnic 55. Afecțiuni dermatologice la vârstnici - principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate 56. Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele 57. Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia 58. Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii 59. Principii de recuperare la vârstnic 60. Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor 61. Urgențe în geriatrie Baremul activităților practice 1. Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri 2.Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri 3. Interpretarea explorării Holter: 50 cazuri 4. Interpretarea principalelor date de ecocardiografie pentru patologia prevazută în tematică: 100 cazuri 5. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri 6.Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic și al măduvei osoase pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 cazuri 7.Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri 8. Ecografia abdominală - interpretare: 50 cazuri 9.Ecografie vasculară - interpretare: 50 cazuri 10.Evaluarea stării de nutriție la vârstnic - 100 cazuri 11.Evaluare cognitivă la vârstnic - 100 cazuri 12.Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului - 100 cazuri 13.Evaluarea echilibrului și a riscului de cădere la vârstnici - 100 cazuri 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

Deprinderea cunostintelor teoretice si practice necesare abordarii pacientilor varstnici

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:

• Absolvenții trebuie să: 1. mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic 2. ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici 3. respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie, sau boală 4. recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor ("ageism") poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți 5. recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte 6. comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale • Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie: 1. teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale; 2. modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea ; 3. patologia asociată cu îmbătrânirea normală; 4. manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici; 5. principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor. • Absolvenții trebuie să fie capabili de a: 1. descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv: - durerea cronică; - demența și delirul; - abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual; - căderile și tulburările de motilitate; - tulburările auzului și vederii; - malnutriția și sarcopenia; - escarele; - incontinența de urină și materii fecale. 2. descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum: - boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială); - boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral; - bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile; - depresia; - diabetul zaharat; - tulburări ale echiliburului hidric; - osteoporoza; - insuficiența renală. • Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a: 1. efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători 2. efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a: - activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL); - funcției cognitive; - mersului și echilibrului; - funcției auditive; - dispoziției; - nutriției; - funcției vizuale. • Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie următoarele concepte: 1. efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii; 2. complianța la medicație și factori care afectează această complianță; 3. practica prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase; 4. detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici; 5. integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă. • Absolvenții trebuie să fie capabili de a: 1. defini conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (International Classification of Functioning, Disability and Health = ICF); 2. defini conceptul de fragilitate la vârstnici; 3. defini evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale; 4. interpreta rezultatele evaluării geriatrice și de a propune etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale; 5. recunoaște rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic 6. recunoaște rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale. • Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic, inclusiv: 1. luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității mentale de a lua decizii, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate; 2. concepte etice ca bază a deciziilor medicale, precum conceptul celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe; 3. aspecte etice și legale specifice țării privind: - nutriția artificială și hrănirea artificială; - decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară; - întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale; - eutanasia și decesul asistat (practicat în unele țări, ilegal în multe altele). • Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a: 1. descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual; 2. discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor. • Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând: 1. asistența primară și comunitară; 2. asistența spitalicească acută și asistența de urgență; 3. recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator; 4. îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională; 5. îngrijirea paleativă și terminală. • Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie în linii generale: 1. organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/ național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii; 2. definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular); 3. definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor ("respite care"); 4. aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor; 5. probleme regionale/ naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii; 6. ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Rezultatele asteptate sunt reprezentate de indeplinirea Scopului si Obiectivelor Ediucationale. In acest context: • Absolvenții vor fi capabili să: 1. mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic; 2. ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici; 3. respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie, sau boală; 4. recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor ("ageism") poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți; 5. recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte; 6. comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale. • Absolvenții vor fi în măsură să descrie: 1. teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale; 2. modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea ; 3. patologia asociată cu îmbătrânirea normală; 4. manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici; 5. principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor. • Absolvenții vor fi capabili de a: 1. descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv: durerea cronică, demența și delirul, abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual, căderile și tulburările de motilitate, tulburările auzului și vederii, malnutriția și sarcopenia, escarele, incontinența de urină și materii fecale. 2. descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum: boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială), boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral, bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile, depresia, diabetul zaharat, tulburări ale echiliburului hidric, osteoporoza, insuficiența renală. • Absolvenții vor avea capacitatea de a: 1. efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători 2. efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a: activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL), funcției cognitive, mersului și echilibrului, funcției auditive, dispoziției, nutriției, funcției vizuale. • Absolvenții vor fi în măsură să descrie următoarele concepte: 1. efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii; 2. complianța la medicație și factori care afectează această complianță; 3. practica prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase; 4. detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici; 5. integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă. • Absolvenții vor fi capabili să: 1. definească conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (International Classification of Functioning, Disability and Health = ICF); 2. definească conceptul de fragilitate la vârstnici; 3. definească evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale; 4. interpreteze rezultatele evaluării geriatrice și să propună etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale; 5. recunoască rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic 6. recunoască rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale. • Absolvenții vor fi în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic; • Absolvenții vor deține capacitatea de a: 1. descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual; 2. discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor. • Absolvenții vor deține capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând: 1. asistența primară și comunitară; 2. asistența spitalicească acută și asistența de urgență; 3. recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator; 4. îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională; 5. îngrijirea paleativă și terminală. • Absolvenții vor fi în măsură să descrie în linii generale: 1. organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/ național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii; 2. definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular); 3. definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor ("respite care"); 4. aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor; 5. probleme regionale/ naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii; 6. ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici.

Examenul de medic specialist:

Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă Da - examen clinic Da - proba practica - interpretare buletine de analize sau investigații imagistice din tematică Da - probă de abilități/manualități Nu - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Nu - dizertație Nu TEMATICA DE EXAMEN 1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric 2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice 3. Evaluarea multidimensională a vârstnicului 4. Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale 5. Accidentele vasculare cerebrale 6. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic 7. Tremorul esențial 8. Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea 9. Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici 10. Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite 11. Îmbătrânirea senzorială 12. Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică. 13. Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale 14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici 15. Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică) 16. Tulburările de ritm și conducere 17. Insuficiența cardiacă la vârstnic 18. Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică 19. Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale 20. Boala pulmonară obstructivă cronică 21. Cordul pulmonar cronic 22. Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale 23. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală. 24. Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală 25. Pancreatita cronică 26. Colecistopatia cronică 27. Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală 28. Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament) 29. Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale 30. Infecțiile urinare joase și înalte 31. Boala cronică de rinichi la vârstnic 32. Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic) 33. Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică) 34. Retenția acută și cronică de urină 35. Incontinența urinară 36. Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale 37. Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante 38. Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic 39. Patologia degenerativă articulară la vârstnici 40. Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici 41. Osteoporoza și osteomalacia 42. Boala Paget a osului 43. Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale 44. Sindroamele anemice la vârstnic 45. Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic 46. Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă. 47. Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale 48. Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic 49. Menopauza 50. Sindromul de îmbătrânire masculină

51. Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic 52. Diabetul zaharat la vârstnic 53. Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția. 54. Sindromul de fragilitate la vârstnic 55. Afecțiuni dermatologice la vârstnici - principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate 56. Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele 57. Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia 58. Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii 59. Principii de recuperare la vârstnic 60. Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor 61. Urgențe în geriatrie

Baremul de manevre, tehnici și activități practice:

Electrocardiograma, inclusiv Holter (TA, EKG) Instalarea unei linii venoase periferice Manevre de resuscitare cardiorespiratorie Intubarea pacientului în urgență Efectuarea puncției arteriale Montarea sondei uretro-vezicale Examenul fundului de ochi Injecții intraarticulare Spirometria Toracocenteza Paracenteza

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității - O viziune holistică a patologiei vârstnicului - Recomandarea de tratamente adecvate comorbidităților și cerințelor sociale ale pacienților - Abilitatea de a face distincția între patologie și efectele îmbătrânirii fiziologice, cu accent pe tratarea patologiei și favorizarea unei îmbătrâniri sănătoase

2.2. Obligații - Orientarea spre calitatea vieții și menținerea independenței funcționale a pacienților - O abordare etică și deontologică a relației cu pacientul geriatric prin: 1. interrelaționarea atât cu pacientul, cât și cu persoanele de îngrijirea acestuia pentru a asigura luarea de decizii de tratament, cu viziunea clară a efectelor imediate, pe termen mediu și lung; 2. luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității decizionale mentale, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate; 3. aplicarea celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe; 4. aspecte etice și legale specifice țării, conform legislației în vigoare, privind:  instituționalizare;  sesizarea serviciilor sociale;  nutriția artificială și hrănirea artificială;  decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară;  întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale;

 eutanasia și decesul asistat. - Obligațile, la nivel profesional: 1. Stabilirea priorităților de tratament și îngrijire a pacientului; 2. Determinarea capacității pacientului de a lua decizii; 3. Prescrierea terapiei pacientului ținând cont de:  efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;  complianța la medicație și factori care afectează această complianță;  practica prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;  detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;  integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.

2.3. Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră in standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist. 2.4. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:

-competență în ecografie generală;

-competență în ecografie cardiacă;

-competență în ecografie vasculară;

-competență în ecografie de părți moi și osteoarticulară;

-competență în osteodensitometrie;

-supraspecializare în psihogeriatrie;

-supraspecializare în management sanitar.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII

Dr. Valer Donca

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ SPORTIVĂ

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ SPORTIVĂ

1.1. DEFINIȚIE MEDICINA SPORTIVĂ este specialitatea medicală clinică și academică ce: - susține marea per ormantă sportivă în condițiile păstrării integrității izice a sportivilor - realizează dirijarea medicală a antrenamentului - studiază adaptările iziologice ale organismului la e ortul izic - elibereaza avizul medico-sportiv, act medico-legal - tratează și recuperează patologia sportivă - utilizează medicația și suplimentele speci ice sportului de per ormanță - combate dopajul - contribuie la cercetarea științi ică în domeniul iziologiei e ortului izic - undamentează din punct de vedere biologic exercițiul izic ca actor sanogenetic - promovează exercițiul izic ca mijloc de creștere a calității vieții - previne bolile cronice datorate sedentarismului - asigură asistenta medico-sportivă la sportivii cu dizabilități

NUMARUL TOTAL DE ANI 4 ani NUMARUL TOTAL DE MODULE 12 MODULUL 1 MEDICINA SPORTIVĂ NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 12 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana MODULUL 2 MEDICINA FIZICĂ SI DE REABILITARE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 luni

ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana MODULUL 3 ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana MODULUL 4 MEDICINĂ INTERNA NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana MODULUL 5 CARDIOLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana MODULUL 6 CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana MODULUL 7 ECODIAGNOSTIC MUSCULO- SCHELETAL NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana MODULUL 8 ELECTROMIOGRAFIE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 4 ore/saptamana MODULUL 9 NUTRITIE SI BOLI METABOLICE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana MODULUL 10 MEDICINĂ DE URGENTĂ NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 5 ore/sapatamana MODULUL 11 ACTIVITATE PRACTICĂ LA BAZE SPORTIVE SI LOTURI OLIMPICE NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 5 luni si 2 saptamani ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA MODULUL 12 BIOETICĂ NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 saptamani ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana Total ore pregatire teoretica 800 ore Total ore pregatuire practica Con orm contractului de munca individual

1.2 DURATA: 4 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70- 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 1.3 STRUCTURA STAGIILOR 1.3.1. Stagiul de Medicină Sportivă : 1 an (anul I) 1.3.2. Stagiul de Medicină izica si de Reabilitare : 6 luni (anul II) 1.3.3 Ortopedie si traumatologie: 6 luni (anul II) 1.3.4. Medicină interna: 3 luni (anul III) 1.3.5. Cardiologie: 3 luni (anul III) 1.3.6. Cardiologie pediatrică : 2 luni ( anul III) 1.3.7. Ecodiagnostic neuro-musculo-scheletal: 2 luni (anul III) 1.3.8. Electromiogra ie: 2 luni ( anul III) 1.3.9. Nutritie si boli metabolice : 3 luni (anul IV) 1.3.10. Medicină de Urgenta: 3 luni (anul IV) 1.3.11. Bioetica: 2 saptamani (anul IV) 1.3.12. Activitate practica la baze sportive si loturi nationale : 5,5 luni (anul IV) Anul I Anul II Anul III Anul IV 1.3.1 1.3.2 1.3.3 1.3.4 1.3.5 1.3.6 1.3.7 1.3.8 1.3.9 1.3.10 1.3.11 1.3.12 1.4 CONTINUTUL STAGIILOR

MODULUL DE MEDICINA SPORTIVĂ

Nr. Ore curs: 200

Nr. Ore practica: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

Tematica cursuri

1. Curs introductiv in Medicina Sportiva 2. Clasificarea eforturilor. Surse de energie 3. Contractia musculara - baze fiziologice si biochimice 4. Fiziologia si biochimia efortului sportiv 5. Modificari imediate si tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator 6. Modificari imediate si tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular 7. Raspunsul neuromuscular in efortul fizic 8. Modificari hormonale induse de efort 9. Capacitatea de efort 10. Evaluare functionala si testarea capacitatii de efort 11. Biotipul constitutional. Factorii performantei sportive 12. Principiile antrenamentului sportiv 13. Selectia si orientarea medico-sportiva in sport 14. Evaluarea dezvoltarii fizice la sportivi 15. Deficiente fizice 16. Cordul sportiv 17. Modificari EKG adaptative si patologice in sportul de performanta 18. Riscul cardio-vascular si Moartea subita cardiaca la sportivi 19. Forma sportiva - starea de start 20. Pregatirea biologica de concurs 21. Refacerea in sportul de performanta 22. Alimentatia la sportivi 23. Farmacologie sportiva ( medicatie sustinere/refacere ) 24. Dopingul in sport. Tehnici utilizate in controlul doping 25. Aparatul digestiv in practica medico-sportiva. Ficatul de efort 26. Aparatul renal in practica medico-sportiva. Rinichiul de efort 27. Antrenamente si competii la altitudine medie 28. Aclimatizare la altitudini mari 29. Antrenamente si competii in conditii de variatii de fusuri orare 30. Adaptarea organismului sportiv la conditii climaterice deosebite 31. Oboseala patologica acuta si cronica in sport 32. Bioritmurile in sport 33. Traumatologia sportivaleziuni acute si de suprasolicitare 34. Prioritati in reabilitarea traumatismelor sportive 35. Investigatia psihologica la sportivi 36. Dirijarea medico-sportiva a antrenamentului. Testele de teren 37. Colaborarea medic - antrenor in dirijarea antrenamentului 38. Genetica in sport 39. Aspecte imunologice in sport 40. Investigatiile radiologice si imagistice la sportivi 41. Sportul la diverse varste (copii, juniori, varsta a III-a si a IV-a) 42. Femeia si sportul. 43. Contraindicatii temporare si definitive in sportul de performanta 44. Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicatii-contraindicatii 45. Prescrierea exercitiului pentru sanatate. EPH. 46. Coduri etice in Medicina Sportiva Barem activitati practice:  Anamneza medicosportiva initiala si periodica 100  Somatoscopia (examenul clinic al dezvoltarii fizice) 100  Somatometria (examenul paraclinc al dezvoltarii fizice) 100  Determinarea compozitia corporala (metoda celor 5 plici de tesut adipos) 100  Dinamometrie (determinarea fortei musculare) 100  Miotonometria (evaluarea tonusului muscular) 100  Proba Ruffier 50  Proba clino-ortostatica Schellong100  Proba Martinet 50  Proba Flack 100  Calcularea costului energetic al exercitiului fizic si a substratului utilizat 50  Interpretarea EKG de repaus si efort la sportivi100  Electroencefalografia EEG la sportivi 20  Electromiografia EMG la sportivi 50  Examenul clinic ortopedic al sportivului 100  Spirometrie 50  Evaluarea capacitati aerobe de efort (spiroergometrie, Testul INMS) 200  Evaluarea capacitatii anaerobe cu cicloergometru (testul Wingate, testul Travaliului Total Realizat) 200  Testul Sargent 50  Testul Bosco 50  Interpretarea testarilor de acid lactic si echilibrului acido-bazic intra si post-efort 50  Elaborarea avizului medico-sportiv 200  Scheme de refacere in diverse probe sportive 100  Scheme terapeutice energotrope si trofotrope 100  Verificarea juranalului de auto-control 100  Alcatuirea zilnica a ratiei alimentare dupa specificul efortului 100  Scheme de recuperare adaptate cazului 100  Prezentare de cazuri 20  Prezentare de referate 10

MODULUL DE MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE

Nr. ore curs: 100

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

Tematică cursuri

1. Domeniul de competență în MFR 2. Diagnosticul în MFR 3. Electrodiagnosticul 4. Proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice. 5. Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etc 6. Orteze și proteze.. 7. MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilități 8. Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară). 9. MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseala cronica, etc) și cu boli profesionale musculoscheletale 10. MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice) 11. MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor 12. MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES,SA,SASN, etc.) 13. MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive 14. MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS) 15. MFR la persoanele cu durere cronică 16. Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare. 17. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor. 18. Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului). 19. Tulburări de creștere. 20. Inegalități ale membrelor inferioare. 21. Scolioze idiopatice, congenitale și secundare. Barem activitati practice  Bilanț articular  Bilanț muscular  Interpretare de Radiografii ale sistemului osteoarticular,  Interpretare Computer tomograf,  Interpretare de Rezonanță magnetica  Infiltrații intraarticulare si periarticulare  Evaluarea mersului și a posturii  Buletin de analize factori naturali terapeutici

MODULUL DE ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE

Nr. Ore curs: 100

Nr. Ore practica: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

Tematica cursuri

1. Fiziologia si fiziopatologia musculara si articulara 2. Fiziologia si patologia tendonului 3. Osificarea. Formarea calusului. 4. Entorsa de genunchi. 5. Entorsa de glezna. 6. Entorsa de pumn, umar. 7. Luxatii-generalitati: -umar, acromio-clavicular, cot 8. Luxatii sold 9. Fracturi, luxatii coloana vertebrala 10. Fracturile membrului superior 11. Fracturile membrului inferior 12. Fracturi de bazin 13. Deficiente fizice ale coloanei vertebrale (cifoze, scolioze). 14. Patologia lombo-sacrata 15. Artroze 16. Entezite-miozite 17. Osteocondroze 18. Periartrita scapulo-humerala 19. Principii de tratament ale fracturilor 20. Principii de tratament inbolile degeneraative ale aparatului locomotor. Barem activitati practice  Reducerea si imobilizarea fracturii extremitatii distale de radius (3)  Reducerea si imobilizarea fracturii bimaleolare (5 )  Reducerea si imobilizarea luxatiei de umar (5)  Reducerea luxatiei de cot (3)  Aparat gipsat cu camera libera in fractura de calcaneu (3)  Toaleta chirurgicala a plagilor in urgenta (10)  Vizionare-alungire tendon achilian (5)  Vizionare-cura chirurgicala fractura de rotula (5)  Vizionare-capsulotomia post genunchi (5)  Vizionare-artrodeza tibio-astragalian (5)  Vizionare-osteosinteza cu tije (5)  Vizionare-osteosinteza cu placa si suruburi (5)  Examenul clinic al bolnavului de ortopedie si traumatologie (30)  Examinarea unui bolnav cu: Deformatii congenitale (4) Osteocondrodistrofii (2) Osteomielita (2) Afectiuni reumatismale (5) Cifoze-scolioze (10) Picior stramb congenital (5) Traumatisme ale aparatului locomotor (2)  Demonstratii: Aparat gipsat (30) Mulaje (30)

MODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

Nr. Ore curs: 50

Nr. Ore practica: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

Tematica cursuri

1. Pneumonii microbiene si virale. 2. Astm bronsic 3. Pleurezii 4. Edemul pulmonar 5. Valvulopatii 6. Tulburarile de ritm ale inimii 7. Tulburarile de conducere ale inimii 8. Cardiomiopatia 9. Cardiopatia ischemica 10. Tromboembolii 11. Hipertensiunea arteriala 12. Glomerulonefrite acute, rapid progresive si cronice 13. Litiaza renala 14. Sindromul nefrotic 15. Cistita acuta 16. Ulcerul gastric si duodenal 17. Enterocolitele (infectioase-de stres) 18. Icterele 19. Hepatite acute si cronice 20. Litiaza biliara 21. Pancreatitele 22. Hemoragiile digestive 23. Anemiile 24. Reumatism poliarticular. 25. Colagenoze 26. Osteoporoza 27. Manifestari viscerale endocrine. 28. Infectii stafilococice si streptococice 29. T.B.C. primar si secundar. Barem activitati practice  Interpretare examen radiologic: 30  Interpretare rezultate explorari respiratorii: 10  Interpretare ECG, apexograma, carotidograma: 20  Interpretare echocardiografie: 10  Interpretare echografie abdominala: 10  Interpretare si efectuare oscilometrie: 5  Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10  Interpretarea rezultatelor de diagnostic periferic : 20  Interpretare explorari functionale renale, hepatice, gastrice: 50  Alcatuirea regimului alimentar: 5  Interpretarea antibiogramei:10

MODULUL DE CARDIOLOGIE

Nr. ore curs: 50

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

Tematică cursuri

1. Fiziologia aparatului cardiovascular 2. Locul examenului clinic în cardiologia modernă - 2 ore 3. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular si Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) 4. HTA primară și secundară - 2 ore 5. Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare - 2 ore 6. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 2 ore 7. Riscul cardiovascular - 2 ore 8. Boala cardiacă ischemica dureroasă și nedureroasă - 2 ore 9. Tulburările de ritm - 2ore 10. Tulburările de conducere - etiopatogenie, diagnostic, tratament - 2ore 11. Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii - 2 ore 12. Patologia pericardului - 2 ore 13. Socul cardiogen -2 ore 14. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore 15. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) - 2 ore 16. Cordul atletic - 1 oră 17. Sincope : fiziopatologie , diagnostic,tratament 18. Moarte subită : cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic 19. Reanimarea cardio - respiratorie : organizarea , personal, dotare, metodologia reanimării cardio - respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare 20. Electrocardiografia

Barem activități practice

1. Interpretarea unei electrocardiograme: stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului , hipertrofiiie atriale și ventriculare, modificările electrocardiogramei în cardiomiopatii, cardiopatia ischemica etc , tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere, indicațiile, tehnica și interpretarea probei EKG de efort 2. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematica 3. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie, defibrilarea și cardioversia, denudare venă antebraț, resuscitare cardiacă

MODULUL DE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ

Nr. ore curs: 40

Nr. Ore practica: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

Tematică cursuri

1. Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic) 2. Evaluarea performanței miocardice 3. Defectul septal atrial 4. Defectul septal ventricular 5. Canalul arterial persistent 6. Canalul atrioventricular 7. Atrezia de valvă tricuspidă 8. Transpoziția de vase mari corectată anatomic 9. Trunchiul arterial comun 10. Stenoza aortică 11. Stenoza pulmonară 12. Patologia aparatului mitral 13. Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, ec.) 14. Hipertensiunea arterială pulmonară 15. Sincopa 16. Moartea subită 17. Cardiomiopatii (CMD/ Miocardite,CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD) 18. Endocardite 19. Pericardite 20. Reumatismul articular acut 21. Hipertensiunea arterială sistemice 22. Afectarea cardiacă în boli extracardiace Barem activități practice  Efectuarea examenului clinic cardiologic pediatric  Determinarea tensiunii arteriale  Determinarea saturației periferice în oxigen.  Suportul vital de bazăparticipă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.  Efectuarea testului de mers de 6 minute  Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).  Montare și interpretare Holter-ECG  Montare și interpretare Holter-TA  Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong  Tehnica efectuării testului de efort și interpretarea testului de efort

MODULUL DE ECODIAGNOSTIC MUSCULO - SCHELETAL

Nr. ore curs: 40

Nr. ore practica: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

Tematică cursuri

1. Generalități despre ecografie și sonde 2. Anatomia ecografică a aparatului locomotor 3. Indicații ale examinării ecografice 4. Revărsate articulare, tenosinovite 5. Examinarea canalului carpian, tarsian 6. Examinarea ecografică a piciorului în încarcare 7. Examinarea ecografică a țesuturilor moimuschi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze 8. Examinarea ecografică a umărului rupturile coafei rotatorilor 9. Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale 10. Rupturile tendoanelorachileean, rotulian, cvadricipital, bicipital 11. Hematoamele și revărsatele intra-articulare 12. Examinarea ecografica a tumorilor de țesut moalelocalizare, masuratori, monitorizare. Barem activitati practice  Interpretare de ecografii musculo-scheletale MODULUL DE ELECTROMIOGRAFIE Nr. ore curs. 40 Nr. ore practica: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual Tematica cursuri 1. Introducere. Investigația electronică neuromusculară. 2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase. 3. Inervația radiculară, tronculară, miotomală 4. Leziuni de nervi periferici 5. Tehnici clasice de electrodiagnostic. 6. Aparatura de electromiografie 7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică. 8. Electro-mio-neurografia - principii generale: studii de conducere nervoasă motorie, studiideconducerenervoasăsenzitivă-tehnicăanti-dromicași orto-romica, studiul reflexelorunda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire, stimularea repetativă 9. Biofeed-back electromiografic 10. Metode cantitative în electromiografie- EMG kineziologică: stimularea magneto-electrică, patologiaEMG (leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii, Miopatii, Tulburări ale transmiterii neuro-musculare Barem activitati practice  Interpretare de Electromiografii- 50 MODULUL DE NUTRITIE SI DIABET Nr. ore curs: 50 Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual Tematica cursuri 1. Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar 2. Principii de dietoterapie 3. Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar (inclusiv triada atletelor) 4. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor 5. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic 6. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, etiopatogeneza, managementul obezității, factor de risc în patologie 7. Dislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic, etiopatogeneza, managementul dislipidemiilor 8. Sindromul X metabolic, evaluarea și managementul riscului cardiovascular 9. Principiile studiului epidemiologic Barem activitati practice  Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre  Crearea unui regim alimentar zilnic  Calculul cheltuielilor energetice zilnice  Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (in diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)  Explorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic - tehnică și interpretare  Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup  Principii de gastrotehnie  Ancheta alimentară  Screeningul familial în bolile metabolice  Metodologia cercetării epidemiologice MODULUL DE MEDICINA DE URGENTA Nr ore curs: 50 Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual Tematica cursuri 1. Suportul primar al vietii (BLS) 2. Suportul avansat al vietii (ACLS, ATLS) 3. Disritmii - atitudine si urgenta 4. Inecul 5. Electrocutarea 6. Hipotermia 7. Arsuri 8. Degeraturi 9. Socul termic 10. Intepaturi, muscaturi insecte, animale 11. Anafilaxia - Soc anafilactic 12. Coma - atitudine in urgenta 13. Intoxicatii acutemasuri generale de eliminare a toxicului, atitudine de urgenta 14. Probleme legate de altitudine si medicina hiperbara 15. Politraumatismul - Definitie, atitudine, evaluare primara, evaluare secundara 16. Socul hemoragic, hipovolemic 17. Traumatismele cranio-cerebrale, evaluare si atitudine 18. Traumatismele vertebrale, evaluare si atitudine 19. Durerea toracica - Diagnostic, definitie si atitudine terapeutica 20. Factori patogenici in transportul medicaalizat. Baremul activitatilor practice  ACLS  ATLS  Perfuzii  Injectii intra-musculare  Injectii intra-dermice  ECG - interpretare - ischemie, leziune, necroza  Pansamente - plagi; solutii antiseptice  Punctia pleurala  Punctia abdominala  Sondaj vezical  Sondaj naso-gastric  Oxigenoterapie - modalitati de administrare  Manevre terapeutice in politraumatism  Pozitii de transport MODULUL DE BIOETICĂ Nr. ore teoretice: 20 Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual Tematica cursuri 1. Introducere în Bioetică (2 ore) Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii. Definirea bioeticii. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. Teorii și metode în bioetică. 2. ​Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore) Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.). 3. Relația medic-pacient I (2 ore) Valori ale relației medic-pacient. Paternalism versus autonomie. Modele ale relației medic-pacient. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate. 4. Relația medic-pacient II - 2 ore Consimțământul informat. Confidențialitatea în relația medic-pacient. Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient. 5. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. 6. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă. 7. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. Probleme etice în stările terminale. Tratamente inutile în practica medicală. Eutanasia și suicidul asistat. Îngrijirile paliative. 8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant. 9. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. 10. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. Tematică seminarii  Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore  Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.  Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.  Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.  Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.  Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore STAGIUL LA BAZĂ SPORTIVĂ SAU LOT OLIMPIC Nr. ore prezentari caz, re erate : 80 Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual Barem activitati practice 1. Controlul igienico-sanitar al bazelor sportive zilnic 2. Valorificarea datelor avizului medico-sportiv din I.M.S. in planul de pregatire (10) 3. Asistenta medicala la antrenamente si competitii (30) 4. Anamneza medico-sportiva (30) 5. Evaluarea dezvoltarii fizice (30) 6. Evaluare functionala si a capacitatii de efort (30) 7. Investigatii in efort specific (50) 8. Verificarea juranalului de auto-control (50) 9. Examene profilactice, clinice la 7-10 zile (20) 10. Testele de teren (saptamanal) (50) 11. Alcatuirea ratiei alimentare dupa specificul efortului (30) 12. Alcatuirea schemei de medicatie sustinatoare si de refacere (30) 13. Evaluarea gradului de antrenament si a formei sportive (20) 14. Alcatuirea schemei de refacere in functie de specificul antrenamentului (30) 15. Scheme de recuperare adaptate cazului (20) 1.5. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ► Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în elaborarea avizului medico-sportiv, ► Diagnosticul, tratamentul și recuperarea patologiei sportive. ► Dirijarea medicala a antrenamentului sportiv ► Asigurarea asistenta medicale de urgenta a sportivilor ► Supervizarea medicala a antrenamentelor si competitiilor sportive 1.6. REZULTATE ASTEPTATE (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire) ► Ințelegerea și cunoașterea managementului medico-sportiv si a riscurilor aferente ► Identificarea particularitatilor de recuperare in traumatologia sportiva si alte patologii asociate sportului de performanta ► Prescrierea exercitiului fizic in functie de particularitatile biologice personale ► Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice in stabilirea obiectivelor de mai sus ► Cunoasterea indicațiilor si contraindicațiilor practicarii sportului ► Identificarea rolurilor și responsabilităților medicului de medicina sportiva într-o echipă multidisciplinară (antrenor, psiholog, kinetoterapeut etc) ► Prescrierea exercitiului fizic in scopul profilaxiei bolilor datorate sedentarismului si a cresterii calitatii vietii a pacientilor cu boli cronice 1.7. EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST Probe de evaluare, specifice programului: 1. Proba scrisa 2. Proba clinica pe sportiv sanatos (aviz medico-sportiv) 3. Proba clinica pe sportivul bolnav (patologie sportiva) 4. Proba practica Tematica examen PROBA SCRISA 1. Clasificarea eforturilor. Surse de energie 2. Fiziologia si biochimia efortului sportiv 3. Modificari imediate si tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator 4. Modificari imediate si tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular 5. Cordul sportiv 6. Raspunsul neuromuscular in efortul fizic 7. Capacitatea de efort - baze fiziologice si biochimice. 8. Evaluare functionala si testarea capacitatii de efort 9. Biotipul constitutional. Factorii performantei sportive 10. Principiile antrenamentului sportiv 11. Selectia si orientarea medico-sportiva in sport 12. Evaluarea dezvoltarii fizice la sportivi 13. Modificari EKG adaptative si patologice in sportul de performanta 14. Riscul cardio-vascular si Moartea subita cardiaca la sportivi 15. Pregatirea biologica de concurs. Forma sportiva - starea de start 16. Refacerea in sportul de performanta 17. Alimentatia la sportivi 18. Medicatia efortyului sportiv (sustinere) 19. Dopingul in sport. 20. Aparatul digestiv in practica medico-sportiva. Ficatul de efort 21. Aparatul renal in practica medico-sportiva. Rinichiul de efort 22. Antrenamente si competii la altitudine medie 23. Aclimatizare la altitudini mari 24. Antrenamente si competii in conditii de variatii de fusuri orare 25. Adaptarea organismului sportiv la conditii climaterice deosebite 26. Oboseala patologica acuta si cronica in sport 27. Bioritmurile in sport 28. Traumatologia sportiva (aspecte specifice de tratament si recuperare) 29. Leziuni traumatice articulare - entorse, luxatii 30. Afectiuni inflamatorii si traumatice ale muschilor si partilor moi 31. Leziuni traumatice de suprasolicitare specifice sportului de performanta 32. Prioritati in reabilitarea traumatismelor sportive 33. Sportul la diverse varste (copii, juniori, varsta a III-a si a IV-a) 34. Femeia si sportul. 35. Contraindicatii temporare si definitive in sportul de performanta 36. Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicatii-contraindicatii 37. Prescrierea exercitiului pentru sanatate. EPH. PROBA CLINICA PE SPORTIVUL SANATOS Anamneza, examen clinic, evaluare fizica si functionala, diagnostic, indicatii, contraindicatii. PROBA CLINICA PE SPORTIV BOLNAV Motivele internarii, anamneza, istoric, examene clinice si paraclinice, diagnostic pozitiv si diferential, tratament, recuperare, prognoza. PROBA PRACTICA 1. Anamneza medicosportiva initiala si periodica 2. Somatoscopia (examenul clinic al dezvoltarii fizice) 3. Somatometria (examenul paraclinc al dezvoltarii fizice) 4. Determinarea compozitia corporala (metoda celor 5 plici de tesut adipos) 5. Dinamometrie (determinarea fortei musculare) 6. Miotonometria (evaluarea tonusului muscular) 7. Proba Ruffier 8. Proba clino-ortostatica. Proba Martinet 9. Proba Flack 10. Calcularea costului energetic al exercitiului fizic si a substratului utilizat 11. Interpretarea EKG de repaus si efort la sportivi 12. Electromiografia EMG la sportivi 13. Examenul clinic ortopedic al sportivului 14. Spirometrie 15. Evaluarea capacitati aerobe de efort (spiroergometrie, Testul INMS) 16. Evaluarea capacitatii anaerobe cu cicloergometru (testul Wingate, testul Travaliului Total Realizat) 17. Testul Sargent 18. Testul Bosco 19. Jurnalul de autocontrol 20. Investigatia in efort specific 21. Fisa de nutritie si calcularea ratiei alimentare 22. Interpretarea testarilor de acid lactic si echilibrului acido-bazic intra si post-efort 23. Elaborarea avizului medico-sportiv 24. Scheme de refacere in diverse probe sportive 25. Scheme terapeutice energotrope si trofotrope Bibliografia 1. American College of Sports Medicine - Guidelines for exercise testing and prescription . (14th ed. ) Baltimore: Williams and Wilkins, 2014 2. Avramescu T., IonescuA.M. „ Alimentatia si medicatia efortului sportiv” , Editura Universitaria , Craiova , 2004 3. Bruckner P., Khan K. - Clinical Sports Medicine 4th ed., McGraw Hill, Australia 2012 4. Drăgan I , Medicina Sportivă , Editura Medicală, București, 2002 5. EFSMA Exercise Prescription for health - Index to the Green Prescription (Cummiskey J) www.efsma.eu , 6. Exercise Prescription for Health - http://www.efsma-scientific.eu 7. Ionescu A.M., ”Medicina Sportiva, Performanta si Sanatate” , Editura Medicala, Bucuresti, 2013 8. Ionescu A.M., „Capacitatea de efort" Editura Universitaria , Craiova, 2005 9. Klisouras V., Ionescu A. „Fiziologia Exercitiului - notiuni fundamentale” ,EdituraBren, Bucuresti 2013 10. McArdle, W. D., Katch, F. I., & Katch, V. L. Exercise physiology: Energy, nutrition , and human performance . Wolters Kluwer/Lippincott Williams & Wilkins Health, 2010 11. Ionescu A.M, “Medicină sportivă. Ghid de lucrări practice " Ecas Trade SRL, Bucuresti, 2001 Baremul de manevre, tehnici si activitati practice (vezi pagina 4 si 5) 1.8. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST DE MEDICINA SPORTIVĂ 1.8.1. Competența pro esională intrinsecă specialității Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional): o Va practica specialitatea de Medicină Sportiva la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările Multiple Join Committee on Sports Medicine - UEMS o Va înțelege, va trata și va integra necesitățile medicale ale sportivilor, cu problemele sociale și familiale ale acestora.

1.8.2. Drepturi  Sa elibereze avizul medico-sportiv, act medico-legal (singuri specialialiști!)  Să practice specialitatea în regim public sau privat, în policlinici specializate, cabinete medicale, baze sportive sau la loturi nationale si olimpice.  Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare  Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare  Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc  Să susțină examenul de Board European MJC - UEMS  Să participe la conferinte, cursuri/specializări nationale și internaționale  Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare  Să fie aleși în structurile de conducere ale asociației profesionale "Societatea Română de Medicina Sportiva" 1.8.3. Obligații - Să respecte principiile de etică în supravegherea medicala a sportivilor si dirijarea medicala a antrenamentului sportiv - Sa vegheze la pastrarea sanatatii sportivilor - Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității

1.8.4. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră in standardul pro esional și pot i practicate urmare obținerii titlului de medici specialist:  Cardiologie sportivă  Ecografie musculoscheletală  Electromiografie  Terapia Durerii  Podiatrie 1.8.5. Domeniile adiționale de dezvoltare pro esională în specialitate, prin ormare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:  Managementul Serviciilor de Sănătate  Acupunctură  Homeopatie  Apifitoterapie  Medicină Aerospațială

PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM

PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Pro . Dr. Anca Mirela Ionescu

Subcomisia de Specialitate Medicină Sportiva a Ministerului Sanatatii

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

REUMATOLOGIE

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA: REUMATOLOGIE ……………………………………..

Definiția specialității:

Reumatologia este specialitatea medicală care se ocupă cu depistarea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu boli ale sistemului musculo-scheletal si țesutului conjunctiv vascular. Aceste boli includ, alături de boli inflamatorii, boli degenerative, boli metabolice, boli ale părților moi și dureri acute și cronice la nivelul aparatului locomotor și afectarea altor organe și sisteme, inclusiv vase si sistem nervos din cadrul bolilor menționate.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMARUL TOTAL DE MODULE 8 MODULUL 1 Medicină internă (MI) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 24 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA MODULUL 2 Reumatologie (R) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA MODULUL 3 Reabilitare medicală, medicină izică și balneologie ( RMFB) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA MODULUL 4 Radiologie (RX) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 luna ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA MODULUL 5 Explorari imagistice: IRM si CT (I) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/ MODUL 1 luna ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA MODULUL 6 Epidemiologie clinică si economie medicală (EEM) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 0.5 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA MODULUL 7 Bioetică (BE) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 0.5 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA MODULUL 8 Ecogra ie musculoscheletală si densitometrie osoasă (E) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 4 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA MODULUL 2 Reumatologie (R) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 15 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA Total ore pregătire teoretică Total ore pregătire practică Structura programului Modulul 1, anul I: Medicina Interna Nr. ore curs: 2h/zi Nr. ore practică: 5h/zi Tematica con erinte: 1. Pneumoniile bacteriene și nebacteriene 2. Astmul bronșic 3. Bronhopneumopatia cronică obstructivă 4. Tuberculoza pulmonară 5. Neoplasmul bronhopulmonar 6. Pleureziile 7. Hipertensiunea arterială pulmonară 8. Endocarditele 9. Miocarditele și cardiomiopatiile 10. Cardiopatia ischemică 11. Tulburările de ritm și de conducere 12. Pericarditele 13. Insuficiența cardiacă acuta si cronica 14. Hipertensiunea arterială sistemică 15. Pneumopatiile interstițiale difuze 16. Arteriopatiile periferice 17. Boala tromboembolică si suferințele venoase periferice acute 1. Obiective educaționale - efectuarea examenului clinic corect si complet pe aparate si sisteme - intocmirea corecta a unei foi de observatie clinica - solicitarea investigatiilor paraclinice (biologice, imunologice, imagistice, histopatologice) pentru bolile din barem si interpretarea lor corecta - interpretarea corecta a unei electrocardiograme (EKG) normale si patologice si a unei radiografii normale si patologice - stabilirea diagnosticului pozitiv si diferential al bolilor din barem - abordarea terapeutica corecta a bolilor din barem - cunoasterea reperelor anatomice pentru investigatiile invazive (toracocenteza, paracenteza) 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):

- sa stabileasca corect diagnosticul pozitiv si diferential al bolilor din barem - sa initieze prompt un tratament corect - sa managerieze corect bolile din barem - sa stabileasca complicatiile bolii, comorbiditatile asociate si prognosticul bolilor din barem - sa intocmeasca corect biletul de externare/scrisoarea medicala pentru medicul de familie - sa cunoasca reperele anatomice si metodologia investigatiilor invazive si sa le poata aplica sub observatia directa a medicului indrumator

Modulul 2, anul II: Medicina interna

Nr. ore curs: 2h/zi Nr. ore practică: 5h/zi

Tematica con erinte:

18. Glomerulonefritele acute și cronice 19. Sindromul nefrotic 20. Infecțiile urinare si suferințele tubulointerstițiale 21. Litiaza renală 22. Insuficienta renala acuta si boala renala cronica 23. Gastritele si boala de reflux gastro-esofagiana 24. Ulcerul gastric și duodenal 25. Neoplasmul gastric 26. Hepatitele acute si cronice; cirozele 27. Litiaza biliară 28. Pancreatitele acute si cronice 29. Bolile inflamatorii intestinale 30. Abdomenul acut 31. Anemiile 32. Leucozele și limfoamele (inclusiv policitemiile, trombocitozele și metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) 33. Mielomul multiplu si gammopatiile monoclonale 34. Sindroame hemoragipare si trombofiliile 35. Sarcoidoza 36. Diabetul zaharat si alte suferințe metabolice si endocrine: dislipidemiile, sindromul metabolic, ateroscleroza, suferințele tiroidiene si corticosuprarenaliene

1. Obiective educaționale - evaluarea starii de sanatate la individul clinic sanatos si la pacient - stabilirea corecta a diagnosticului pozitiv si diferential al bolilor din barem - recomandarea si interpretarea unor investigatii specifice necesare stabilirii diagnosticului bolilor din barem - prevenirea complicatiilor uneori amenintatoare de viata ale bolilor din barem - instituirea rapida a unor terapii salvatoare de viata in cadrul complicatiilor bolilor din barem - monitorizarea corecta a bolilor din barem sub tratament - cunoasterea unor terapii profilactice si indicarea lor pentru diminuarea recidivelor si a complicatiilor 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire): - sa interpreteze corect examenul Doppler arterial si venos - sa interpreteze corect rezultatele investigatiilor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) - sa interpreteze corect rezultatul fundului de ochi - sa interpreteze corect datele de explorare funcționala renală, hepatică, pancreatică, pulmonară - sa cunoasca indicatiile si interpretarea screeningului tuberculozei pulmonare - sa interpreteze rezultatele examenului bacteriologic din produse patologice (spută, urină, bilă, lichid pleural, peritoneal, LCR, sânge) - sa interpreteze corect testele hematologice special conventionale si speciale - sa cunoasca modalitatea de efectuare si interpretare a testului hiperglicemiei provocate Modulul 2, anul III: Reumatologie Nr. ore curs: 2h/zi Nr. ore practică: 5h/zi Tematica con erinte: 1. Anatomia funcțională a aparatului locomotor: schelet, articulații, inervația, vascularizația, biomecanica și semiologia aparatului locomotor 2. Structura și funcțiile țesutului conjunctiv 3. Structura și metabolismul osului 4. Aspecte moleculare, biochimice și clinice în procesul de degenerescență și reparație a cartilajului articular 5. Structura si funcțiile sistemului imun 6. Complexul major de histocompatibilitate (CMH) în bolile reumatologice 7. Imunitatea celulară 8. Imunitatea umorală 9. Inflamația în bolile reumatologice 10. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) în tratamentul bolilor reumatologice 11. Hormonii corticosteroizi în tratamentul bolilor reumatologice 12. Medicamente modificatoare de boală " conventional synthetic disease-modifying antirheumatic drugs”/ csDMARDs (metotrexat, leflunomid, sulfasalazina, hidroxiclorochina, ciclosporina, ciclofosfamida, azatioprina, micofenolat mofetil) si “targeted synthetic diseasemodifying antirheumatic drugs” /tsDMARDs (inhibitorii de Janus kinaza - tofacitinib, baricitinib) în bolile reumatologice 13. Terapia biologică “biological original disease-modifying antirheumatic drugs”/boDMARDs si “biosimilar disease-modifying antirheumatic drugs”/bsDMARDs în tratamentul bolilor reumatologice 14. Reumatismul articular acut 15. Poliartrita reumatoidă si sindromul Felty 16. Boala Still a adultului 17. Sindromul Sjogren 18. Artrita idiopatică juvenilă 19. Spondilartritele axiale (spondilita anchilozanta, spondilartrita axiala non-radiografica) 20. Spondilartritele periferice (artrita reactiva, artrita asociata bolilor inflamatoare intestinale, spondilartrita nediferentiata) 21. Artropatia psoriazica 22. Lupusul eritematos sistemic 23. Sindromul antifosfolipidic (primar si secundar) 24. Scleroza sistemica (difuza, limitata localizata) 25. Fasciita cu eozinofile și sindromul mialgie - eozinofilie 26. Dermato-polimiozita 1. Obiective educaționale: - examenul clinic reumatologic (corect si complet) - întocmirea foii de observație cu focusare pe sistemul musculo-scheletal - tehnica examinării corecte a coloanei vertebrale și a articulațiilor periferice - cunoasterea si efectuarea corecta a unor manevre specifice bolilor din barem - indicatia corecta a investigatiilor paraclinice (imunobiologice, imagistice etc) si interpretarea lor - testele de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator nespecific (tehnică, interpretare) - autoanticorpii în bolile reumatologice (tehnică, semnificație, demonstrație) - complementul in ser si lichidul sinovial in bolile reumatologice (tehnică, semnificație, demonstrație) - stabilirea unui diagnostic pozitiv al bolilor reumatologice din barem conform criteriilor de clasificare/diagnostic actuale - stabilirea unui diagnostic diferential al bolilor reumatologice din barem - cunoasterea si interpretarea corecta a scorurilor si indicilor de activitate si functionalitate a bolilor din barem - cunoasterea reperelor anatomice si tehnicii punctiilor articulare (genunchi, umar, sold) cu valoare diagnostica si terapeutica - examenul lichidului sinovial (tehnica punctiei articulare, interpretarea examenului lichidului sinovial, examen in microscopie optica si microscopie cu lumina polarizata) 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează: - sa stabileasca corect diagnosticul pozitiv si diferential al bolilor din barem conform criteriilor de clasificare/diagnostic actuale - sa cunoasca investigatiile paraclinice imunobiologice indicate pentru bolile reumatologice din barem cu semnificatia lor diagnostica si limite - sa efectueze corect punctiile articulare in conditii de asepsie si sa interpreteze rezultatele examenului lichidului sinovial si al sinovialei - sa interpreteze corect rezultatele investigatiilor de imagistica (radiografie, ecografie, CT, IRM, scintigrafie) indicate in bolile reumatologice din barem - sa cunoasca indicatiile, contraindicatiile si reactiile adverse ale medicamentelor utilizate in reumatologie - sa trateze corect conform recomandarilor actuale validate si aprobate bolile reumatologice din barem - sa monitorizeze strict evolutia bolilor reumatologice din barem sub tratament in vederea optimizarii terapiei - sa efectueze proceduri invazive (punctie articulara, punctii ale tesuturilor moi sub ghidaj ecografic) sub supravegherea indrumatorului

Modulul 3, anul IV: Reabilitare medicală, medicină izică și balneologie ( RMFB)

Nr. ore curs: 2h/zi Nr. ore practică: 5h/zi

Tematica con erinte:

Reabilitarea medicală și Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (OMS) Evaluarea și diagnosticul în reabilitarea medicală

Principalele intervenții pentru sănătate în reabilitarea medicală Evaluarea rezultatelor inclusiv a calității vieții în reabilitarea medicală Bazele fiziologice ale kinetoterapiei

Obiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice și de recuperare Exercițiile terapeutice: clasificare, efecte și mecanisme de acțiune, indicații Masajul terapeutic

Bazele fiziologice ale termoterapiei

Termoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme, efecte și indicații Electroterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații

Fototerapia, laserterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații Ultrasonoterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații Factori naturali de cură în bolile reumatologice: clasificare, mecanisme de acțiune, efecte și indicații Plan de recuperare pentru bolile reumatologice

Activitati practice:

Bilanțul articular și muscular

Reabilitarea medicală la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale

Reabilitarea medicală la persoanele cu artroză și alte afecțiuni degenerative musculo-scheletale Reabilitarea medicală la persoanele cu osteoporoză

Reabilitarea medicală la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor Reabilitarea medicală la persoanele cu sindrom complex regional

Reabilitarea medicală la persoanele cu afecțiuni inflamatoare și autoimune (poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, miopatii inflamatoare etc)

Tehnici de kinetoterapie activă și pasivă

Tehnici de mecanoterapie (masaj, tracțiune, manipulări) Tehnici de hidrotermoterapie locală și generală

Tehnici de electroterapie (galvanizări, ionizare, curenți de joasă, medie și înaltă frecvență) Tehnici de fototerapie

Tehnici de sonoterapie și sonoforeză

Tehnici de balneoși crenoterapie (demonstrații)

1. Obiective educaționale - cunoasterea bazelor teoretice ale interventiilor de recuperare medicala - cunoasterea indicatiilor si contraindicatiilor interventiilor de recuperare medicala - cunoasterea generala a tehnicilor de reabilitare medicala - cunoasterea tehnicii de realizare a bilantului musculoscheletal 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire) - s a identifice corect necesarul de interventie recuperatorie la pacientii du boli cronice reumatismale - sa realizeze corect examenul de bilant musculo-articular - sa integreze activitatile de recuperare musculoscheletala in managementul complex al pacientului reumatic Modulul 4, anul IV: Radiologie (RX) Nr. ore curs: 2h/zi Nr. ore practică: 5h/zi Tematica con erinte: Radiografia convențională (pulmonara, gastro-intestinala, sinusuri anterioare ale fetei) si specifica (articulații periferice, coloana vertebrală, bazin) în diagnosticul bolilor reumatologice si manifestarilor extraarticulare Cuantificarea și stadializarea semnelor radiografice în monitorizarea bolilor reumatologice (scoring) 1. Obiective educaționale. - sa solicite corect radiografia osteoarticulara pentru bolile din barem - sa interpreteze corect radiografia osteoarticulara in cadrul diagnosticului pozitiv si diferential al bolilor din barem 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire) - sa interpreteze corect o radiografie osteoarticulara (osoasa, articulara, vertebrala) - sa cuantifice corect scoruri radiografice pentru PR (scorul Sharp) si sa stabileasca corect stadiul sacroiliitei pentru SA - sa stadializeze corect fractura vertebrala conform scorului Genant

Modulul 5, anul IV: Explorari imagistice: IRM si CT (I)

Nr. ore curs: 2h/zi Nr. ore practică: 5h/zi

Tematica con erintelor: Aportul IRM în Reumatologie Aportul CT în Reumatologie

1. Obiective educaționale - intelegerea indicatiilor si contraindicatiilor CT si IRM pentru bolile din barem - intelegerea spectrului de rezultate obtinute in urma investigatiilor CT si IRM 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire): - sa integreze corect datele de IRM si CT in diagnosticul si managementul bolilor din barem

Modulul 6, anul IV: Epidemiologie clinică si economie medicală (EEM)

Nr. ore curs: 2h/zi Nr. ore practică: 5h/zi

Tematica con erinte:

Evaluarea calității informației științifice Evaluarea calității unui studiu clinic Studiile observaționale

Studiile intervenționale

Medicina Bazata pe Dovezi (MBD) - principii si aplicabilitate Determinanții socioeconomici ai stării de sănătate Măsurarea si valorizarea sănătății

Tipuri principale de analize economice în medicină

Sisteme de asigurări de sănătate si stimulentele în sistemul medical

1. Obiective educaționale: - analiza critică a surselor de informație - evaluarea calității unui studiu clinic - scale de evaluare (AGREE si GRADE) - studiile observaționale - dezvoltarea protocolului si analiza critică a elementelor de protocol - studiile intervenționale - dezvoltarea protocolului si analiza critică a elementelor de protocol - medicina Bazata pe Dovezi (MBD) - elaborarea deciziilor - determinanții socio-economici ai stării de sănătate - măsurarea si valorizarea sănătății - tipuri principale de analize economice în medicină - sisteme de asigurări de sănătate si stimulentele în sistemul medical 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). - sa analizeze critic un studiu clinic din perspectiva epidemiologica - sa identifice tipul studiilor de Economie Medicala - sa analizeze critic si sa interpreteze corect rezultatele studiilor de economie medicala - sa sustina argumentat o decizie medicala sau de economie medicala bazandu-se pe date din studii Modulul 7, anul IV: Bioetică (BE) Nr. ore curs: 2h/zi Nr. ore practică: 5h/zi Tematica con erinte: Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii Relația medic - pacient Greșeli și erori în practica medicală Probleme etice la începutul vieții Probleme etice la finalul vieții Probleme etice în transplanturi de țesuturi și organe umane Problemele etice în genetică și genomică Etica cercetării pe subiecți umani 1. Obiective educaționale: - i lustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - ilustrarea valorilor etice ale relației medic - medic - exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - discutarea problemelor etice în cercetare pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire) - sa identifice corect problemele de etica medicala din activitatea clinica si de cercetare - sa conduca sistematizat din punct de vedere etic o discutie legata de probleme de la inceputul vietii / la sfarsitul vietii / transplantul de organe si tesuturi /genomica / de cercetate - sa dovedeasca usurinta in aplicarea principiilor etice in relatia medic pacient

Modulul 8, anul IV: Ecogra ie musculoscheletală si densitometrie osoasă (E)

Nr. ore curs: 2h/zi Nr. ore practică: 5h/zi

Tematica con erinte:

Introducere în tehnica ecografică: principii, aparatură, tipuri de sonde si aplicații Anatomia ecografică a aparatului locomotor

Indicații ale examinării ecografice în Reumatologie Hidartroze și colecții lichidiene tenosinoviale

Examenul ecografic în sindroamele canelare (carpian, tarsian etc.)

Examenul ecografic al mâinii, piciorului, umărului, genunchiului, șoldului, cotului Leziunile și rupturile tendinoase

Leziunile ecografice ale părților moi la bolnavi reumatologici Ecografia tumorilor aparatului locomotor

Monitorizarea ecografică a pacientului reumatologic Noțiuni de ecografie intervențională

Densitometria osoasa (indicații, artefacte, interpretare)

1. Obiective educaționale - sa cunoasca indicatiile si contraindicatiile ecografiei musculoscheletala si ale interventiilor ghidate ecografic - sa stapineasca limbajul specific ecografiei musculoscheletale - sa cunoasca datele anatomice ce pot fi accesibile prin evaluarea ecografica musculoscheletala - sa cunoasca semiologia ecografia a principalelor afectiuni reumatismale - sa cunoasca tehnica efectuarii si a evaluarilor densitometrice osoase 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire): - sa cunoasca tehnica de examinare ecografică a membrului superior - sa cunoasca tehnica de examinare ecografică a membrului inferior - sa cunoasca evaluarea ecografică standardizată a leziunilor din poliartrita reumatoidă - sa cunoasca examinarea ecografică a principalelor boli reumatologice - sa efectueze ecografie intervențională (demonstrații) sub supravegherea medicului indrumator - sa interpreteze corect unui buletin de densitometrie osoasa in vederea prescrierii tratamentului In cadrul modulului de ecografie musculoscheletală fiecare rezident va trebui să își realizeze un portofoliu de 30 de examinari ecografice care vor fi certificate de către instructor; acest portofoliu trebuie sa contina minim 15 de examinări ale membrului superior si minim 15 ale membrului inferior; cel putin 50% din examinări trebuie sa reflecte o patologie reumatismală. La s arsitul modului de ecogra ie musculoscheletala, medicul rezident va obtine competenta minim acceptabila de a interpreta correct un buletin de ecogra ie musculoscheletala. Modulul II, anul V: Reumatologie Nr. ore curs: 2h/zi Nr. ore practică: 5h/zi Tematica con erinte: 27. Fibromialgie 28. Boala mixta de tesut conjunctiv 29. Policondrita recidivanta 30. Vasculitele sistemice de vas mic, mediu si mare 31. Boala Behcet 32. Boli prin depuneri de microcristale (guta, boala prin depuneri de cristale de pirofosfat de calciu, boala prin depunere de fosfat basic de calciu, boala prin depuneri de oxalat de calciu) 33. Boala artrozică vertebro-periferică 34. Osteoporoza 35. Boala Paget a osului 36. Sindroame dureroase locoregionale (durerea lombară joasă, lombosciatica și cruralgia de origine discovertebrală, spondilodiscite, spondilolistezis, stenoza de canal spinal, periartrita scapulahumerala, nevralgia cervico-brahială) 37. Sindromul complex de durere regionala (distrofia simpatică reflexă) 38. Boli musculoscheletale regionale (epicondilita, entezite, tendinite/tenositovite, rupturi de tendoane, bursite, capsulate, sindroamele canalare de membru superior și inferior, sindromul Dupuytren) 39. Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare) inclusive manifestari articulare din boala Lyme, TBC și sifilis 40. Manifestări reumatice în infecția HIV si SIDA 41. Manifestări reumatice în amiloidoză, sarcoidoză, hemocromatoză, ocronoza 42. Manifestări reumatice în boli hematologice, endocrine si metabolice 43. Manifestari reumatice in alte boli (boala Charcot, remitting seronegative symmetrical synovitis pitting edema/SR3PE, reticulohistiocitoza multicentrica, ciroza biliara primitiva, vaccinare) 44. Osteoartropatia hipertrofică si alte sindroame paraneoplazice musculo-scheletale 45. Boli congenitale ale țesutului conjunctiv 46. Tumori articulare si osoase ( primare si secundare) 47. Necroze aseptice de os și osteocondrite 48. Sarcina si bolile reumatologice 49. Sindroame reumatice in insuficienta renala si la dializati 50. Sindroame reumatice la transplantati 51. Sindroame autoinflamatoare: febra mediteraneana familial (FMF), tumor necrosis factor receptorassociated periodic syndromes (TRAPS), sindrom periodic asociat criopirinei (CAPS) 52. Uveita si alte manifestari oculare in bolile reumatologice 1. Obiective educaționale: - cunoasterea efectuarii injectarilor intraarticulare in articulația scapulo-humerală, cot, mâini, degete, șold, genunchi, glezne, picior, paravertebrala: cervicale, toracale, lombare (tehnică, indicații, contraindicații) fara/cu ghidaj ecografic - capilaroscopie: tehnică, interpretare, semnificatie in bolile reumatologice din barem - metode de explorare a metabolismului fosfo-calcic (enumerare, principii, interpretare) - cunoasterea ghidurilor si protocoalelor emise pentru bolile reumatologice din barem 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). - sa cunoasca principiile de baza ale capilaroscopiei si importanta ei pentru unele boli reumatologice din barem - sa interpreteze corect ecografia musculo-scheletala - sa cunoasca evaluarea clinica si paraclinica a pacientilor eligibili pentru terapie biologica si intocmirea documentelor medicale necesare - sa efectueze prezentari de cazuri clinice din baza de date a centrului de training in care activeaza medicul rezident acceptabile pentru intalniri stiintifice nationale si internationale care sa corespunda standardelor de prezentare internationala - sa efectueze optional sub supravegherea medicului indrumator: biopsie sinoviala, densitometrie osoasa si capilaroscopie

Următoarele activități practice vor fi arhivate electronic in extenso in cadrul portofoliului de activități pentru fiecare rezident:

- ecografia musculoscheletală (30 de imagini sau clipuri video achiziționate conform tematicii), - prezentările publice de cazuri clinice (minim 1/an cu dovada semnată de conducatorul de stagiu si copie a lucrării atașată), - lucrările științifice publicate sau prezentate în sesiuni științifice naționale si internaționale (minim 1 poster național pentru fiecare an de rezidențiat; un articol publicat intr-o revistă recunoscută național se echivalează cu un poster prezentat intr-un congres internațional sau două postere prezentate intrun congres național) în toate cazurile rezidentul trebuie sa fie primul autor ; se atașează copiile după certificatele de participare. - Indeplinirea obiectivelor este documentata in caietul rezidentului

Conținutul portofoliului se ajustează cu numărul de ani petrecuți în pregătirea prin rezidențiat de la data publicării prezentului document.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

Ca urmare a pregătirii din timpul rezidențiatului in Reumatologie si a examenului de specialitate, reumatologul trebuie să fie apt prin cunoștiințele si abilitățile sale pentru urmatoarele:

a. sa desfășoare activitate medicală de specialitate la nivelul unui cabinet medical, al unei secții de spital, în cadrul unei echipe interdisciplinare. b. sa fie apt pentru activități de informare si prevenție, c. să demonstreze capacitate de comunicare cu pacienții si colegii, d. sa demonstreze capacitate de lucru în echipă. e. sa demonstreze capacitatea de a ridica intrebări de cercetare, a identifica modalitățile de răspuns la aceste întrebări si a analiza critic rapoartele științifice si legislația medicală.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:

a. sa aibă cunoștiințe teoretice ample privind afecțiunile reumatologice incluzând (dar fără a se rezuma la) aspectele de cercetare fundamentală (genetică, imunologie, biochimie etc), aspectele epidemiologice, etiopatogenie, aspectele histopatologie, aspectele imagistice (radiografie clasică, ecografie musculoscheletală, CT, IRM, DXA, scintigrafie, PET CT, etc), aspecte terapeutice complexe (stil de viață, regim alimentar, tratament de recuperare, tratament medicamentos, tratament chirugical, tratament local, tratament paleativ etc), aspecte de economie medicală, elemente de management medical modern, aspecte de cercetare clinică, b. să aibă cunoștiinte practice ample privind anamneza, examinarea clinică (inclusiv manevre si teste clinice), evaluarea pacienților (inclusiv efectuare de scoruri si indici), urmărirea evoluției bolii, indicații si contraindicații pentru diferite metode de diagnostic si tratament, modalități de efectuare ale diferitelor manevre terapeutice si diagnostice etc. c. sa aiba capacitatea sa indice si sa interpreteze variate teste paraclinice: de laborator, imagistice si de performanta d. sa inteleaga modul de actiune si reactiile adverse ale medicamentelor antireumatice e. sa aiba capacitatea sa sfatuiasca pacientul despre riscul si beneficiul lor f. sa fie capabil de a analiza corect si a utilize datele recente si validate de cercetare in vederea imbunatatirii actului medical g. sa aiba capacitatea de a conglomera in jurul sau specialist din variate specialitati conexe in vederea managementului corect al pacientilor cu boli reumatice

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la inalizarea

pregătirii:

a. sa fie un specialist pluripotent cu expertiza pentru managementul variatelor boli multisistemice reumatologice b. sa aiba capacitatea sa comunice eficient cu pacientul si familia acestuia c. sa aiba relatii profesionale corecte pentru colaboratori si sa aiba capacitatea de a dezvolta o echipa multidisciplinara pentru managementul corect al bolilor reumatice d. sa aiba la baza principiul medicinii bazate pe dovezi si principiul terapiei cost-eficienta e. sa inteleaga semnificatia factorilor de risc pentru variate comorbiditati si complicatii ale bolilor reumatice f. sa aiba capacitatea sa faca parte din echipe de training pentru studenti si rezidenti g. sa posede porto oliul de evidenta al activitatii e ectuate in cursul rezidentiatului (caiet de rezident, 30 de imagini sau clipuri video de ecogra ie musculoscheletala, copii dupa articolele

prezentate in reviste de specialitate sau in programele con erintelor nationale/international, diplome de participari la intalniri stiinti e nationale/international recunoscute de Colegiul Medicilor din Romania)

Examenul de medic specialist Reumatologie:

Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă DA - examen clinic DA (2 probe) - probă de abilități/manualități NU - probă pe casetă video NU - probă operatorie NU - eveluare protofoliu de activitati DA

TEMATICA DE EXAMEN

Proba scrisa va contine 80% subiecte din tematica de Reumatologie, 20% subiecte din tematica de Medicina Internă.

Tematica de Reumatologie

1. Anatomia funcțională a aparatului locomotor : schelet, articulații, inervația, vascularizația, biomecanica și semiologia aparatului locomotor 2. Structura și funcțiile țesutului conjunctiv 3. Structura și metabolismul osului 4. Aspecte moleculare, biochimice și clinice în procesul de degenerescență și reparație a cartilajului articular 5. Structura si funcțiile sistemului imun 6. Complexul major de histocompatibilitate (CMH) în bolile reumatologice 7. Imunitatea celulară 8. Imunitatea umorală 9. Inflamația în bolile reumatologice 10. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) în tratamentul bolilor reumatologice 11. Hormonii corticosteroizi în tratamentul bolilor reumatologice 12. Medicamente modificatoare de boală " conventional synthetic disease-modifying antirheumatic drugs”/ csDMARDs (metotrexat, leflunomid, sulfasalazina, hidroxiclorochina, ciclosporina, ciclofosfamida, azatioprina, micofenolat mofetil) si “targeted synthetic diseasemodifying antirheumatic drugs” /tsDMARDs (inhibitorii de Janus kinaza - tofacitinib, baricitinib) în bolile reumatologice 13. Terapia biologică “biological original disease-modifying antirheumatic drugs”/boDMARDs si “biosimilar diseasemodifying antirheumatic drugs”/bsDMARDs în tratamentul bolilor reumatologice 14. Reumatismul articular acut 15. Poliartrita reumatoidă si sindromul Felty 16. Boala Still a adultului 17. Sindromul Sjogren 18. Artrita idiopatică juvenilă 19. Spondilartritele axiale (spondilita anchilozanta, spondilartrita axiala non-radiografica) 20. Spondilartritele periferice (artrita reactiva, artrita asociata bolilor inflamatoare intestinale, spondilartrita nediferentiata) 21. Artropatia psoriazica 22. Lupusul eritematos sistemic 23. Sindromul antifosfolipidic (primar si secundar) 24. Scleroza sistemica (difuza, limitata localizata) 25. Fasciita cu eozinofile și sindromul mialgie - eozinofilie 26. Dermato-polimiozita 27. Fibromialgie 28. Boala mixta de tesut conjunctiv 29. Policondrita recidivanta 30. Vasculitele sistemice de vas mic, mediu si mare 31. Boala Behcet 32. Boli prin depuneri de microcristale (guta, boala prin depuneri de cristale de pirofosfat de calciu, boala prin depunere de fosfat basic de calciu, boala prin depuneri de oxalat de calciu) 33. Boala artrozică vertebro-periferică 34. Osteoporoza 35. Boala Paget a osului 36. Sindroame dureroase locoregionale (durerea lombară joasă, lombosciatica și cruralgia de origine discovertebrală, spondilodiscite, spondilolistezis, stenoza de canal spinal, periartrita scapulahumerala, nevralgia cervico-brahială) 37. Sindromul complex de durere regionala (distrofia simpatică reflexă) 38. Boli musculoscheletale regionale (epicondilita, entezite, tendinite/tenositovite, rupturi de tendoane, bursite, capsulate, sindroamele canalare de membru superior și inferior, sindromul Dupuytren) 39. Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare) inclusive manifestari articulare din boala Lyme, TBC și sifilis 40. Manifestări reumatice în infecția HIV si SIDA 41. Manifestări reumatice în amiloidoză, sarcoidoză, hemocromatoză, ocronoza 42. Manifestări reumatice în boli hematologice, endocrine si metabolice 43. Manifestari reumatice in alte boli (boala Charcot, remitting seronegative symmetrical synovitis pitting edema/SR3PE, reticulohistiocitoza multicentrica, ciroza biliara primitiva, vaccinare) 44. Osteoartropatia hipertrofică si alte sindroame paraneoplazice musculo-scheletale 45. Boli congenitale ale țesutului conjunctiv 46. Tumori articulare si osoase ( primare si secundare) 47. Necroze aseptice de os și osteocondrite 48. Sarcina si bolile reumatologice 49. Sindroame reumatice in insuficienta renala si la dializati 50. Sindroame reumatice la transplantati 51. Sindroame autoinflamatoare: febra mediteraneana familial (FMF), tumor necrosis factor receptor-associated periodic syndromes (TRAPS), sindrom periodic asociat criopirinei (CAPS) 52. Uveita si alte manifestari oculare in bolile reumatologice

Tematica de Medicină Internă

1. Pneumoniile bacteriene și nebacteriene 2. Astmul bronșic 3. Bronhopneumopatia cronică obstructivă 4. Tuberculoza pulmonară 5. Neoplasmul bronhopulmonar 6. Pleureziile 7. Hipertensiunea arterială pulmonară 8. Endocarditele 9. Miocarditele și miocardiopatiile 10. Cardiopatia ischemică 11. Tulburările de ritm și de conducere 12. Pericarditele 13. Insuficiența cardiacă acuta si cronica 14. Hipertensiunea arterială sistemică 15. Pneumopatiile interstițiale difuze 16. Arteriopatiile periferice 17. Boala tromboembolică si suferințele venoase periferice acute 18. Glomerulonefritele acute și cornice 19. Sindromul nefrotic 20. Infecțiile urinare si suferințele tubulointerstițiale 21. Litiaza renală 22. Insuficienta renala acuta si boala renala cronica 23. Gastritele si boala de reflux gastro-esofagiana 24. Ulcerul gastric și duodenal 25. Neoplasmul gastric 26. Hepatitele acute si cronice; cirozele 27. Litiaza biliară 28. Pancreatitele acute si cronice 29. Bolile inflamatorii intestinale 30. Abdomenul acut 31. Anemiile 32. Leucozele și limfoamele (inclusiv policitemiile, trombocitozele și metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) 33. Mielomul multiplu si gammopatiile monoclonale 34. Sindroame hemoragipare si trombofiliile 35. Sarcoidoza 36. Diabetul zaharat si alte suferințe metabolice si endocrine: dislipidemiile, sindromul metabolic, ateroscleroza, suferințele tiroidiene si corticosuprarenaliene

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

A. Evaluarea portofoliului - admis / respins B. Tematica examenului practic 1. Metode clinice de bilanț articular si muscular. 2. Tehnica punctiei articulare si interpretarea examenului lichidului sinovial. 3. Teste de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator 4. Metode de detectare și apreciere calitativă si cantitativă a factorilor reumatoizi (FR), anticorpilor antinucleari (AAN), anticorpilor anti-proteine citrulinate (ACPA), corelații cu aspecte clinice 5. Titrul complementului seric (total si fracțiuni): tehnică și semnificație 6. Metode de explorare a metabolismului fosfocalcic 7. Interpretarea unei radiografii osteo-articulare 8. Alte metode imagistice folosite în diagnosticul bolilor reumatologice (ecografia musculo-scheletală, scintigrama osteroarticulară, tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică)

9. Densitometria osoasa (tehnici, interpretare). 10. Interpretarea unei radiografii pulmonare, renale, digestive. 11. Interpretarea unei electrocardiograme. 12. Interpretarea probelor funcționale respiratorii. 13. Infiltrațiile intraarticulare si periarticulare (efectuare, tehnică, indicații, contraindicații). 14. Infiltrații paravertebrale și peridurale (tehnică, indicații, contraindicații).

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN REUMATOLOGIE 2.1. Competența pro esională intrinsecă specialității - Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)

2.2. Obligații - Etice, deontologice - Profesionale

Atașat curricululumului, nu neapărat parte integrantă:

2.3. Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră in standardul pro esional și pot i practicate ca urmare a obținerii titlului de medic specialist; - Modulul de reumatologie: atestat de artroscopie - Modulul de ecografie musculoscheletala: atestat de interpretare a unei ecografii osteoarticulare - Modululul de radiologie: interpretarea unei radiografii osteoarticulare - Electromiografie (EMG) 2.4. Care pot i domeniile aditionale de dezvoltare pro esională în specialitate, prin ormare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, in ce conditii: - Ecografie musculo-scheletala - Imagistica IRM osteoarticular

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

23.06.2017

Comisia de Reumatologie a MS Societatea Romana de Reumatologie

Presedinte: Conf. Dr. Denisa Predeteanu Presedinte: Prof. Dr. Ruxandra Ionescu

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

PEDIATRIE

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE

Definiția specialității:

Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic (puericultura) și unul curativ, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:

1. Cardiologie pediatrică. 2. Gastroenterologie pediatrică. 3. Hematologie și oncologie pediatrică. 4. Pneumologie pediatrică. 5. Nefrologie pediatrică.

Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1-5 vor fi certificați ca și “medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată)………..” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematică prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat. Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală, respectiv pentru fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.

Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi -pentru fiecare secție clinică - un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.

Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în

specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți. Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1 Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 19 TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) 3 ani MODULUL 1 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 2 Urgențe Pediatrice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 3 Neurologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 5 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 6 Neonatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 7 Boli infecțioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 8 Genetică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 9 Imagistică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 10 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DE PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-19) FIE CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE 2 ani Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică MODULUL 11 – Pediatrie generală Neurologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 12 – Pediatrie generală Psihiatrie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 13 – Pediatrie generală Neonatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 14 – Pediatrie generală Genetică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 15 – Pediatrie generală Endocrinologie și Diabetologie Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 16 – Pediatrie generală Pneumologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 17 – Pediatrie generală Oncohematologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 18 – Pediatrie generală Boli Infecțioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 19 – Pediatrie generală Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 6 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 Total ore pregătire teoretică 1000 Total ore pregătire practică 8750 Structura programului Modulul 1 – Pediatrie: Nr. ore curs.150 Nr. ore practică. 1300 I. Tematică ore curs. 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului. 2. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 4. Febra la copil. 5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita. 6. Bronșiolita acută. 7. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații. 8. Diareea acută bacteriană și virală. 9. Constipația cronică și encoprezisul. 10. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 11. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 12. Anemiile hemolitice genetice. 13. Anemiile hemolitice dobândite. 14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). 15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 16. Infecția de tract urinar. 17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 18. Glomerulonefritele acute și cronice. 19. Sindromul nefrotic. 20. Hipertensiunea arterială la copil. II. Barem de activități practice 1. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie . Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecților asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc). 2. Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere. 3. Recoltarea de sânge capilar. 4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 5. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor catre medicul îndrumător). 6. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere. 7. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin. 8. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere. 9. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului. 10. Suportul vital de bazăparticipă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului. 11. Administrarea de substanțe medicamentoase : a. oral. b. cutanat. c. intrarectal. d. în aerosoli. e. intraconjunctival. f. intramuscular, subcutanat, intradermic. g. intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacientsub supraveghere. h. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. 12. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. a planului terapeutic. 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. modulului de pregătire. 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigatii și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. consultului interdisciplinar. 8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. argumentarea diagnosticului pozitiv. 9. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător. Modulul 2 - Urgențe: Nr. ore curs : 50 Nr. ore practică : 450 I. Tematică ore curs. 1. Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav. 2. Insuficiența respiratorie acută. 3. Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație. 4. Șocul. Sindromul de deshidratare. 5. Anafilaxia. 6. Intoxicațiile acute. 7. Hemoragia acută. 8. Insuficiența cardiacă. 9. Insuficiența hepatică. 10. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 11. Coma și convulsiile. 12. Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular. 13. Abordarea pacientului politraumatizat. 14. Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare. II. Barem de activități practice: 1. Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie. 2. Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare. 3. Montarea liniei venoase periferice și intraosoase. 4. Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide. 5. Calcularea medicației inotrop-vasoactive. 6. Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană. 7. Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/ dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui. 8. Evaluarea primară a pacientului politraumatizat. 9. Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardiorespirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. resuscitării. 2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate. sosirea medicului specialist/primar. 3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. 4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. necesare internării pacientului. 5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. acesteia. 1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul 1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă. 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul Modulul 3 – Neurologie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică : 1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului. 2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire). 3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut. 4. Cefaleea și migrena. 5. Sindromul hipoton la sugar și copil. 6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile). 7. Fenomene paroxistice neepileptice. 8. Epilepsia. 9. Malformațiile SNC. 10. Sindroamele ataxice. 11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber). 12. Paraliziile cerebrale. 13. Boli neuro-musculare. 14. Boli degenerative ale SNC. 15. Afecțiuni cerebro-vasculare. II. Barem de activități practice. 1. Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/ mare – cu îndrumarea medicului coordonator. 2. Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD). 3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management. 4. Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil. 5. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale. 6. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple. 7. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope. 8. Alcătuirea planului de investigații în ataxii. 9. Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică. 10. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii. 11. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere. III. Obiective specifice  Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.  Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.  Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.  Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică. IV. Rezultate așteptate  Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.  Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.  Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.  Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.  Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. Modulul 4 - Psihiatrie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent. 2. Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool). 3. Dizabilitatea intelectuală. 4. Tulburările de somn la copil și adolescent. 5. Tulburările de alimentație. 6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent. 7. Depresia și riscul suicidar. 8. Tulburările de spectru autist. 9. Abuzul la copil și adolescent. 10. Tulburările psihotice. 11. Tulburări psihice în bolile somatice. 12. Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului. II. Barem de activități practice 1. Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburari psihice la copil si adolescent. 2. Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională. 3. Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent. 4. Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară. 5. Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați. 6. Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia. III. Obiective specifice  Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.  Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.  Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.  Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting. IV. Rezultate așteptate  Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.  Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.  Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.  Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.  Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting. Modulul 5 –Chirurgie și Ortopedie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Traumatismele majore și politraumatismul. 2. Arsurile. 3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil. 4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil. 5. Stenoza hipertrofică de pilor. 6. Hernia ombilicală. 7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel. 8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar. 9. Malformațiile anorectale. 10. Hernia inghinală și hidrocelul. 11. Invaginația intestinală. 12. Enterocolita ulcero-necrotică. 13. Herniile diafragmatice. 14. Peritonitele primitive și secundare. 15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi. 16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux). 17. Litiaza urinară la copil. 18. Varicocelul. 19. Fimoza și hipospadiasul. 20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul. 21. Coalescența labială și imperforația himenală. 22. Torsiunea anexială la copil. 23. Tumori ovariene. 24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate. 25. Probleme comune de ortopedie pediatrică: a. Piciorul strâmb congenital. b. Deformările membrelor inferioare. c. Patologia genunchiului. d. Osteocondritele. e. Displazia luxantă de șold. f. Pronația dureroasă a cotului. g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale. h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului. i. Torticolisul congenital. j. Traumatismele musculo-scheletale. k. Luxații, entorse, fracturi. l. Osteomielita și osteocondrita septică. II. Barem de activități practice 1. Efectuarea tehnicilor de asepsie. 2. Hemostaza plăgilor. 3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului. 4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical. 5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor. 6. Tehnica tușeului rectal. 7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis. 8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil. 9. Tratamentul local și sutura plăgilor. 10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraume i (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală). 2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora. arsuri de grad I/II. 3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă. 4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă. 5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor. 6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate. Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției. 7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală). 8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament. pe termen lung și scurt ale tratamentului. 9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar , precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung. 10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal ( hernie, hidrocel, chist de cordon) . chirurgical și momentul acestuia. 11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor 1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg). 1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei 1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic. 1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. 3. Să enunțe principii de tratament. 1. Să poată prezenta pricipalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidroelectrolitica și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor). 1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil. 1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele 1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia 1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului 1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. invaginației intestinale la această vârstă. 12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice. pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică. 13. Înțelegerea modificărilor anatomopatologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora. afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații). 14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia. pacientul operat, sub îndrumare. 15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei. pacientului. 16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului renourinar. vezico-ureteral. 17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil. îngrijirea pacienților cu litiază urinară. 18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului. 19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului. 20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia. evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic. 1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a 1. Este capabil să interpreteze radiografia toracoabdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei 1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la 1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la sedințe interdisciplinare cu privire la evoluția 1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux 1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru 1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel. 1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului. 1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical). 21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia. scrotul acut. 22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale. himenală. 23. Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil. 24. Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne). de tipul formațiunii tumorale. 25. Cunoașterea patologiei pleuropulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie). pulmonară ce necesită manopere chirurgicale. 1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în 1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația 1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale. 1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție 1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro- Modulul 6 - Neonatologie : Nr. ore curs : 60 Nr. ore practică : 425 I. Tematică ore curs. 1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică). 2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. 3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor). 4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. 5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială. 6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală. 7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc. 8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi. 9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. 10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală. 11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. 12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic. 13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul. 14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament. 15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații anorectale. 16. Enterocolita ulcero-necrotică. 17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. 18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul. 19. Insuficiența renală acută la nou-născut. 20. Ambiguitatea genitală la nou-născut. 21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. 22. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale. 23. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală. 24. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipoși hiperkaliemia, hipomagneziemia. 25. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală. 26. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament. 27. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada preși neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. 28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia periși intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament. 29. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament. 30. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nounăscutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut. II. Barem de activități practice. 1. Reanimarea neonatală. 2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. 3. Cateterismul arterei și venei ombilicale. 4. Tehnici de alimentație. 5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen. 6. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie. 7. Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie. 8. Puncția lombară – asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin. 9. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin. 10. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare. 11. Fototerapia. 12. Indicațiile exsanguinotransfuziei. 13. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut. 14. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală. 15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală). 16. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup. 17. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală. 18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală. 19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală. 20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. medicul îndrumător despre un astfel de caz. 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. medicamente în schema terapeutică. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 8. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului , obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. 1. In discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător. Modulul 7- Boli Infecțioase : Nr. ore curs : 50 Nr. ore practică : 425 I. Tematică ore curs. 1. Imunizări active și pasive. 2. Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice. 3. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa. 4. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-piciorgură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator. 5. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală. 6. Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile). 7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B. 8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic). 9. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria. II. Barem de activități practice. 1. Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecților asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc). 2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos perifericsub supraveghere. 3. Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză. 4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. 5. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 6. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză. 7. Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză. 8. Recoltarea secreției conjunctivale. 9. Recoltarea secreției nazale. 10. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram). 11. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză. 12. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză. 13. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză. 14. Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacientsub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto-contagioase. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului. Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta. 3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase. Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive). 4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : 5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a planului terapeutic. 6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului. 7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea activități practice. medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în Modulul 8 – Genetică medicală: Nr. ore curs : 15 Nr. ore practică : 150 I. Tematică ore curs. 1. Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice. 2. Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice. 3. Principalele categorii de boli genetice:  Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotipfenotip.  Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.  Ereditatea poligenică-multifactorială.  Bolile mitocondriale. 4. Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza. II. Barem de activități practice. 1. Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică. 2. Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice. 3. Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice. 4. Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților. 5. Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice. III. Obiective specifice :  cunoașterea principalelor clase de boli genetice.  cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.  recunoașterea trăsăturilor dismorfice.  recunoașterea sindroamelor genetice si dismorfice comune.  capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician. IV. Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil :  să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.  să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).  să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.  să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.  să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.  să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală. Modulul 9 – Imagistică medicală : Nr. ore curs : 40 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Noțiuni radioimagistice de bază – principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT. 2. Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie. 3. Semiologie radioimagistică. 4. Imagistica în urgențele pediatrice. 5. Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite). 6. Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite). 7. Imagistica afecțiunilor reno-urinare. 8. Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori). 9. Imagistica afecțiunilor neurologice. 10. Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice. II. Baremul activităților practice. 1. Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale. 2. Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final. 3. Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală. 4. Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică. 5. Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal. 6. Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte. 7. Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice. 8. Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice. 9. Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv. 10. Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar. 11. Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung. 12. Indicațiile imagistice în fibroza chistică. 13. Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice. 14. Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente. III. Obiective educaționale și rezultate așteptate. Obiective generale. 1. Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM. 2. Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică). 3. Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe : I. Urgențe cranio-cerebrale Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv. 2. IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică. 4. Să recunoasca modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor II. Urgențe vertebromedulare III. Urgențe toracice IV. Urgențe abdominale V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/ musculoscheletale VII. Vascular 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat. 8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin. 14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinala/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară. 30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială. 1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 2. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase:  bronșiolita  pneumonia interstițială  pneumonia bacteriană (particularități in funcție de vârsta și etiologie)  colecții pleurale  TBC  fibroză chistică cardiace. 3. IMAGISTICA ABDOMENULUI RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv. 4. IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. în infecțiile urinare înalte și joase. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea in diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice. 5. Să recunoasca aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare. 6. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice. I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale si patologice. V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni). 1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/ pneumatozei intestinale,etc. 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: - a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); - ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicatiile 1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale. 5. IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ 6. NEURORADIOLOGIE meningoencefalită. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afectiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora. I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică. IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă. 1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului si sa explice rolul ecografiei si al radiografiei in diagnostic si monitorizare (clasificarea Graf a DDS). 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă. I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai 1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/encefalită/ frecvente afecțiuni neurologice. 7. ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv. 1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare. Modulul 10 - Pediatrie : Nr. ore curs. 145 Nr. ore practică. 1300 I. Tematică ore curs. 1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 2. Obezitatea. 3. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 4. Sindromul de vărsături. 5. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 6. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 7. Sifilisul congenital si dobândit. 8. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 9. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 10. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 11. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 12. Tulburări de ritm și conducere. 13. Deficite imune, genetice și dobândite. 14. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase. 15. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice. 16. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil. 17. Enurezisul. 18. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil. 19. Hematuria. 20. Proteinuria. 21. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică. 22. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa. 23. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 24. Bolile genetice de metabolism. 25. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 26. Diabetul zaharat la copil. 27. Cetoacidoza și coma diabetică. 28. Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein–Henoch, boala Kawasaki. II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1). 1. Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic. 2. Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac. 3. Efectuarea abordului intraosos. 4. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – sub supraveghere. 5. Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice. 6. Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază). 7. Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă. 8. Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase. 9. Spirometrie și FEV : efectuare și interpretaresub supraveghere. 10. Efectuarea otoscopiei. 11. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. 2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. performanță. 5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. medicului specialist/primar. 1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile. 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. transferului unui pacient către o altă secție. 8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. externare în cazul afecțiunilor acute. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- Modulul 11 – Neurologie pediatrică : Nr. ore curs : 10 Nr. ore practică: 150 I. Tematică : 1. Cefaleea și migrena. 2. Sindromul hipoton la sugar și copil. 3. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile). 4. Fenomene paroxistice neepileptice. Epilepsia. 5. Malformațiile SNC. Boli degenerative ale SNC. 6. Sindroamele ataxice. 7. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber). 8. Paraliziile cerebrale. 9. Boli neuro-musculare. 10. Afecțiuni cerebro-vasculare. II. Barem de activități practice. 1. Stabilirea planului de management în întârzierile neuro-cognitive. 2. Plan de management în ambulatoriu al pacientului cu epilepsie. 3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management. 4. Plan de management în malformațiile cerebrale la copil. 5. Plan de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil. 6. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale. 7. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple. 8. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope. 9. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în ataxii. 10. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în pareza facială periferică. 11. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații și management personalizat în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozite acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii. 12. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere. III. Obiective specifice  Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.  Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.  Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică. IV. Rezultate așteptate  Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.  Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.  Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.  Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. Modulul 12 – Psihiatrie Pediatrică : Nr. ore curs : 10 Nr. ore practică : 150 I. Tematică ore curs. 1. Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu tulburare de spectru autist. 2. Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu dizabilitate cognitivă. 3. Evaluarea multidisciplinară în urgență a adolescentului cu intoxicație acută cu alcool sau droguri. 4. Evaluarea multidisciplinară în urgență a copilului/adolescentului cu agitație psihomotorie. 5. Monitorizarea somatică a copilului/adolescentului cu tulburare psihică cronică. II. Barem de activități practice. 1. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu tulburare de spectru autist. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară. 2. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu dizabilitate cognitivă. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară. 3. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu intoxicație acută cu alcool/droguri. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară. 4. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu agitație psihomotorie. 5. Să formuleze recomandările de monitorizare a stării somatice a unui copil/adolescent cu tulburare psihică cronică. III. Obiective:  Înțelegerea rolului medicului pediatru în echipa multidisciplinară în psihiatria pediatrică.  Cunoașterea modalităților de abordare a afecțiunilor somatice a copiilor/adolescenților cu patologie psihiatrică. IV. Rezultate așteptate:  Să fie capabil să lucreze în echipă multidisciplinară.  Să efectueze evaluarea somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.  Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia somatică și să il integreze în planul personalizat de intervenție al pacientului cu tulburare psihiatrică. Modulul 13- Neonatologie: Nr. ore curs : 50 Nr. ore practică: 425 I. Tematică ore curs. 1. Epidemiologie . Mortalitate și morbiditate în perioada perinatală. Factorii ce influențează mortalitatea și morbiditatea. Metode de colectare și cum se realizează colectarea datelor la nivel național. Înregistrarea nașterii și a decesului. Regionalizare, transport, ghiduri naționale și management de calitate. 2. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică). 3. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. 4. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor). 5. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. 6. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială. 7. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală. 8. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc. 9. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi. 10. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. 11. Nou-născutul din mamă diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mamă diabetică. 12. Sarcina multiplă – patologie specifică. 13. Nou-născutul cu risc la naștere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul nașterii. Măsuri de profilaxie. 14. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. Criterii de externare. 15. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală. 16. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. 17. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic. 18. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul. 19. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament. 20. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia de esofag și fistula eso-traheală, atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații anorectale. 21. Enterocolita ulcero-necrotică. 22. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. 23. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul. 24. Insuficiența renală acută la nou-născut. 25. Ambiguitatea genitală la nou-născut. 26. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuti. Tratamentul infecțiilor neonatale. 27. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală. 28. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia, hiponatremia și hipernatremia, hipoși hiperkaliemia, hipomagneziemia 29. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală 30. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament. 31. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada preși neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. 32. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia periși intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament. 33. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament. 34. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nounăscutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut. 35. Recomandări nutriționale pentru prematuri (LBW, VLBW, ELBW). Tehnici de alimentație pentru nounăscutul prematur. Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului. 36. Alte cauze de detresă respiratorie de cauză pulmonară: hernia diafragmatică, patologie pleurală hidrotorace, chilotorace, hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer, chist bronhogenic, emfizem lobar interstițial. 37. Tehnici de tratament în detresa respiratorie neonatală: oxigenoterapia, suport ventilator neinvazivtipuri, intubația traheală, ventilație mecanică convențională. 38. Farmacologia terapiei bolilor cardiace: mecanisme, doze , efecte, contraindicații pentru medicația inotropă, diuretice. 39. Infecțiile din grupul TORCH- cytomegalovirus, herpes, varicella,hepatita, parvovirus, HIV. 40. Sifilisul congenital la făt și nou-născut.TBC-ul neonatal. 41. Toxoplasmoza la făt și nou-născut. 42. Folosirea medicamentelor la nou-născut: cunoașterea medicației curente în neonatologieantibiotice, metilxantine, barbiturice, opioidedoze, efecte adverse și toxicitate. 43. Urmărirea nou-născutului cu risc, criterii de includere în progarmul de urmărire (follow-up), calendarul evaluărilor. II. Barem activități practice. 1. Reanimarea neonatală – asistarea la sala de naștere a nou-născutului la termen și a nou-născutului cu greutate mică și foarte mică. 2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. Metode de ventilație , monitorizare a nou-născutului transportat. 3. Cateterismul arterei și venei ombilicale. 4. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen si prematur (sub 32 săptamani de gestație). 5. Tehnici de ventilație asistată: metode de ventilație neinvazivă și invazivă. 6. Cunoașterea indicațiilor și a protocolului pentru hipotermie controlată. 7. Puncția lombară – efectuarea acestora pe manechin/pacienți. 8. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – efectuare pe manechin/pacienți. 9. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare. 10. Monitorizarea nou-născutului în terapie intensivă. 11. Exsanguinotransfuzie. 12. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut. 13. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală. 14. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală). 15. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup. 16. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. 17. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală. 18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală. 19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală. 20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile asociate asistenței medicale. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. 2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. 5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. supervizarea medicului îndrumător. 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 1. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță. 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile. 4. Este capabil să realizeze un plan de alimentație a nou-născutului cu 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. transferului unui pacient către o altă secție. 8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Participă la activitățile de cercetare ale echipei. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. externare. 10 Participă activ la efectuarea de transport neonatal. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații si tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- 1. Este capabil să seteze și utilizeze aparatura necesară pentru transport. 2. Este capabil să monitorizeze nou-născutul pe timpul transportului. Modulul 14 – Genetică clinică: Nr. ore curs : 35 Nr. ore practică : 300 I. Tematică ore curs. 1. Taxonomia bolilor genetice. 2. Elemente de semiologie a bolilor genetice. Dismorfologia. Somatometria. 3. Consultul genetic. 4. Diagnosticul etiologic al bolilor genetice. 5. Categorii specifice de boli genetice. Embriofetopatii. Tumori congenitale. Boli cromozomiale. Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Malformații congenitale și boli genetice specifice: hematologice, endocrine, metabolice, neurologice, musculare, neuro-musculare, oftalmologice, respiratorii, cardio-vasculare, digestive, reno-urinare, genitale, osteo-articulare, ale țesutului conjunctiv, genodermatoze. 6. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. Principii generale. Screeningul genetic prenatal și postnatal. 7. Probleme și dileme etice în genetica clinică. II. Barem de activități practice. 1. Consultul genetic. 2. Alcătuirea si interpretarea unui arbore genealogic. 3. Explorări genetice (cromozomiale, moleculare și biochimice): indicații, interpretare și valoare diagnostică. 4. Sfatul genetic. Elaborarea unui buletin de sfat genetic. Calcularea riscului de recurență. Capcane ale sfatului genetic. 5. Screeningul genetic neonatal și screeningul populațional (familial) al heterozigoților. III. Obiective specifice :  cunoașterea principalelor clase de boli genetice.  cunoașterea modurilor de transmitere a bolilor genetice.  cunoașterea tehnicii de alcătuire a unui arbore genealogic.  recunoașterea sindroamelor genetice si dismorfice comune.  capacitatea de îndrumare a cazurilor spre genetician. IV. Rezultate așteptate . La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil :  să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele clase.  să precizeze modul de transmitere al principalelor boli genetice (prezentate la curs).  să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.  să recunoască tabloul clinic al celor mai comune sindroame genetice.  să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului etiologic la un pacient cu suspiciunea clinica de boală genetică.  să interpreteze corect rezultatele principalelor examinări genetice.  să interpreteze corect un arbore genealogic.  să descrie principalii pași în acordarea unui sfat genetic.  să descrie situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în genetică medicală.  să recunoască tabloul clinic al principalelor sindroamelor genetice. Modulul 15 – Endocrinologie si diabetologie pediatrică : Nr. ore curs : 50 Nr. ore practică : 425 I. Tematică ore curs. 1. Metabolismul hidraților de carbon (glucidelor), lipidelor și proteinelor. 2. Diabetul zaharat la vârsta pediatrică: tipul 1, tipul 2, monogenic și forme specifice de diabet. 3. Ceto-acidoza diabetică. Copilul diabetic în situații speciale (intervenții chirurgicale, gastroenterocolită, deshidratare). 4. Alimentația copilului și adolescentului cu și fără diabet zaharat. 5. Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului. 6. Sindroame poliglandulare autoimune. 7. Insulinorezistența la vârsta pediatrică. 8. Obezitatea și sindromul metabolic. 9. Dislipidemiile. 10. Alimentația copilului și adolescentului sănătos și cu patologie endocrino-metabolică. 11. Creșterea normală și tulburările de creștere. 12. Rahitismele vitamino-D-rezistente. 13. Sindroamele hipotalamice. 14. Hipotiroidismul congenital și dobândit. Hipertiroidismul. 15. Insuficiența suprarenaliană acută și cronică, primară și secundară: forme genetice și dobândite. 16. Pubertatea normală și tulburări ale pubertății. 17. Tulburări de diferențiere sexuală. 18. Tulburări în metabolismul fosdo-calcic: hiperși hipoparatiroidismul, hipofosfatemia, hipercalcemia. 19. Tulburări în metabolismul apei: diabetul insipid central, hipoși hiperaldosteronismul. 20. Anorexia psihogenă. 21. Patologia endocrină la copiii cu boli oncologice. II. Barem de activități practice. 1. Determinarea glicemiei și cetonemiei din sângele capilar, a glicozuriei și cetonuriei din urină. 2. Interpretarea valorilor și încadrarea în stadii de decompensare a diabetului zaharat. 3. Întocmirea planului de reechilibrare în cetoacidoza diabetică, monitorizarea, ajustarea terapiei. 4. Calcularea dozelor de insulină, moduri de administrare, ajustarea dozelor; cunoașterea sistemelor de monitorizare continuă a glucozei interstițiale și a pompelor de insulină. 5. Întocmirea planului de alimentație al copilului cu diabet zaharat (calcularea rației calorice/24 ore, procentul de glucide, lipide și proteine, ca și repartiția pe mese), cu obezitate sau cu anorexie psihogenă. 6. Efectuarea măsurătorilor auxologice; lungime, înălțime, greutate, perimetru cranian, circumferința abdominală; calcularea indicelui ponderal, nutrițional, de masă corporală și interpretarea valorilor în funcție de nomogramele recomandate de ghiduri. 7. Încadrarea în stadiile Tanner de dezvoltare pubertară; interpretarea ca normal sau patologic, în funcție de vârstă; utilizarea orhidometrului și a tabelelor cu valorile normale. 8. Indicații, tehnica și interpretarea testelor dinamice în endocrinologia și diabetologia pediatrică: testul de toleranță la glucoză per os (TTGO), teste de stimulare a STH cu insulină, clonidină; teste de stimulare cu ACTH, cu Diphereline, etc. 9. Indicații și interpretarea (evaluarea) vârstei osoase prin metoda Greulich-Pyle și Tanner- Witehouse. 10. Indicații și interpretarea rezultatelor examinărilor imagistice: CT, RM hipofizar, abdominal, osteodensitometrie. 11. Indicații și interpretarea rezultatelor examinării ecografice endocrine: tiroidiană, suprarenaliene, OGI, testiculară. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Stabilește diagnosticul pozitiv. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial. 2. Elaborează planul complet de investigații. Este capabil să întocmească singur un plan de investigații. 3. Elaborează planul complet de tratament. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să il adapteze evoluției pacientului. 4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 5. Abordează multidisciplinar cazurile complexe. Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz și să colaboreze eficient cu membrii echipei. 6. Completează fără supervizare documentele medicale. Este capabil să completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului. 7. Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior. boală cronică la rețeaua medicală de adulți. 8. Utilizează ghidurile de practică medicală. Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri. 1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament postexternare. 3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post-externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu Modulul 16 - Pneumologie pediatrică: Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Sunetele respiratorii și auscultația pulmonară: fornăit, sforăit, stridor, hârăit, wheezing, geamăt, murmur vezicular, suflu tubar, raluri de transmisie, raluri bronhoalveolare, frecătura pleurală. 2. Detresa respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice). 3. Tusea subacută și cronică: definiții, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice). 4. Wheezing-ul recurent și persistent: etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice), fenotipuri de wheezing recurent. 5. Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare. 6. Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare. 7. Explorarea funcțională respiratorie: determinarea debitului expirator maxim (PEF), spirometria. 8. Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii . 9. Astmul bronșic: definiție, epidemiologie, etiologie (inclusiv factori declanșatori de simptome), patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, clasificarea severității bolii, profilaxie, terapie acută, terapie cronică. 10. Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament. 11. Tuberculoza pulmonară primară și secundară: etiologie, epidemiologie, fiziopatologie, tablou clinic, examinări paraclinice (IDR la PPD, teste de eliberare a interferonului gama, radiografia toracică, examenul microscopic, cultura bacteriană), principii de terapie, profilaxie (vaccinarea BCG). 12. Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia. II. Barem de activități practice 1. Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare. 2. Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare. 3. Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF). 4. Efectuarea și interpretarea spirometriei. 5. Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine. 6. Interpretarea testelor cutanate alergologice la pacientul cu astm bronșic. III. Obiective educaționale și rezultate așteptate Obiective educaționale Rezultate așteptate 1. Să identifice corect sunetele respiratorii normale sau patologice. Este capabil să identifice corect sunetele respiratorii. 2. Să identifice semnele de detresă respiratorie. Este capabil să identifice semnele de detresă respiratorie. 3. Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu tuse subacută sau cronică. Este capabil să evalueze singur un pacient cu tuse subacută sau cronică. 4. Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu wheezing recurent sau persistent. Este capabil să evalueze singur un pacient cu wheezing recurent sau persistent. 5. Să cunoască indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii. Enumeră indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii. 6. Să interpreteze o radiografie toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare). Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe radiografia toracică. 7. Să interpreteze o tomografie computerizată toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare). Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe tomografia toracică computerizată. 8. Să efectueze corect determinarea debitului Este capabil să efectueze corect determinarea PEF. expirator maxim (PEF). 9. Să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF. Este capabil să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF. 10. Să efectueze corect o spirometrie. Este capabil să efectueze corect o spirometrie. 11. Să interpreteze o spirometrie normală sau patologică (obstrucție vs. restricție). Este capabil să interpreteze o spirometrie. 12. Să recomande terapia inhalatorie adecvată (tip de dispozitiv) în funcție de caz. Este capabil să indice tipul corect de dispozitiv inhalator în funcție de caz. 13. Să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic. Este capabil să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic. 14. Să cunoască criteriile de diagnostic ale astmului bronșic. Enumeră criteriile de diagnostic ale astmului bronșic. 15. Să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic. Este capabil să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic. 16. Să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii. Este capabil să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii. 17. Să cunoască cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse). Enumeră cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse). 18. Să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic. Este capabil să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic. 19. Să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic. Este capabil să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic. 20. Să cunoască terapia exacerbării astmatice. Indică terapia exacerbării astmatice. 21. Să cunoască criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice. Enumeră criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice. 22. Să recunoască tabloul clinic al tuberculozei pulmonare. Recunoaște tabloul clinic al tuberculozei pulmonare. 23. Să interpreteze corect IDR la PPD. Interpretează corect IDR la PPD. 24. Să cunoască criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii. Enumeră criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii. 25. Să interpreteze un buletin de analiză a gazelor sanguine. Interpretează un buletin de analiză a gazelor sanguine. 26. Să cunoască indicațiile oxigenoterapiei. Precizează indicațiile oxigenoterapiei. Modulul 17 – Oncohematologie pediatrică: Nr. ore curs : 40 Nr. ore practică: 425 I. Tematică ore curs 1. Anemiile carențiale. 2. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite. 3. Anemia aplastică și eritroblatopenia pură dobândite. 4. Sindroamele de insuficiență medulară congenitale. 5. Patologia trombocitară dobândită și congenitală, cantitativă și calitativă. 6. Coagulopatii congenitale și dobândite. 7. Trombozele venoase și arteriale. 8. Histiocitozele. 9. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerului la copil. Rolul factorilor genetici în etiopatogeneza cancerului la copil. 10. Leucemiile acute și cronice. 11. Limfoamele maligne. 12. Neuroblastomul. 13. Nefroblastomul. 14. Sarcoame de părți moi. 15. Tumori osoase. 16. Tumori SNC. 17. Tumori germinale. 18. Principii de tratament în oncologia pediatrică. 19. Noțiuni despre transplantul de celule stem hematopoetice. 20. Transfuziologie clinică. II. Barem de activități practice. 1. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere. 2. Efectuarea puncției medulare – asistă la manoperă. 3. Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere. 4. Determinarea grupelor sangvine prin metoda Beth Vincent și Simonin. Interpretarea testului de compatibilitate directă. 5. Pregătirea pacientului pentru transfuziile de produse sangvine. 6. Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă). III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : 2. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 3. Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului citostatic al pacientului. aparținătorilor. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor 1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigații și tratament citostatic. 2. Este capabil să enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și terapiei transfuzionale și să le explice pacienților și Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației terapiei transfuzionale. 4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 5. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 6. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. diagnosticului pozitiv. 8. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului , obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și terapie transfuzională pe care le atașează în FOCG 4. Completează cererea de produse sangvine către Centrul Regional de Transfuzie Sangvină și fișa transfuzională a pacientului trasfuzat pe care o atașează ( împreună cu celelalte documente transfuzionale completate de asistenta transfuzoare) în FOCG. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea Modulul 18- Boli Infecțioase : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică : 425 I. Tematică ore curs. 1. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 2. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 3. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 4. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 5. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 6. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 7. Sepsis (etiologie, criterii de diagnostic, tratament). 8. Endocardite infecțioase (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). 9. Infecții la imunodeprimați – infecții fungice, bacteriene cu tulpini multirezistente (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament). II. Barem de activități practice. 1. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic. 2. Recoltare de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză. 3. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. 4. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 5. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză. 6. Recoltarea examenului de scaun (coprocitograma, coprocultura, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză. 7. Recoltarea secreției conjunctivale. 8. Recoltarea secreției nazale. 9. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretare rezultat (MGG, Ziehl Neelsen, Gram). 10. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză. 11. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză. 12. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză. 13. Administrarea de substanțe medicamentoase : oral, intrarectal, intramuscular, intravenos, în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Stabilește diagnosticul pozitiv în principalele boli infecțioase ale copilului. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial. 2. Cunoaște criteriile de internare în secția de boli infecțioase. Este capabil să decidă singur internarea unui pacient cu bolă infecțioasă și repartizarea lui în secție în funcție de criterii epidemiologice. 3. Elaborează planul complet de investigații în bolile infecțioase ale copilului. înaltă performanță. 4. Elaborează planul complet de tratament. o solicită medicului specialist/primar. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 6. Efectueaza externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior. ulterioare). 1. Este capabil să elaboreze singur un plan de investigații. 2. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de 1. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului. 2. Poate particulariza tratamentul antibiotic în funcție de caz (vârstă, status imunologic, comorbidități). 3. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și 1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul post-externare (inclusiv recomandarea imunizărilor Modulul 19 - Pediatrie : Nr. ore curs. 115 Nr. ore practică. 900 I. Tematică ore curs. 1. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele (Takayasu, Kawasaki, Henoch-Schonlein). Bolile autoinflamatorii. 2. Boala inflamatorie intestinală. 3. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil. 4. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală. 5. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite. 6. Urgențele oncologice la copil. 7. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele. 8. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică). II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulele 1 și 10). 1. Interpretarea electrocardiogramei (ECG) și recunoașterea modificărilor EKG descrise în tematica de curs. 2. Efectuarea puncției lombare. 3. Efectuarea puncției pleurale. 4. Efectuarea paracentezei. 5. Efectuarea și interpretarea spirometriei și FEV. 6. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi). III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Stabilește diagnosticul pozitiv. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial. 2. Elaborează planul complet de investigații. Poate prezenta indicațiile și beneficiile investigațiilor indicate. 3. Elaborează planul complet de tratament. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului. 4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 5. Abordează multidisciplinar cazurile complexe. Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz să colaboreze eficient cu membrii echipei. 6. Completeaza fara supervizare documentele medicale. Este capabil sa completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului. 7. Efectueaza externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior. medicală de adulți. 8. Utilizează ghidurile de practică medicală. Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri. 1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare -inclusiv în bolile cronice. 3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul postexternare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii: I. Comunicare; II. Etică și profesionalism; III. Asigurarea calității actului medical; IV. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor); V. Organizare și conducere. I. Comunicare. Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități : A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii : - Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socioeconomic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste; - Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familal al pacientului, etc.); - Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav; - Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale; - Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie). B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate : - Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale; - Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale ; - Abilitatea de a comunica eficient si succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar; - Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc. ; - Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți. C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical : - Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului; - Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis. II. Etică și profesionalism. Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități: - Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului; - Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități; - Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați; - Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; - Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice; - Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real; - Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe; - Abilitatea de a evalua și expune conținutul întâlnirilor științifice; - Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic; - Capacitatea de a utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple; - Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor; - Însușirea metodologia cercetării științifice. III. Asigurarea calității actului medical. Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de: - Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea; - Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical; - Identificare a principalelor categorii de erori medicale; - Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului; - Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale; - Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic; - Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse; - Înțelegerea principiilor, metodelor și a instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului. IV. Expertiză pediatrică. Rezidentul trebuie să: - Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice; - Își însușească modul de completarea a documentelor medicale; - Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situații. V. Organizare și conducere. Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini: - utilizarea rațională a timpului; - prioritizarea activităților și sarcinilor; - delegarea atribuțiilor; - identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora; - controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse; - cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea; - recunoașterea limitelor personale și profesionale; - redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp. Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă Da - examen clinic Da - probă de abilități/manualități Da - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Nu - dizertație Nu TEMATICA DE EXAMEN 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. 2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale. 4. Embriopatii, fetopatii: TORCH , sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital. 5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 6. Obezitatea. 7. Febra la copil. 8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita. 9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută. 10. Insuficiența respiratorie acută. 11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. 12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 13. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 14. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 15. Hipertensiunea arterială la copil. 16. Diareea acută bacteriană și virală. 17. Sindroamele de deshidratare. 18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 19. Boala inflamatorie intestinală. 20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 21. Constipația cronică și encoprezisul. 22. Icterele la sugar si copil. 23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil. 25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală. 26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică. 27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 29. Tulburări de ritm și conducere. 30. Insuficiența cardiacă. 31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite. 33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale. 34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 35. Infecția de tract urinar. 36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 37. Glomerulonefritele acute și cronice. 38. Sindromul nefrotic. 39. Insuficiența renală acută. 40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică). 41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 42. Sifilisul congenital și dobândit. 43. Deficite imune genetice și dobândite. 44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice. 45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil. 46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite. 47. Urgențele oncologice la copil. 48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele. 49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil. 50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică. 51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială. 53. Hiperglicemiile sugarului și copilului. 54. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică. 56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter). 57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă. 58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii. 59. Meningita și encefalita. 60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina. 61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă. 62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa. 63. Șocul. Anafilaxia. 64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon). 65. Insuficiența hepatică. 66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 67. Coma și statusul convulsiv. 68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile. 69. Paraliziile cerebrale infantile. 70. Stenoza hipertrofică de pilor. 71. Invaginația intestinală. 72. Enterocolita ulcero-necrotică. Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) 1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă. 2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații. 3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă. 4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil. 5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută. 6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin). 7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv. 8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral. 9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază). 10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie. 11. Interpretarea probelor funcționale respiratorii. 12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice. 13. Interpretarea probelor paraclinice renale. 14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup). 15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere). 16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie. 17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR. 18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural. 19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE I. Competențe specifice în activitatea curentă 1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal. Trimite pacienții la consulturi interclinice. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic. 10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor. 11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților. 12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului. Competența profesională intrinsecă specialității 13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia. 14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire. 15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces. 16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire. 17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare. 18. Propune soluții pentru îmbunatățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului. 19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală. 20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor. 21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit. II. Competențe specifice în serviciul de gardă 1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico – sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture. 2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă. 3. Inscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă. 4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului. 5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului. 6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o. 7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare. 8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor. 9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces. 10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă. Etice, deontologice Respectă următoarele acte normative : 1. Legea 46/2003 privind drepturile pacientului. 2. Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite 3. Normele de etică și deontologie profesională. Profesionale I. Atribuții generale 1. 2. 3. 4. 5. 6. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern al unității și regulile stabilite de șeful secției. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii. Cunoaște și respectă programul de muncă. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională. Efectuează controlul medical periodic general. Obligații 7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă; 8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă. 9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă. 10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din Romania privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor. II. Atribuții specifice în activitatea curentă 1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de cîte ori este necesar. 2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale. 3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită. 4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează. 5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă. 6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare. 7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din subordine. 8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor. 9. Efectueaza consultații de specialitate în ambulator, conform programarii întocmite de medicul șef secție. 10. Își dezvoltă pregatirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese. 11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia. 12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament; 13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției. 14. Respectă prevederile HG nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare; 15. Respectă prevederile Legii 272/2004 și HG 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/ violență/vătămare; 16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor. 17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia. 18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare; 19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. 20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. III. Atribuții specifice în serviciul de gardă 1. Răspunde de buna funcționare a secției, de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital. 2. Anunță prin toate mijloacele posibile șeful secției, conducerea spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. Anunță șefului secției și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale. 3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuand examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzatoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție. 4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, CONF DR. LAZĂR CĂLIN

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE CARDIOVASCULARA

Definiția specialității:

Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL DE ANI 6 ANI NUMARUL TOTAL DE MODULE 10 MODULE MODULUL 1 CHIRURGIE CARDIACA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 6 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA MODULUL 2 CHIRURGIE GENERALA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 6 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA MODULUL 3 CHIRURGIE TORACICA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 6 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA MODULUL 4 ATI CARDIAC NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA MODULUL 5 INVESTIGAȚII CARDIACE NEINVAZIVE, IMAGISTICĂ CORD ȘI VASE, INVESTIGAȚII INVAZIVE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 3 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA MODULUL 6 PROCEDURI ENDOVASCULARE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 5 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA MODULUL 7 CHIRURGIE VASCULARA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA MODULUL 8 CHIRURGIE CARDIACA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 30 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA MODULUL 9 CHIRURGIE EXPERIMENTALA. CERCETARE STIINTIFICA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1,5 LUNI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA MODULUL 10 BIOETICA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 SAPTAMANI ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 4 ORE CURS/SAPT Total ore pregătire teoretică 1200 Total ore pregătire practică 4800 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ TEMATICĂ cursuri 1. Asepsie - antisepsie, sterilitate în chirurgie 2. Infecții chirurgicale localizate și generalizate. Antibioterapia în chirurgie 3. Abdomenul acut chirurgical 4. Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații. 5. Esofagul: traumatisme, perforații, esofagite. 6. Stomac - duoden : gastropatii hemoragice, ulcerul gastric și duodenal 7. Hemoragii digestive - superioare, inferioare 9. Intestin subțire și mezenter: diverticuli, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia mezenterică 10. Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută 11. Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne 12. Icterul mecanic 13. Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei 14. Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori retroperitoneale 15. Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragmatice 16. Chirurgia laparoscopică vs. chirurgie deschisă. Activități practice - chirurgie generală Tipuri de intervenții (Asistență și/sau prim operator) 1. Tehnici de sutură chirurgicală 2. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului 3. Anastomozele intestinale- Anastomozele gastro - intestinale, Anastomozele de intestin subțire, Anastomoze la nivelul colonului, Variante cu diferențe de calibru, Suturi mecanice. 4. Laparotomie ........................................................................ 10 5. Hernii inghinale. 4 6. Hernii femurale. 2 7. Hernii ombilicale. 2 8. Eventrații. 2 9. Eviscerații. 2 10. Hernii hiatale. 1 11. Laparorafie 10 12. Splenectomii. 3 18. Enterorafii 5 II. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ TEMATICĂ cursuri 1. Anatomia, fiziologia, imagistica și explorări funcționale ale pleurei și plămânilor 2. Bolile non-neoplastice a plămânilor 3. Transplantul de plămâni 4. Neoplasme pulmonare 5. Boli congenitale pulmonare 6. Boli ale pleurei 7. Traheea și bronhiile. Anomaliile congenitale ale traheii 8. Peretele toracic 9. Anomaliile peretelui toracic și neoplasmele 10. Traumatismele peretelui toracic 11. Traumatismele traheo-bronșice și pulmonare 12. Diafragmul 13. Traumatismele diafragmului 14. Mediastinul și pericardul 15. Anomaliile congenitale de mediastin 16. Esofagul 17. Chirurgia toracică video-asistată 18. Intervențiile endo-bronșice Activități practice chirurgie toracică Proceduri: prim operator sau asistent: - plămâni, pleură, perete toracic - 50 - mediastin - 5 - VATS - 10 - Endoscopii - 40 - Bronhoscopii - 20 - Esofagoscopii - 10 - Mediastinoscopii -10 - Traheostomii - 5 - Pleurotomii -5 - Drenaj toracic -10 - Consultații 50 pacienți STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ TEMATICĂ cursuri 1. Istoricul chirurgiei vasculare 2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, sistemul aortic inferior, sistemul venos cav superior, sistemul venos inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii 3. Embriologia sistemului circulator ; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor 4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare 5. Fiziologia și fiziopatologia circulației 6. Fiziopatologia microcirculației: a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase) b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației. c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.). d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele). e. reglarea fluxului sanguin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.)- autoreglarea. - microcirculația în: - diabet zaharat, - nefropatii, - afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc. - microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet - reologia sanguină și microcirculația - Coagularea intravasculară diseminată 7. Fiziologia circulației arteriale: a. anatomia funcțională a arterelor b. presiunea arterială c. presiunea pulsului d. reglarea presiunii arteriale 8. Fiziologia circulației venoase: a. anatomia funcțională a sistemului venos b. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sanguin - debit, presiune venoasă, viteze de circulație etc.) c. capacitatea venoasă d. funcția de rezervor sanguin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat) e. sistemul venos și debitul cardiac 9. Hemodinamica și ateroscleroza a. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele. b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală. c. Ateroscleroza: etiologie și patogenie d. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei si arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc. e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmul f. Boala vasculară diabetică: macrosi microangiopatia diabetică. g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDL h. Fumatul și boala vasculară 10. Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, transfuzia. 11. Medicamente utilizate în bolile vasculare 12. Înlocuitori vasculari biologici și sintetici. 13. Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc 14. Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă. 15. Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului vascular, evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular, pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular, monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular 16. Dezobstrucția arterială și venoasă 17. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice 18. Disecția aortei 19. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului. 20. Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament 21. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament 22. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament 23. Sindromul de crosă aortică 24. Insuficiența circulatorie vertebro-bazilară 25. Sindromul de furt arterial sanguin 26. Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice; diagnostic, tratament 27. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie. 28. Ischemia critică 29. Piciorul diabetic - diagnostic și tratament 30. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă. 31. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament. 32. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament. 33. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament. 34. Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături. 35. Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase 36. Accesul vascular 37. Hipertensiunea portală 38. Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor: a) - Descoperirea arterelor membrelor superioare b) - Descoperirea arterelor membrelor inferioare c) - Descoperirea venelor membrului superior d) - Descoperirea venelor membrului pelvin 39. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar 40. Căile de acces asupra vaselor intra - toracice : toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială. 41. Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat 42. Tumorile vasculare Activități practice (prim operator / asistent) 1. Embolectomia - 25 2. Suturi vasculare - 25 3. Trombendaterectomie - 10 4. Angioplastia de lărgire cu petec - 5 5. Restabiliri de flux arterial: - aorto-iliace - 10 - aorto-femural - 10 - femuro-femural - 20 - femuro-popliteu - 20 - extra-anatomice - 10 6. Ligatura subfascială a venelor comunicante - 10 7. Cura chirurgicală a varicelor - 10 8. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă - 25 9. By-pass-ul safen in-situ - 2 10. Operații combinate în ischemiile severe - 2 STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ TEMATICĂ cursuri Fiziologie Fiziologia celulară miocardică Electrofiziologie Fiziologia insuficienței cardiace congestive Anatomie Inima, pericardul și vasele mari Anatomia coronariană Anatomia valvulară Anatomia sistemului vascular periferic Anatomia inervației cardiace Patologie Aterom, necroză mediei Infarctul miocardic și complicațiile sale Tulburări miocardice intrinsece Endocardita Pericardită Tumorile inimii Sechele ale peretelui toracic și mediastinului dupa radioterapie Farmacologie Medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii, insuficienței cardiace și anginei Inotroape, vasodilatatoare și vasoconstrictoare Anticoagulante, medicamente antiplachetare Microbiologi e Profilaxie antibiotică pentru chirurgia cardiacă Imagistică Ecocardiografia Cateterismul cardiac - coronarografia Tomografia computerizată Rezonanța magnetică nucleară Managementul general al pacienților Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor de inimă Evaluarea riscului (inclusiv contraindicațiile) Resuscitare cardiopulmonară (inclusiv stern deschis) Aritmii cardiace - diagnostic și management Recuperarea cardiovasculară Managementul complicațiilor chirurgiei cardiace Sternotomia mediana Tehnica canularii arteriale și venosoase periferice Infecții ale plagilor și dehiscențele sternale Tamponada cardiacă Interpretarea urmatorilor parametrii: Date hemodinamice ECG, inclusiv datele despre testele de efort Angiografia coronariană Hemodinamica cardiacă Echo inclusiv 2D, Doppler și transtoracic, echo de stres Cardiologie nucleară IRM cardiac CT angiografie By-pass-ul cardiopulmonar, protecția miocardică, suportul circulator Răspunsul metabolic la CEC Reglarea temperaturii Principiile prezervării miocardului Fiziologia balonului de contrapulsație Anatomia trepiedului femural, defileului toracic și a gâtului Principiile și practica CEC Echipamente și tehnologii relevante și utilizarea lor Monitorizarea în timpul CEC Lichidele de priming oxigenator și hemodiluția Echilibrul acido-bazic: alpha si pH stat Consecințele neuropsihologice ale CEC Recuperarea și conservarea sângelui Soluții cardioplegice și moduri de administrare Tehnici noncardioplegice de conservare a miocardului Pompă cu balon intra-cardiac - indicații pentru utilizare, selecția pacientului și complicații Coordonarea perfuzionistului, anestezistului și chirurgului Selectarea pacientului pentru suport mecanic circulator Gestionarea balonului de contrapulsatie Sevrarea de CEC și decanularea Recunoașterea și gestionarea complicațiile acute ale CEC Canularea și instituirea CEC Sternotomia iterativă cu disecția pericardică, mobilizarea cardiacă Canularea și decanularea femurală sau axilară BOALĂ CARDIACĂ ISCHEMICĂ Diagnosticarea, investigarea și tratamentul bolilor cardiace ischemice Rezultatele intervenției chirurgicale: supraviețuirea, permeabilitatea grefei, recurența Indicații pentru revascularizarea miocardică Revascularizarea arterială Rolul PCI și tratamentul nechirurgical Abordări hibride Complicarea infarctului miocardic acut și a boalii cardiace ischemice: DSV, regurgitare mitrală, anevrism Tehnici de revscularizare on si off pump Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, evaluarea grefoanelor, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor Interpretarea imagisticii Managementul postoperator, inclusiv complicații Recoltarea de artera mamara/radiala grefoane venoase Anastomoza coronariană proximală și distală Reintervențiiile in chirurgia coronariană Recoltarea grefoanelor prin tehnici minim invazive Intervenție coronariană și carotidiană combinată BOLI VALVULARE CARDIACE Anatomia cavităților și valvelor cardiace Fiziologia și hemodinamica valvelor Calcularea ariei valvulare și a volumului regurgitant Fiziopatologia insuficiențelor și stenozelor valvulare Consecințele bolii valvulare asupra funcției cardiace și a morfologiei Patofiziologia bolii valvulare mixte și a patologiei valvulare combinate Diagnosticarea, investigarea și evaluarea bolilor cardiace valvulare Determinarea indicației și a momentului intervenției chirurgicale Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor Interpretarea echo (transtoracică și transesofagiană) Boala cardiacă valvulară și ischemică combinată Endocardita de valve native si de proteze Indicatii pentru managementul chirurgical, incluzand: inlocuirea / repararea valvelor (proteze mecanice, biologice cu stent si stentless, homogrefe si autografe) Guide-line-uri pentru boala cardiacă valvulară și endocardită Designul vanei: materiale, anticoagulare și biomecanică Rezultatele intervenției chirurgicale - supraviețuire, status funcțional pe termen lung, tromboza valvei, endocardită, sângerare Metode chirurgicale alternative pentru chirurgia valvulară, incluzând toracotomie, abordări transseptale / transapicale, intervenții chirurgicale miniminvaziv și abordări percutanate Gestionarea pacienților cu proteză cardiacă postoperator, inclusiv a complicațiilor Managementul medical al endocarditelor Selectarea tipului de valvă Anticoagularea pe termen lung și guide-line-uri pentru profilaxia cu antibiotice Chirurgia valvei și a rădăcinii aortice: repararea și înlocuirea Chirurgic valvulară mitrală: reparare și înlocuire Chirurgia valvei tricuspide: reparare și înlocuire Valva pulmonară și chirurgia tractului de ieșire a ventriculului drept: repararea și înlocuirea Strategii chirurgicale pentru managementul rădăcinii aortice de dimensiuni mici BOLI ALE VASELOR MARI Patologia vasculară (inclusiv ateroscleroza, tulburări moștenite și dobândite) Sursa de vascularizație a măduvei spinării Tehnici de protejare pentru măduva spinării și encefal Ruptura traumatică de aorta Rezultatele intervențiilor chirurgicale - supraviețuire, rate de complicații Rolul stentării endovasculare Managementul medical al bolii vaselor mari Cunoașterea bolii tromboembolice Interpretarea examinărilor CT, RMN, aortografiei Selectarea pacienților pentru intervenții chirurgicale Gestionarea postoperatorie a pacienților, inclusiv a complicațiilor Managementul medical și chirurgical al bolii obstructive venoase Managementul medical și chirurgical al bolilor embolice pulmonare acute și cronice Monitorizare intraoperatorie Măduva spinării și protecția cerebrală Modele cu și fără CEC pentru chirurgia aortică majoră Chirurgie pentru disecția acută a aortei toracice Înlocuirea rădăcinii aortice pentru boala de rădăcină aortică acută și cronică Chirurgie aortică complexă, incluzând chirurgia arcului aortic, chirurgia aortei descendente și toracoabdominală Tehnici endo-vasculare Embolectomie pulmonară Reconstrucția venelor mari BOLII VASCULARE PERIFERICE Examenul vascular (inclusiv interpretarea indicelui gleznă-braț) Diagnostic și management al trombozei venoase profunde Diagnosticul și gestionarea ischemiei acute a membrelor Diagnosticul și gestionarea ischemiei viscerale Boala arterei carotide și atacurile ischemice tranzitorii Boala anevrismală Ulcerul gambier Boală arterială aterosclerotică - aortică - ischemie acută și cronică a membrelor Boala arterială embolică și trombotică Insuficiența venoasă Ulcrul diabetic Pseudoanevrisme Complicațiile accesului vascular Recoltarea venei safene Anastomoza vasculară Embolectomia Fasciotomia TULBURĂRI CARDIACE DE CODUCERE Anatomia căilor normale de conducere Anatomia și influența sistemului nervos simpatic și parasimpatic asupra conducerii cardiace Caracteristicile tulburărilor de conducere atrială (disfuncția nodului sinusal, flutterul atrial, fibrilația atrială, sindromul Wolf-Parkinson-White, reintrarea nodului AV) Caracteristicile tulburărilor de conducere ventriculare [tahicardie ventriculară (monomorfă vs. polimorfă), fibrilație ventriculară, bloc ramură stânga, bloc ramură dreaptă] Factori de risc pentru fibrilația atrială postoperatorie Efectele adverse ale aritmiilor atriale și ventriculare și terapii medicale actuale Indicații pentru implantarea de stimulator cardiac pentru tulburări atriale și ventriculare Indicatii si time-ing pentru defibrilatoare cardiace implantabile automate Indicații pentru plasarea de electrozi epicardici Indicatii pentru terapia de resincronizare cardiaca Complicațiile electrozilor intravasculari (perforare, infecție, stenoză a vaselor mari) Indicatii si complicatii ale ablatiei prin tehnici transcateter Selectarea pacientilor și a leziunilor potrivite pentru o intervenție chirurgicală( individuală sau concomitentă) pentru fibrilația atrială și definirea ratele de succes Gestionarea medicației anticoagulante și antiaritmice după o intervenție chirurgicală pentru fibrilație atrială Managementul fibrilației atriale postoperator Complicațiile extragerii electrozilor transvenoși Determina indicației pentru intervenție chirurgicală de urgență pentru complicații ale procedurilor de ablație sau extragere de electrozi Selectarea pacienții adecvați pentru tratamentul chirurgical al tulburărilor cardiace Gestionarea stimularii cardiace temporare în perioada post-operatorie Implantarea stimulatoarelor cardiace și a electrozilor Chirurgia pentru fibrilația atrială BOLILE PERICARDULUI ȘI MIOCARDULI. TUMORILE CARDIACE Anatomia pericardului Patologia pericardului (procese benigne, maligne, inflamatorii) Consecințe patofiziologice ale constricției pericardice și ale tamponadei Tehnici clinice și imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor pericardice Pericardita (primară și post pericardiotomie) Puncția pericardică sub ghidaj ecografic Fereastra pericardică (abord subxifoidian, toracoscopic) Pericardiectomie pentru pericardita constrictivă Materiale utilizate pentru înlocuirea pericardică Complicații după intervenția chirurgicală pericardică Indicatii pentru reconstructia pericardiacă Interpretarea tehnicilor de laborator, funcționale și imagistice, inclusiv ecografia Recunoașterea și evaluarea tamponadei cardiace și a constricției pericardice Recunoașterea herniei și strangulării cardiace Managementul postoperator al pacienților după intervenția chirurgicală pericardică Tumori cardiace benigne și maligne Managementul tumorilor cardiace Diagnosticarea și gestionarea cardiomiopatiei hipertrofice obstrctive (CMHO) INSUFICIENȚA CARDIACĂ ȘI TRANSPLANTUL CARDIAC Etiologia și istoria naturală a insuficienței cardiace Moduri de acțiune și interacțiunea medicamentelor utilizate frecvent în insuficiența cardiacă Evaluarea și gestionarea insuficienței cardiace avansate Indicatii pentru asistenta circulatorie mecanica acuta si cronica Fiziopatologia fluxului nonpulsatil Evaluarea preoperatorie pentru transplantul cardiac Indicații și evaluare pentru transplantul cardiac Rejetul cardiac acut și cronic Rezultatele transplantului cardiac și intervențiilor non-transplant pentru insuficiența cardiacă Gestionarea donatorului in moarte cerebrală Recoltarea de la donatori Gestionarea pacienților cu transplant postoperator, inclusiv a complicațiilor Terapia imunosupresivă Diagnosticarea și tratamentul defecțiunilor dispozitivului de asitență circulatorie Managementul insuficienței cardiace acute acute după cardiotomie Tehnica transplantului cardiac Revascularizarea chirurgicală pentru cardiomiopatia ischemică Operație de remodelare chirurgicală ventriculară Repararea valvei mitrale pentru insuficiența cardiacă Furnizarea și administrarea suportului ventricular mecanic in scenariu acut Dispozitive de asistență ventriculară extracorporeală și intracorporeală TRAUMATISMELE CARDIOTORACICE Mecanismul și modelele de leziuni nepenetrante, penetrante și prin decelerare ale toracelui Indicatii si utilizarea investigatiilor adecvate in managementul traumei toracice Indicatii pentru toracotomie in traume Diagnosticarea și gestionarea situațiilor care amenință viața: obstrucționarea căilor aeriene, pneumotorax in tensiune, hemotorax masiv, leziuni toracice deschise, tamponada cardiacă Diagnosticarea și evaluarea situațiilor care pot pune viața în pericol:contuzii pulmonare, ruptură bronșică, leziuni cardiace, sângerări intratoracice,leziuni esofagiene, pneumotorax simplu și leziuni vasculare majore Pericardiocenteza și drenajul pericardic subxifoidian pentru tamponadă Repararea leziunilor cardiace Repararea transecției aortice Repararea altor leziuni vasculare majore BOALA CARDIACĂ CONGENITALĂ Fiziologie Hemodinamica; fiziologia și măsurarea, inclusiv calcule de șunt, PVR, determinări SVR Fiziologia sunturilor stânga-dreapta și șuturile drepte-stânga Fiziologia vascularizatiei pulmonare și schimbările cu creșterea Tulburări de conducere Fiziologia bypass-ului cardiopulmonar pediatric, incluzând hipotermia, debitul redus (low-flow) și arestul circulator. Anatomie Embriologia de bază a inimii, plămânilor, vaselor mari Anatomia și variantele coronariene Localizarea și traiectul sistemului de conducere în boala cardiacă congenitală Anatomia de bază a septului atrial și septului ventricular Concepte de bază ale pozițiilor cardiace, ale situsului, conexiunilor atrioventriculare și ventriculoarteriale Fiziopatologie Concepte de bază ale supraîncărcării de volumu și presiune Mecanismele cianozei Manifestări ale insuficienței cardiace congestive la sugari și copii Farmacologie Medicamente specifice utilizate în tratamentul bolilor cardiace congenitale (beta-blocante, inhibitori ECA, digoxină, diuretice, PGE1, oxid nitric, vasodilatatoare sistemice) Dozare și aplicații specifice Indicații generale și utilizarea inotroapelor, medicamente antiaritmice, medicamente hemostatice, antiplachetare, medicamente anticoagulante și trombolitice, analgezice, antibiotice, agenți anestezici și vasodilatatoare (sistemice și pulmonare) la copii și adolescenți Boala cardică congenitală Interpretarea datelor Hematologie de rutină și investigații biochimice Radiografia toracică și ECG Datele privind cateterismul cardiac, inclusiv interpretarea datelor hemodinamice, calculului de șunt și rezistența Imagistica congenitală a bolii cardiace congenitale (echo, RMN, CT) Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor cardiace congenitale comune Rolul colaborativ și complementar al cardiologiei intervenționale Evaluarea și stratificarea riscurilor Elemente de îngrijire intensivă pediatrică de bază (include managementul ventilatiei) Managementul perioperator la adulți și copii după intervenții chirurgicale cardiace congenitale Asistență mecanică (IABP, VAD, ECMO) Indicatii pentru transplantului cardiac sau pulmonar Managementul complicațiilor chirurgicale Resuscitare cardiopulmonara Diagnosticul și tratamentul aritmiilor cardiace congenitale comune Infecția plagilor și dehiscența sternală Sternotomie Toracotomie Pregătirea și instituirea by-passului cardiopulmonar, inclusiv bypass parțial Tehnici de bază ECMO, canulări și management. Anatomia, pato iziologia, istoria naturală, managementul și rezultatele următoarelor boli sau proceduri: Persistența de canal arterial Defectul septal interatrial Defectul septal interventricular Coarctatia Banding de artera pulmonara si sunturi sistemico-pulmonare Transpoziția de vase mari - Switch arterial Tetralogia Fallot Inele vasculare Patologia de ventricul unic (circulația Fontan) Stenoză / insuficiență aortică congenitală (procedura Konno, Ross) Operația Rastelli Sindromul de inima stangă hipoplazică și procedura Norwood Truncus arteriosus Ventricul drept cu dubla cale de ieșire Atrezia pulmonară cu DSV și MAPCA Atrezia pulmonară cu sept intact Defectele septale atrioventriculare parțiale și complete Patologia valvulară mitrală Afecțiuni ale valvei tricuspidice, incluzând anomalia lui Ebstein Arcul aortic întrerupt Drenajul venoas pulmonar aberant total ECMO Transplantul - inima și plămân ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN CHIRURGIA CARDIACĂ PRIM OPERATOR ASISTENȚE 1. Sternotomii -100 -100 2. Sternorafii -100 -100 3. Recoltarea venei safene interne - 50 - 50 4. Recoltarea arterei radiale - 10 - 10 5. Recoltarea arterei mamare interne - 25 - 100 6. Canularea pentru CEC - 100 - 100 7. Asistarea ca primul asistent (cu CEC) - 200 8. Anastomoze aortocoronariene - 10 - 100 9. Decanulări - 100 - 100 10. Conducere CEC - 50 - 50 11. By-pass aortocoronarian (supravegheat) - 5 - 100 12. Înlocuire de valvă aortică (supravegheat) - 5 - 50 13. Înlocuire de valvă mitrală (supravegheat) - 5 - 50 14. Off-pump BAC (supravegheat) - 3 - 10 15. Plastii valvulare (supravegheat) - 2 - 10 16. Proceduri la nivelul aortei (supravegheat) - 2 - 5 17. Sternotomii în reintervenții (supravegheat) - 10 - 10 18. Închidere DSA (supravegheat) - 5 - 10 19. Secțiune sutură CAP (supravegheat) - 5 - 10 20. Închidere DSV (supravegheat) - 5 - 10 21. Coarctație de Ao - 5 - 10 22. Montare IABP - 10 - 10 23. Utilizarea defibrilatorului (ext., int.) - 20 - 20 24. Canulare și decanulare femurală - 10 - 10 25.Intervenții pe valva tricuspidă - 5 - 10 26. Tamponadă cardiacă - 5 - 10 27. Plastii de VS (Anevrism VS) (supravegheat) - 1 - 5 28. Proceduri diagnostice, intubații, catetere venoase centrale, arteriale, puncție și drenaj toracic și pericardic -150 Consultații chirurgie cardiovasculară: 200 100 100 MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, su erință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) III. Relația medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicalădefinire, forme, implicații juridice și deontologice 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Liberertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la inalul vieții - 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicalădiscutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore 1. Jurămîntul lui Hipocratecomentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. 2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate. 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă. 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exempli icarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la inalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore Se recomandă ca fiecare rezident să posede un registru în care să consemneze toate procedurile și manevrele practice efectuate. Acest registru trebuie vizat periodic de către conducătorul de rezidențiat. Volumul activităților practice va fi stabilit de către serviciile respective de specialitate, în legătură cu specificul și volumul de activitate al centrului de pregătire. Procedeele de cardiologie și radiologie intervențională sunt necesare rezidentului de chirurgie cardiovasculară, în vederea practicii sale viitoare în domeniul procedeelor hibride ( de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională) așa cum se conturează acestea în prezent. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Trebuie definite clar obiectivele educaționale, rezultatele așteptate la finalul pregătirii, sublinierea evidentă a standardului profesional (portofoliul) al specialistului certificat în urma promovării examenului de specialitate . Trebuie creat un document solid, medicolegal, opozabil terților, valid si în situații nedorite, de asemenea usor recognoscibil la nivel european, potrivit recomandărilor din ghidurile UEMS. PROBA SCRISA 1. Anatomia cavitatilor stangi ale cordului 2. Anatomia cavitatilor drepte ale cordului 3. Anatomia sistemului aortic. 4. Malformatiile cardiace congenitale-clasificare 5. Coarctatia de aortadefinitie, aspecte clinice 6. Coarctatia de aortaaspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 7. Coarctatia de aortatratament 8. Obstructia tractului de ejectie a ventriculului stangclasificare si elemente clinice 9. Obstructia tractului de ejectie a ventriculului stangexplorari paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 10. Obstructia tractului de ejectie a ventriculului stangtratament 11. Persistenta de canal arterialdefinitie si elemente clinice 12. Persistenta de canal arterialaspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 13. Persistenta de canal arterialtratament 14. Defectul septal interatrialdefinitie, clasificare 15. Defectul septal interatrialaspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 16. Defectul septal interatrialtratament 17. Defectul septal interventriculardefinitie, clasificare 18. Defectul septal interventricularaspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 19. Defectul septal interventriculartratament 20. Tetralogia Fallotdefinitie, clasificare 21. Tetralogia Fallotaspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 22. Tetralogia Fallottratament 23. Cardiopatia ischemica cronicadefinitie, clasificare 24. Cardiopatia ischemica cronicaelemente clinice si paraclinice 25. Cardiopatia ischemica cronicadiagnostic pozitiv, diagnostic diferential, diagnostic de certitudine 26. Cardiopatia ischemica cronicatratament medicamentos 27. Cardiopatia ischemica cronicatratament interventional 28. Cardiopatia ischemica cronicatratament chirurgical 29. Clasificarea valvulopatiilor 30. Afectiunile valvei aorticeclasificare, etiopatogenie, elemente clinice 31. Afectiunile valvei aorticeelemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 32. Afectiunile valvei aorticetratament 33. Afectiunile valvei mitraleclasificare, etiopatogenie, elemente clinice 34. Afectiunile valvei mitraleelemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 35. Stenoza valvei mitraletratament 36. Insuficienta valvei mitraletratament 37. Afectiunile valvei tricuspideclasificare, etiopatogenie, elemente clinice 38. Afectiunile valvei tricuspideelemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 39. Afectiunile valvei tricuspidetratament 40. Anevrismele aorticedefinitie, clasificare 41. Anevrismele aorticeelemente clinice si explorarile paraclinice 42. Anevrismele aortei ascendenteprincipii de tratament 43. Anevrismele toracoabdominaleprincipii de tratament 44. Anevrismele aortei abdominale infrarenaleprincipii de tratament 45. Disectia acuta de aortadefinitie,clasificare 46. Disectia acuta de aortaelemente clinice si explorarile paraclinice 47. Disectia acuta de aortadiagnostic pozitiv si diferential 48. Disectia acuta de aorta tip A- tratament 49. Complicatiile mecanice ale infarctului miocardic acutclasificare,elemente clinice 50. Complicatiile mecanice ale infarctului miocardic acutexplorari paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 51. Complicatiile mecanice ale infarctului miocardic acuttratament 52. Cardiomiopatiiledefinitie, etiopatogenie, clasificare 53. Cardiomiopatiileexplorari paraclinice,diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 54. Cardiomiopatiileprincipii de tratament 55. Pericardita acutadefinitie, clasificare 56. Pericardita acutaelemente clinice si explorarile paraclinice 57. Pericardita acutadiagnostic pozitiv, diagnostic diferential, diagnostic de certitudine 58. Pericardita acutatratament 59. Pericardita cronicadefinitie, clasificare 60. Pericardita cronicaelemente clinice si explorarile paraclinice 61. Pericardita cronicadiagnostic pozitiv, diagnostic diferential, diagnostic de certitudine 62. Pericardita cronicatratament 63. Tamponada cardiacadefinitie, elemente clinice 64. Tamponada cardiacaexplorari paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 65. Tamponada cardiacatratament 66. Transplantul cardiacprincipii de selectare a donatorului si receptorului 67. Transplantul cardiacmanagementul transplantului propriu-zis(etapa chirurgicala) 68. Transplantul cardiaccomplicatii precoce si la distanta 69. Circulatia extracorporealacircuite, principii de management intraoperator 70. Stopul cardiacprincipii de resuscitare 71. Stopul respiratorprincipii de resuscitare 72. Socul cardiogenfiziopatologie, tratament 73. Socul hemoragicfiziopatologie, tratament 74. Ischemia acuta a membrelor inferioaredefinitie, aspecte clinice 75. Ischemia acuta a membrelor inferioare - explorari paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 76. Ischemia acuta a membrelor inferioare - tratament 77. Ischemia cronica a membrelor inferioare - definitie, aspecte clinice 78. Ischemia cronica a membrelor inferioare - explorari paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 79. Ischemia cronica a membrelor inferioare - tratament 80. Ischemia critica a membrelor inferioare - definitie, aspecte clinice 81. Ischemia critica a membrelor inferioare - explorari paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 82. Ischemia critica a membrelor inferioare - tratament 83. Boala aterosclerotica a aortei abdominale-definitie, clasificare 84. Boala aterosclerotica aortei abdominaleelemente clinice si paraclinice 85. Boala aterosclerotica aortei abdominaletratament 86. Boala cerebrovasculara ischemicadefinitie, clasificare 87. Boala cerebrovasculara ischemica extracranianaelemente clinice si paraclinice 88. Boala cerebrovasculara ischemica extracraniana - diagnostic diferential, principii de tratament 89. Boala cerebrovasculara ischemica extracraniana - tratament chirugical 90. Tromboza venoasa profunda a membrelor inferioaredefinitie,elemente clinice 91. Tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare - explorari paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 92. Tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare - principii de tratament 93. Tromboembolismul pulmonardefinitie,elemente clinice 94. Tromboembolismul pulmonar-explorari paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 95. Tromboembolismul pulmonarprincipii de tratament 96. Tromboembolismul pulmonartratament chirurgical 97. Abdomenul acut chirurgicaletiopatogenie,clasificare, elemente clinice 98. Abdomenul acut chirurgicalexplorari paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 99. Abdomenul acut chirurgicalprincipii de tratament 100. Hemoragia digestiva superioaradefinitie,etiopatogenie 101. Hemoragia digestiva superioaraexplorari paraclinice si tratament 102. Traumatismele abdominaleclasificare, etiopatogenie 103. Traumatismele abdominaleelemente clinice si explorari paraclinice 104. Traumatismele abdominaleprincipii de tratament 105. Sindromul ocluziv intestinaldefinitie, etiopatogenie, clasificare 106. Sindromul ocluziv intestinalexplorari paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential 107. Sindromul ocluziv intestinal - principii de tratament 108. Afectiunile pleureiclasificare, etiopatogenie, elemente clinice 109. Afectiunile pleureiexplorari paraclinice, tratament 110. Traumatismele peretelui toracicclasificare, etiopatogenie 111. Traumatismele peretelui toracicexplorari paraclinice, tratament 112. Toracoscopia si chirurgia toracica videoasistataindicatii, avantaje PROBA PRACTICA. Tehnici Chirurgicale: 1. Sternotomia 2. Sternotomia în reintervenții 3. Sternorafia 4. Pericardotomia 5. Drenajul toracic 6. Punctia pericardica, pleurala 7. Traheostomia 8. Recoltarea venei safene interne 9. Recoltarea arterei radiale 10. Recoltarea arterei mamare interne 11. Recoltare grefoane pentru by-pass 12. Masajul cardiac intern 13. Defibrilarea electrica a inimii, Utilizarea defibrilatorului (ext., int.) 14. Incanulare CEC 15. Decanulare CEC 16. Conducere CEC 17. Montare IAB 18. Canulare și decanulare femurală 19. Canulare și decanulare alternativa 20. Tamponadă cardiacă (Management chirurgical) 21. Proceduri la nivelul aortei 22. Inlocuiri valvulare (Mitrala, Aortica,) 23. Intervenții pe valva tricuspidă 24. Plastii valvulare 25. Bypass aortocoronarian, Anastomoze aorto-coronariene 26. Plastii de VS (Anevrism VS) 27. Închidere DSA 28. Închidere DSV 29. Coarctație de Ao 30. Secțiune, sutură CAP 31. Trombendaterectomia 32. Embolectomia arteriala, 33. Ligaturile arteriale 34. Suturi vasculare 35. Bypassurile vasculare 36. Restabiliri de flux arterial: - aorto-iliace - aorto-femural - femuro-femural - femuro-popliteu - extra-anatomice 37. Angioplastia de lărgire cu petec 38. Cura chirurgicala a varicelor 39. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă 40. Operații combinate în ischemiile severe SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: 1. de a armoniza programul de pregătire în chirurgia cardiovasculară din România cu cel din țările europene și cu cel ormulat de către (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS) 2. de a de ini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practica chirurgia cardio vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia cardiovasculară urmând acest curriculum artrebui să o ere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a o eri consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de de chirurgie cardiovasculară (ambulator/unitati cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a o eri educație de chirurgie cardiovasculară studenților, rezidenților sau pacienților. 3. de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi cardiovasculari și de centre de chirurgie cardiovasculară pentrucreșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli cardiace si vasculare. 4. de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei cardiovasculare în Europași în lume SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie cardiovasculară, care se inalizează prin examenul de specialist în chirurgia cardiovasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îicon eră competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități: □ cabinet ambulator de chirurgie cardiovasculară □ chirurgie cardiovasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată □ educație cardiovasculară la studenți, rezidenți și pacienți. EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST: Probe de evaluare, speci ice programului: Probă Da/Nu Examen teoretic scris DA Examen clinic 1 DA Examen clinic 2 DA Probă operatorie DA Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) A FOST DETALIAT LA FIECARE MODUL

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST IN CHIRURGIE CARDIOVASCULARA REZULTATE inalizarea pregătirii: AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la Chirurgul cardiovascular să aibă cunoștințe și să înțeleagă: 1. Științele undamentale Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practica chirurgiei cardiovasculare pediatrice si adule. Anatomie petru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală; Fiziologie și biochimie pentru a înțelege e ectele bolii cardio vasculare asupra structurii și uncției normale asistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților cardiovasculari; Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practica chirurgiei cardiovasculare; Farmacologie incluzând acțiunile perioperativ și în medicamentelor olosite în mod obișnuit 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității managementul pacienților cardiovasculari critici; Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit. 2. Aptitudini si atitudine pro esională 2.1. Comunicare și comportament Contactul clinic cu pacientul Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului. Aptitudini de consiliere și comunicare Abilitate de consilia paceinții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu e ectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund. Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor cardiovasculare Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau trans er. 2.2 Management Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie cardiovasculară Abilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile. Înțelegerea aspectelor socio-econimice și legale ale pacienților cardiovasculari Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților cardiovasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medicolegale, etice ale pacienților. 2.3 Învățământul și cercetarea Însușirea experienței didactice Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri speci ice. Dezvoltarea experienței în cercetare Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review. 2.4 Controlul calității Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității Recunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia cardiovasculară. PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM PRESEDINTELE COMISIEI DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARA A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, CONF. DR. ADRIAN MOLNAR MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE

De iniția specialității:

NEUROCHIRURGIA este o specialitate medicală care oferă diagnosticul, managementul chirurgical sau nonchirurgical (prevenția, diagnosticul, evaluarea, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea) pacienților cu procese patologice care afectează sistemul nervos central și periferic, incluzând structurile lor de suport și protecție, structurile lor vasculare, precum și tratamentul chirurgical sau non-chirurgical al durerii. Aceasta presupune tratamentul afecțiunilor cerebrale, ale meningelor, craniului și a structurilor vasculare intrași extracraniene (arterele carotide și vertebrale), afecțiuni ale glandei hipofizare, afecțiuni ale nervilor cranieni și spinali, ale nervilor periferici, afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ, afecțiuni ale măduvei spinării, meningelui adiacent, precum și afecțiuni ale coloanei vertebrale, inclusiv acele afecțiuni care necesită intrumentație spinală.

Preambul:

Apariția noilor recomandări ale UEMS în anul 2015 ( European Training Requirements or the Specialty o Neurosurgery / European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery /UEMS 2015/34) ne obligă la o actualizare a curriculei de pregătire în specialitatea Neurochirurgie în conformitate cu noile standarde ale UEMS. Ca membru al Uniunii Europene, România are obligația, prin Ministerul Sănătății ca autoritate națională, să asigure condiții de educație și formare în specialitatea Neurochirurgie astfel încât calificarea obținută în centrele de formare din România să fie recunoscute pe întreg teritoriul Uniunii Europene (Directiva 36/2005 a Consiliului European care stabilește mecanismul recunoașterii mutuale automate a medicilor în conformitate cu cerințele formării pe teritoriul statelor membre, bazată pe durata pregătirii în specialitate și titlul calificării).

În acest sens, va trebui efectuată de urgență o reevaluare a centrelor de formare din România, în vederea acreditării acestora pe plan național și ulterior pe plan european. Acest proces de evaluare și acreditare va trebui efectuat de o comisie mixtă formată din membri ai Comisiei de Neurochirurgie și reprezentanți ai MS. Procesul de evaluare și acreditare va viza existența dotărilor și echipamentelor minim necesare, numărului minim de medici care pot fi îndrumători de rezidențiat (4 medici primari incluzând și directorul de program din centrul respectiv, conform standardelor UEMS), paleta și numărul de intervenții chirurgicale efectuate, numărul de cazuri internate și tratate /an la nivelul secției/secțiilor, astfel încât centrele acreditate să ofere condiții cel puțin minimale pentru formarea în specialitatea de neurochirurgie. În eventualitatea în care la nivelul unei secții nu există toate condițiile pentru formarea completă, pot fi organizate centre prin asocierea a două sau mai multe secții din acelasi centru sau din centre apropiate geografic, care să permită rotația rezidenților pentru completarea formării.

În formarea rezidenților, se va avea în vedere că orele de pregătire teoretică, demonstrațiile practice, cursurile tematice de tehnici chirurgicale și microchirurgicale, orele dedicate cercetării se vor efectua în afara timpului efectiv de muncă. Coordonatorul de program este responsabil de organizarea acestora în vederea asigurării unei pregătiri teoretice și practice cât mai complexe a rezidenților.

Rolul rezidentului în sala de operație va fi crescut gradual, pe masura acumulării cunoștințelor

practice și teoretice, de la observator în sala de operație în primele săptămâni de formare, la Ajutor 2 , în care participă efectiv în echipa operatorie la timpii de deschidere și închidere, având un rol din ce în ce mai activ. Urmatoarea etapă este cea de Ajutor 1 , în care efectuează sub supraveghere deschiderea până la timpul lezional (cerebral sau vertebro-medular, după caz) precum și la închiderea plăgii operatorii. Pe măsura acumulării unei experiențe operatorii suficiente, rezidentul va efectua o serie de intervenții chirurgicale ca Operator sub supraveghere directă , aceasta presupunând prezența îndrumătorului în sala de operație pe toată durata intervenței chirurgicale. La finele programului de rezidențiat, rezidentul trebuie să fie capabil să realizeze o serie de intervenții chirurgicale ca Operator principal , în limita competenței conferite de examenul de specialitate, definite prin Anexa Barem de proceduri de specialitate. Este obligația Directorului de program de a se preocupa de o formare completă a rezidentului, dar în același timp este datoria rezidentului de a se preocupa de îndeplinirea baremului minim de proceduri chirurgicale de efectuat pe parcursul formării, barem fără de care nu poate fi acceptat pentru înscrierea la examenul de specialitate.

Rezidenții trebuie să vină în contact cu întregul spectru de intervenții neurochirurgicale pe durata formării în specialitate. Aceasta presupune instruirea de către mai multe persoane calificate în anumite subspecializări, precum și posibilitatea instruirii rezidentului în diferite centre care au experiență pe anumite subspecialități (neurochirurgie vasculară, tratament endovascular, chirurgie spinală, neurochirurgie pediatrică etc.). Atașat acestui document se află o anexă care cuprinde numărul minim, respectiv numărul optim de procedee chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le efectueze până la finalizarea rezidențiatului. În condițiile în care numărul minim pentru o anumită procedură nu poate fi îndeplinit, poate fi compensat de o altă procedură comparabilă din aceeași arie tematică, astfel încât numărul minim de intervenții pe o anumită arie să fie asigurat.

Rezidenții vor fi implicați în managementul cazurilor pornind de la diagnostic, tratament chirurgical sau non-chirugical, urmărirea postoperatorie și eventual la urmărirea periodică pe termen mediu și lung a pacienților, pentru a avea o înțelegere completă a managementului bolnavului neurochirurgical.

Având în vedere noile reglementări legislative referitoare la timpul de muncă, pentru a evita o prelungire a duratei specializării de la 6 la 7 ani, considerăm că se impun o serie de modificări ale curriculumului de pregătire, prin reducerea perioadei și orelor dedicate modulelor conexe de la 67 de săptămâni la 52 de săptămâni, concomitent cu creșterea perioadei dedicate formării în specialitate de la 260 de săptămâni la 275 de săptămâni.

 Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.  Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă aproximativ 20%, restul de 80% fiind dedicat activităților practice, studiului individual și activității de cercetare.  La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 6 NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 15 MODULUL 1 Introducere în Neurochirurgie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 13 SĂPTĂMÂNI/3 LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 2 Medicină de Urgență (pre-spital și UPU), NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI /LUNI/MODUL 4 SĂPTĂMÂNI /1 LUNĂ ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 3 Chirurgie generală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI /LUNI/MODUL 8 SĂPTĂMÂNI /2 LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 4 Neurologie generală și neuro iziologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 8 SĂPTĂMÂNI /2 LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 5 Imagistică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 4 SĂPTĂMÂNI /1 LUNĂ/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 6 O talmologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 4 SĂPTĂMÂNI /1 LUNĂ/MODUL ORE DE CURS/LUNA/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 7 ORL NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 4 SĂPTĂMÂNI /1 LUNĂ/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 8 Chirurgie Maxilo-Facială NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 4 SĂPTĂMÂNI /1 LUNĂ/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 9 Neurotraumatologie cranio-cerebrală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 32 SĂPTĂMÂNI /8 LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 10 Neurotraumatologie vertebromedulară NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 20 SĂPTĂMÂNI /4 LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 11 Patologia vertebro-spinală netraumatică și patologia nervilor peri erici NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 52 SĂPTĂMÂNI /12LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 12 Patologie cranio-cerebrală oncologică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 52 SĂPTĂMÂNI /12LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 13 Neurochirurgie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 32 SĂPTĂMÂNI /8 LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 14 Neurochirurgie uncțională, chirurgia epilepsiei, tratamentul la durerii, radiochirurgie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 20 SĂPTĂMÂNI /4 LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 15 Patologie neurochirurgicală Vasculară, Neurochirurgie Specială NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI/MODUL 52 SĂPTĂMÂNI /12LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ Total ore pregătire teoretică (Cursuri)* 1200 ORE Total ore pregătire practică ** 13.700 ORE * Cuprinde orele de cursuri naționale, internațion ale, participări simpozioan e, con erințe, congrese, orele de cursuri practice, orele de work-shop organizate la nivel național sau internațional, demonstrații practice, cercetare. **În calculul orelor de activitate practică s-a avut în vedere reglemetarea UE privitoare la timpul de muncă. Calculul s-a e ectuat pentru 48 de săptămâni/an (4 săptămâni de concediu de odihnă/an) rezultând o medie de 44 ore/săptămână și cuprinde orele de gardă voluntară și gărzile e ectuate pe linia a II-a începând din anul III. 1.2. Structura programului Anul I: PRACTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ ȘI URGENȚE, CUNOȘTINȚE FUNDAMENTALE ÎN SPECIALITATE Modulul 1, anul I: Introducere în Neurochirurgie Nr. ore curs: 60 Nr. ore practică: 132 ore de practică (nu cuprinde orele de gardă voluntară) 1. Tematică  Abordarea bolnavului neurochirurgical;  Examinarea bolnavului neurochirurgical;  Noțiuni de bioetică medicală;  Administrarea documentației medicale;  Tehnici de îngrijire a bolnavului neurochirurgical;  Noțiuni de Metodologia Cercetării Științifice;  Noțiuni de neuroanestezie, terapie intensivă și monitorizare a pacientului neurochirurgical. 2. Obiective educaționale a. Acomodarea rezidentului cu profilul pacienților neurochirurgicali; b. Stabilirea relației medic-pacient; c. Deprinderea tehnicilor de administrare a documentației medicale; d. Acomodarea cu tehnicile de îngrijire și monitorizare a pacienților neurochirurgicali. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: a. Examinarea clinică corectă și competentă a bolnavului neurochirurgical; b. Completarea corespunzătoare a documentației medicale; c. Rezidentul trebuie să știe să efectueze manopere invazive simple (sutura plăgii, puncție lombară, cateterizare venoasă, intubație orotraheală de urgență, pansamentul și urmărirea plăgii operatorii); d. Însușirea și înțelegerea responsabilităților specifice specialității; e. Deprinderea metodologiei de cercetare științifică, a tehnicilor de elaborare și redactare a unei lucrări științifice. Modulul 2, anul I: Medicină de Urgență (pre-spital și UPU) Nr. ore curs: 20 Nr. ore practică: 176 1. Tematică a. Managementul căilor aeriene; b. Coordonarea unei resuscitări cardiopulmonare; c. Evaluarea primară și secundară a pacientului traumatizat; d. Efectuarea unor manevre și proceduri sub supraveghere:  Ventilația pe balon și mască  Intubația orotraheală și nasotraheală  Intubația prin transiluminație  Aplicarea măștii laringiene  Minitraheostomia  Verificarea aparatului de ventilație și setarea parametrilor de ventilație  Monitorizarea neinvazivă și invazivă a presiunii arteriale  Monitorizarea ECG  Efectuarea unei electrocardiograme  Cardiostimulare transtoracică  Defibrilare  Cardioversie  Accesul venos periferic și central  Drenajul pleural cu ac și tub de dren  Lavajul peritoneal diagnostic  Paracenteza  Puncția lombară  Evaluarea și tratamentul de urgență a plăgilor  Tamponament nazal anterior și posterior  Otoscopia  Rinoscopia  Sondaj oro și nasogastric  Sondaj vezical 2. Obiective educaționale: a. Examinarea pacienților, solicitarea de investigații paraclinice și aplicarea tratamentului în urgență; b. Cunoașterea noțiunii și principiilor de triaj în serviciile de urgență; c. Cunoașterea principiilor de coordonare a fluxului pacienților într-un serviciu de urgență supraaglomerat. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire): a. Managementul pacienților în situații de urgență; b. Identificarea pacienților care necesită spitalizare; c. Identificarea pacienților care necesită manopere medicale de urgență; d. Însușirea principiilor de colaborare ca membru într-o echipă de reanimare cu sarcini specifice. Modului 3, anul I: Chirurgie Generală Nr. ore de curs: 40 Nr. ore de practică: 352 ore 1. Tematica a. Metode moderne de diagnostic în chirurgie; b. Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase ș i nervi, traheostomia, pleurotomia; c. Noțiuni de chirurgie laparoscopică; d. Asepsia și antisepsia; e. Pregătirea preoperatorie a bolnavului; f. Îngrijiri și complicații postoperatorii; g. Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie; h. Tehnici chirurgicale de bază:  Manevrarea instrumentelor  Efectuarea nodurilor chirurgicale (manual, cu ajutorul instrumentelor)  Tehnici de sutură chirurgicală  Utilizarea diatermiei în chirurgie - sisteme de electrochirurgie  Debridarea țesuturilor  Sutura tendoanelor  Izolarea și legarea vaselor  Anastomozele vasculare  Arteriotomia  Angioplastia  Anastomoze termino - terminale și anastomoze termino - laterale  Tehnici chirurgicale minim invazive  Abordul transpleural al coloanei vertebrale i. Abordul retroperitoneal al coloanei vertebrale j. Abordul transtoracic al coloanei vertebrale k. Managementul chirurgical în echipa de politraumă l. Managementul de urgență al leziunilor vaselor mari 2. Obiective educationale: a. Învățarea tehnicilor de bază în chirurgie; b. Managementul marilor urgențe politraumatice; c. Ierarhizarea priorităților chirurgicale; d. Căi de abord alternative în chirurgia spinală. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire): a. Însușirea tehnicilor de bază în chirurgie; b. Managementul și ierarhizarea priorităților chirugicale în politraumă; c. Operația în echipă multidisciplinară. Modulul 4, anul I: Neurologie generală și neuro iziologie Nr. ore curs: 40 ore Nr. ore practică: 352 ore (9 săptămâni, 48 ore/săptămână) 1. Tematică a. Neuroanatomie și neurofiziologie; b. Neurotransmițători; c. Farmacologie și farmacokinetică neurologică; d. Neuroplasticitate; e. Semiologia neurologică; f. Electrofiziologia sistemului nervos, noțiuni de neuromonitorizare  Potențiale evocate somestezice (PES), potențiale evocate vizuale (PEV) și auditive (PEA), D-wave  Stimularea magnetică transcraniană - interpretarea potențialelor evocate motorii g. Accidentele vasculare cerebrale; h. Epilepsia și tulburările stării de conștiență; i. Bolile degenerative ale creierului; j. Boala Parkinson și sindroamele pseudoparkinsoniene; k. Distoniile; l. Noțiuni de neuroreabilitare. 2. Obiective educaționale: a. Însușirea examenului neurologic corect și complet; b. Managementul pacientului neurologic; c. Însușirea elementelor de bază în diagnosticul neurofiziologic și al monitorizării neurofiziologice; d. Posibilități și perspective de tratament neurochirurgical în afecțiuni neurologice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire): a. Evaluarea corectă și completă a pacientului neurologic, b. Abilitatea de a evalua la nivel bazic investigațiile electrofiziologice. Modulul 5, anul I: Imagistică medicală Nr. ore curs: 20 Nr. ore practică: 176 1. Tematică a. Radiologie generală b. Examinarea CT  Nativă și cu contrast  Examinare Angio-CT  Examinarea CT craniană  Examinarea CT toraco-abdominală  Examinări CT specifice c. Examinarea RMN a. Examinarea RMN nativă b. Secvențe RMN c. Contrastarea în examinarea RMN d. Examinarea RMN cranio-cerebrală e. Examinarea RMN a coloanei vertebrale f. RMN funcțional g. Spectroscopia RMN h. Tehnici RMN specifice (DTI, tractografie, Angio RMN etc.) d. Angiografia cerebrală e. Angiografia spinală f. Tratamentul endovascular al leziunilor vasculare cerebrale și spinale-principii și tehnici g. Examinări izotopice h. Ecografia cerebrală, a vaselor gâtului și transcraniană i. Ecografie intraoperatorie nativă și cu contrast j. PET CT 2. Obiective educaționale: a. Însușirea noțiunilor de bază ale imagisticii cerebro-spinale normale; b. Învățarea tehnicilor specifice de RMN și CT în diagnosticul complet al afecțiunilor cerebrospinale; c. Aspecte de diagnostic diferențial; d. Aspecte complementare ale imagisticii moderne; e. Posibilități și limite ale tratamentului endovascular actual. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: a. Rezidentul trebuie să cunoască aspectele radiologice, imagistice și funcționale normale; b. Să cunoască indicațiile specifice pentru fiecare tip de investigație imagistică; c. Să posede tehnicile de utilizare a ecografiei intraoperatorii; d. Să dețină cunoștințele necesare pentru un diagnostic neuroradiologic corect. Modulul 6, anul I: O talmologie Nr. ore curs: 20 Nr. ore practică: 176 1. Tematică a. Anatomia ochiului și a orbitei; b. Examinarea clinică a ochiului și funcției vizuale; c. Examinarea paraclinică a ochiului (FO, AV, CV); d. Investigații imagistice specifice  OCT  RMN de orbită  CT de orbită  Ecografia oculară e. Afecțiuni traumatice ale ochiului și orbitei; f. Afecțiuni tumorale ale orbitei; g. Afecțiuni vasculare ale orbitei; h. Afecțiuni inflamatorii ale orbitei; i. Tehnici chirurgicale specifice  Blefarorafia  Tarsorafia  Tarsotomia  Explorarea polului anterior  Abordul subconjunctival  Sutura leziunilor traumatice ale pleoapei 2. Obiective educaționale: a. Examinarea corectă a funcției vizuale și a motilității oculare; b. Însușirea tehnicilor chirurgicale specifice; c. Stabilirea indicației terapeutice corecte. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: a. Examenul CV, FO, AV; b. Interpretarea corectă a examinărilor imagistice; c. Însușirea tehnicilor chirurgicale elementare. Modulul 7, anul I: Oto-Rino-Laringologie Nr. ore curs: 20 Nr. ore practică: 176 1. Tematică a. Anatomia endoscopică a foselor nazale, rinofaringelui, sfenoidului; b. Anatomia chirurgicală a stâncii temporale; c. Tamponamentul anterior; d. Tamponamentul posterior; e. Examinarea clinică ORL; f. Examinarea paraclinică a aparatului auditiv; g. Examinarea imagistică în sfera ORL  Ex. CT  Examen RMN  Examen endoscopic h. Abordul endoscopic al hipofizei și etajului anterior al bazei craniului; i. Abordul translabirintic; j. Abordul transmastoidian; k. Traheostomia. 2. Obiective educaționale: a. Însușirea tehnicilor de examinare clinică și paraclinică în sfera ORL; b. Însușirea particularităților de diagnostic imagistic în sfera ORL; c. Evaluarea corectă a patologiei și stabilirea indicației terapeutice; d. Evaluarea critică (avantaje și dezavantaje) a abordurilor chirurgicale de graniță; e. Însușirea tehnicilor de explorare endoscopică a foselor nazale; f. Însușirea modalităților de tratament în echipa multidisciplinară. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: a. Abilitatea de a efectua manopere terapeutice elementare; b. Interpretarea corectă a investigațiilor paraclinice; c. Acomodarea cu tehnicile endoscopice. Modulul 8, Anul I: Chirurgie Maxilo-Facială Nr. ore curs: 20 Nr. ore practică: 176 1. Tematica a. Anatomia chirurgicală a viscerocraniului; b. Examinarea clinică a pacientului cu leziuni maxilo-faciale; c. Examinarea imagistică a pacientului cu leziuni ale viscerocraniului; d. Leziuni traumatice ale viscerocraniului; e. Leziuni tumorale ale viscerocraniului; f. Leziuni vasculare ale viscerocraniului; g. Leziuni inflamatorii ale viscerocraniului; h. Căi de abord transfaciale ale bazei craniului; i. Imobilizarea provizorie în patologia traumatică a viscerocraniului; j. Fixarea definitivă a leziunilor la nivelul viscerocraniului. 2. Obiective educaționale: a. Însușirea metodelor de examinare clinică și imagistică a viscerocraniului; b. Însușirea noțiunilor teoretice de management ale leziunilor viscerocraniului; c. Posibilități chirurgicale de tratament ale leziunilor de graniță; d. Însușirea modalităților de tratament în echipa multidisciplinară. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: a. Abilitatea de a efectua manopere terapeutice elementare; b. Interpretarea corectă a investigațiilor paraclinice; c. Acomodarea cu tehnicile chirurgicale maxilo-faciale. Anul II : NEUROCHIRURGIE Modulul 9, anul II: Neurotraumatologie cranio-cerebrală Nr. ore curs: 150 Nr. ore practică: 1408 1. Tematică  Traumatismul craniocerebral (TCC) ș i fiziopatologia acestuia;  Anatomia patologic ă a leziunilor traumatice craniocerebrale;  Evaluarea severit ăț ii traumatismului craniocerebral;  Diagnosticul imagistic în traumatologia craniocerebral ă;  Presiunea intracranian ă - fiziologie, fiziopatologie, monitorizare;  Evaluarea ș i tratamentul traumatismelor craniocerebrale grave;  Evaluarea ș i tratamentul traumatismelor craniocerebrale minore ș i medii;  Leziuni intracraniene posttraumatice extraaxiale - hematoamele extradurale ș i subdurale;  Leziuni intracraniene posttraumatice intraaxiale - hematoame intracerebrale, contuzii cerebrale, edemul cerebral;  Leziuni posttraumatice la nivelul fosei craniene posterioare;  Leziuni cerebrale posttraumatice difuze;  Leziuni posttraumatice ale nervilor cranieni;  Traumatisme craniocerebrale penetrante;  Fistule posttraumatice de lichid cefalorahidian;  Fracturi craniene;  Leziuni posttraumatice ale scalpului;  Traumatisme craniofaciale;  Prognosticul traumatismelor craniocerebrale;  Complicațiile traumatismelor craniocerebrale;  Complicații vasculare în traumatismele craniocerebrale;  Hidrocefalia posttraumatic ă;  Epilepsia posttraumatic ă;  Infecții posttraumatice;  Sindromul posttraumatic;  Encefalopatia posttraumatic ă;  Particularit ăț ile traumatismelor craniocerebrale la copii;  Particularit ăț ile traumatismelor craniocerebrale la vârstnici;  Traumatismul craniocerebral în cadrul politraumatismelor;  Tratamentul chirurgical al hematoamelor extradurale;  Tratamentul chirurgical al hematoamelor subdurale acute;  Tratamentul chirurgical al hematoamelor subdurale cronice;  Tratamentul chirurgical al fracturilor craniene;  Tratamentul chirurgical al pl ă gilor craniocerebrale;  Tratamentul chirurgical al fistulelor de lichid cefalorahidian;  Tratamentul chirurgical al infecțiilor posttraumatice;  Drenajul ventricular extern ș i monitorizarea presiunii intracraniene;  Repararea defectelor craniene. 2. Obiective educaționale: a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul de urgență al traumatizatului craniocerebral; b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz; c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu traumatisme cranio-cerebrale; d. Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu traumatisme cranio-cerebrale; e. Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivelul extremității cefalice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: Barem de proceduri chirurgicale și activități practice Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI Minim Optim 1. Sutura unei pl ă gi a scalpului 30 60 2. Gaura de trepan pentru drenaj ventricular extern, măsurarea PIC 15 30 3. Tratamentul chirurgical al hematomului subdural cronic 3 6 4. Craniotomie pentru hematom extradural, subdural, intraparenchimatos posttraumatic, contuzie cerebrală 5 10 5. Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene intruzive 5 8 6. Craniectomie decompresivă 2 4 7. Tratamentul chirurgical al fistulei LCR, plastia durei mater 2 5 8. Cranioplastia 3 6 Modulul 10, anul II: Neurotraumatologie vertebro-medulară Nr. ore curs: 50 Nr. ore practică: 880 1. Tematică  Dezvoltarea ș i maturarea coloanei vertebrale. Anatomie descriptiv ă , funcțional ă și chirurgical ă a coloanei. Biomecanica coloanei. Stabilitate - instabilitate vertebral ă;  Semiologia neurologic ă;  Semiologia sensibilit ăț ii, sindroame sensitive;  Semiologia motilit ăț ii ș i a reflexelor, sindrom de neuron motor central ș i neuron motor periferic;  Cuantificarea deficitelor neurologice (scara Frankel, ASIA);  Fiziopatologia leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale;  Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale, analiz ă ș i planning preoperator;  Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei;  Prevenirea ș i tratamentul complica ț iilor, îngrijirea postoperatorie a bolnavului spinal;  Clasific ă ri ale leziunilor traumatice ale coloanei;  Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei o Leziuni traumatice cervicale înalte (zona occipital ă - C2) o Leziuni traumatice ale coloanei cervicale subaxiale o Leziuni traumatice ale coloanei toracale o Leziuni traumatice ale joncțiunii toraco-lombare ș i coloanei lombare o Leziuni traumatice sacro-coccigiene o Protocoale de diagnostic ș i tratament în traumatologia vertebro-medular ă  Abordul posterior al coloanei vertebrale;  Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie) al coloanei vertebrale;  Abord anterior transperitoneal al coloanei vertebrale;  Tehnici de sinteză C1 - C2 pe cale anterioară și posterioară;  Tehnici de sintez ă occiput - C2;  Tehnici de sintez ă cervical ă posterioar ă;  Tehnici de sintez ă cervical ă anterioar ă;  Corpectomia cervical ;  Tehnici de reconstrucție vertebral ă;  Tehnici de sintez ă osoas ă toracal ă ș i lombar ă pe cale posterioar ă ș i posterolateral ă;  Instrumentații pe cale posterioar ă toracal ă ș i lombar ă;  Sinteza intercorporeal ă lombar ă pe cale posterioar ă (PLIF; TLIF);  Recuperarea neuromotorie. 2. Obiective educaționale: a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul de urgență al traumatizatului vertebromedular; b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei teraputice individualizate la caz; c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu traumatisme vertebro-medulare; d. Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu traumatisme vertebro-medulare; e. Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivel toraco-abdominal. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: Barem de proceduri chirurgicale Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI Minim Optim 1. Abordul anterior al coloanei vertebrale cervicale cu leziune traumatic ă (ajutor I) 4 6 2. Abordul posterior al coloanei vertebrale C1-C2 cervicale cu leziune traumatic ă (inclusiv artrodeza) (ajutor I) 2 4 3. Abordul posterior al coloanei vertebrale C3-C7 cervicale cu leziune traumatic ă (inclusiv artrodeza) (ajutor I) 3 6 4. Abordul posterior al coloanei vertebrale toracale cu leziune traumatic ă (inclusiv artrodeza) (ajutor I) 2 4 5. Abordul posterior al coloanei vertebrale lombare cu leziune traumatic ă (inclusiv artrodeza) (ajutor I) 4 6 5. Abordul posterolateral al coloanei toracale (ajutor I) 2 4 6. Abordul posterolateral al coloanei lombare (ajutor I) 2 4 7. Corporectomie cu reconstrucție vertebral ă (ajutor I) 2 4 8. Vertebroplastia percutana transpediculara (ajutor I) 2 4 Modulul 11, anul III: Patologia vertebro-spinală netraumatică și patologia nervilor peri erici Nr. ore curs: 200 Nr. ore practică: 2280 1. Tematică  Tumorile joncțiunii cranio-vertebrale;  Tumori intramedulare;  Tumori subdurale;  Tumori ale cozii de cal;  Tumori vertebrale benigne ș i maligne;  Tumori vertebrale cu extensie epidural ă , tumori ale unghiului costo-vertebral ș i ale spa t iului retroperitoneal;  Discopatia vertebral ă cervicală;  Discopatia vertebral ă toracal ă;  Discopatia vertebral ă lombar ă;  Stenoza canalului rahidian (constituțional ă ș i dobândit ă ), mielopatia vertebral ă;  Spondiloliza ș i spondilolistezisul;  Osteomielita vertebral ă , spondilodiscita (cu germeni piogeni ș i cea specific ă );  Afecțiuni parazitare spinale;  Diformit ă țile coloanei vertebrale;  Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale;  Afecțiuni traumatice și netraumatice ale nervilor periferici;  Leziunile plexului brachial;  Fuziunea imagistică și neuronavigația;  Imagistica intraoperatorie în chirurgia spinală;  Neuromonitorizarea în chirurgia spinală;  Abordul posterior al coloanei vertebrale;  Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie) al coloanei vertebrale;  Abordul transpleural al coloanei vertebrale;  Abordul lateral extracavitar al coloanei vertebrale (toracal ș i lombar);  Abordul prin lombotomie al coloanei vertebrale;  Abordul antero-lateral retroperitoneal al coloanei vertebrale;  Abord prin toracofrenolaparatomie al coloanei vertebrale;  Abord anterior transoral;  Abord anterior retrofaringian al coloanei cervicale;  Abord anterior prin sternotomie al coloanei toracale superioare;  Abord anterior transperitoneal al coloanei vertebrale;  Abord transcutan transpedicular al coloanei vertebrale;  Alte tehnici de abord transcutan (minim invaziv);  Tehnici de sinteză occiput - C2;  Corpectomia toracal ă ș i lombar ă;  Tehnici de reconstruc t ie vertebral ă;  Sinteza intercorporeal ă lombar ă pe cale lateral ;  Tehnici endoscopice de chirurgie spinală ;  Rezecțiile sacrate pentru tumori maligne osoase;  Osteotomia cervical ă ș i lombar ă;  Anatomia chirurgical ă ș i expunerea componentelor sistemului nervos periferic;  Manifest ă ri clinice în traumatismele sistemului nervos periferic;  Tratamentul traumatismelor nervilor periferici;  Leziunile plexului brachial;  Neuropatii prin entrapment;  Patologia infecțioasa vertebro-medulară o Spondilodiscita specifică și nespecifică o Spondilodiscita iatrogenă o Osteita o Empiemul epidural o Abcesul spinal ș i paravertebral o Parazitozele spinale 2. Obiective educaționale: a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor netraumatice vertebro-medulare; b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz; c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni netraumatice vertebro-medulare și ale nervilor periferici; d. Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni netraumatice vertebro-medulare și ale nervilor periferici; e. Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziui complexe la nivel toraco-abdominal. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: Barem de proceduri chirurgicale Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI Minim Optim 1. Abordul posterolateral al coloanei toracale (ajutor I) 4 8 2. Abordul posterolateral al coloanei lombare (ajutor I) 4 8 3. Corporectomie cu reconstruc t ie vertebral ă (ajutor I) 2 4 4. Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc cervicale (ajutor I) prin abord anterior 10 15 5. Abordul posterior al coloanei cervicale (laminectomie/laminotomie) 4/2 6/3 6. Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc toracale (ajutor I) 4 8 7. Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc lombare 25 40 8. Tratamentul chirurgical al spondilolistezisului (ajutor I, opertor) 5 8 9. Abordul chirurgical al unei tumori intramedulare (ajutor I) 3 6 10. Abordul chirurgical al unei tumori subdurale (ajutor I) 4 8 11. Abordul chirurgical al unei tumori de coad ă de cal (ajutor I) 2 4 12. Abordul chirurgical al unei tumori vertebrale (ajutor I) 5 10 13. Abordul chirurgical al unei tumori extradurale (ajutor I) 5 10 14. Neurorafie termino-terminala, exoneuroliza 3 5 15. Tehnici microchirurgicale experimentale de disecție și suturi nervoase pe animale de laborator 5 10 16. Tehnici microchirurgicale experimentale de disecție și suturi vasculare pe animale de laborator 5 10 Începând cu luna a 6-a a anului III, rezidentul poate fi introdus pe linia a II-a de gardă. Modulul 12, anul IV: Patologie cranio-cerebrală oncologică, in ecțioasă și parazitară Nr.ore curs: 200 Nr. ore practică: 2280 1. Tematică  Generalit ă ți de neurooncologie;  Imagistica tumorilor intracraniene;  Fuziunea imagistică și neuronavigația;  Imagistica intraoperatorie în patologia tumorală cerebrală;  Glioamele intracraniene, astrocitoamele, oligodendroglioamele;  Meningioamele intracraniene;  Metastazele cerebrale;  Tumorile intraventriculare, ependimoamele intracraniene, tumorile plexului coroid;  Tumorile selare și paraselare, tumorile hipofizare, craniofaringioamele;  Tumorile disembrioplazice;  Tumorile căilor optice și glioamele hipotalamice;  Tumorile regiunii pineale;  Tumorile fosei craniene posterioare;  Schwannoamele vestibulare;  Meduloblastoamele și tumorile primare neuroectodermale;  Tumorile trunchiului cerebral;  Tumorile glomusului jugular;  Tumorile bazei craniului;  Tumorile craniene;  Tumorile orbitei;  Limfoamele cerebrale;  Pseudotumor cerebri;  Particularitățile tumorilor cerebrale la copii;  Radioterapia și radiochirurgia stereotactică în tumorile intracraniene;  Abordul subfrontal unilateral și bilateral;  Abordul frontobazal;  Abordul frontal;  Abordul frontotemporal;  Abordul temporal;  Abordul subtemporal;  Abordul parietal;  Abordul transcalos;  Abordul transcortical - transventricular;  Abordul occipital;  Abordul suboccipital transtentorial;  Abordul infratentorial supracerebelos;  Abordul suboccipital median;  Abordul suboccipital paramedian;  Abordul retromastoidian;  Abordul transsfenoidal;  Abordurile chirurgicale ale orbitei;  Biopsia stereotactică a tumorilor cerebrale;  Abcesul cerebral;  Empiemul subdural;  Tuberculomul;  Infecții cerebrale iatrogene;  Parazitozele cerebrale. 2. Obiective educaționale: a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor oncologice cranio-cerebrale; b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei teraputice individualizate la caz; c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni oncologice cranio-cerebrale; d. Însușirea procedurilor chirugicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni oncologice cranio-cerebrale e. Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu leziui complexe la nivelul bazei craniului. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: Barem de proceduri chirurgicale Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI Minim Optim 1. Abordul chirurgical al unui gliom frontal 4 8 2. Abordul chirurgical al unui gliom temporal (ajutor I) 4 8 3. Abordul chirurgical al unui gliom parietal (ajutor I) 4 8 4. Abordul chirurgical al unui gliom occipital (ajutor I) 4 8 5. Abordul chirurgical al unui meningiom convexital (ajutor I) 4 8 6. Abordul chirurgical al unui meningiom parasagital (ajutor I) 4 8 7. Abordul chirurgical al unui meningiom de creast ă sfenoidal ă (ajutor I) 3 6 8. Abordul chirurgical al unui meningiom de șanț olfactiv (ajutor I) 2 4 9. Abordul chirurgical al unui meningiom tentorial (ajutor I) 2 4 10. Abordul chirurgical al unei tumori intraventriculare (ajutor I) 2 4 11. Abordul chirurgical al unui craniofaringiom (ajutor I) 2 4 12. Abordul chirurgical transsfenoidal endoscopic al unei tumori selare (ajutor I) 2 4 13. Abordul chirurgical intracranian al unei tumori supraselare (ajutor I) 2 4 14. Abordul chirurgical al unei tumori de regiune pineal ă (ajutor I) 2 4 15. Abordul chirurgical al unei tumori de fosa cranian ă posterioar ă (ajutor I) 5 10 16. Abordul chirurgical al unei tumori de unghi pontocerebelos (ajutor I) 2 4 17. Abordul chirurgical al unei tumori intraorbitare (ajutor I) 2 4 18. Biopsia stereotactic ă/ghidată prin neuronavigație a unei tumori cerebrale (ajutor I) 4 8 19. Alte leziuni benigne (chist epidermoid, dermoid) 2 4 19. Craniotomii pentru tumori intracraniene 60 80 20. Craniotomii/Craniectomii ale Fosei Cerebrale Posterioare pentru tumori de fos ă 20 40 Modulul 13, anul V: Neurochirurgie pediatrică Nr. ore curs: 128 Nr. ore practică: 1408 1. Tematică a. Traumatismele cranio-cerebrale la copil  Mecanisme traumatice  Clasific ă ri, scale de evaluare  Traumatismele cranio-cerebrale la sugar ș i copil mic (0-3 ani)  Neuroimagistic ă în traumatismele cranio-cerebrale la copil  Pl ă gile cranio-cerebrale  Hematoamele intracraniene posttraumatice  Complicațiile infec ț ioase posttraumatice b. Traumatismele vertebro-medulare la copil  Mecanisme traumatice  Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale  Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale c. Patologia tumoral ă la copil  Procese expansive intracraniene supratentoriale  Procese expansive intracraniene infratentoriale  Procese expansive intracraniene la sugar și copil mic (0-3 ani)  Procese expansive de ventricul III ș i regiune pineal ă  Tumori intradurale, subdurale, ale cozii de cal la copii d. Patologia infecțioasă cerebral ă la copil  Abcesul cerebral  Empiemul subdural e. Patologia parazitar ă cerebral ă la copil  Chistul hidatic cerebral  Cisticercoza  Toxaplasmoza . Hidrocefalia intern ă a sugarului ș i copilului  Circulația LCR-anatomia spațiilor lichidiene  Simptomatologia pacientului cu hidrocefalie intern ă  Examene paraclinice în hidrocefalia intern ă a sugarului ș i copilului  Drenajul ventriculo-peritoneal  Drenajul ventriculo-atrial  Alte tipuri de drenaje  Complicațiile drenajelor  Neuroendoscopia în hidrocefalie g. Anomalii congenitale ș i de dezvoltare  Malformații cerebrale congenitale  Craniostenoze  Defecte congenitale ale craniului ș i scalpului  Encefalocele  Chisturi arahnoidiene intracraniene  Malformația Dandy-Walker  Anomalii ale joncțiunii craniovertebrale  Malformația Chiari ș i hidromielia  Malformații disrafice spinale  Chisturi arahnoidiene spinale  Spasticitatea congenital ă la copii h. Malforma ț iile cerebrale vasculare la copil  Anevrisme intracraniene  Malformații arterio-venoase  Cavernoame 2. Obiective educaționale: a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârsta pediatrică; b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz; c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică; d. Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică; e. Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: Barem de proceduri chirurgicale Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI Minim Optim 1. Tratamentul chirurgical al unui hematom extradural la copil 4 8 2. Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural acut la copil (ajutor I) 4 8 3. Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural cronic la copil (ajutor I) 4 8 4. Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene intruzive la copil 4 8 5. Tratamentul chirurgical al unei pl ă gi craniocerebrale la copil 4 8 6. Abordul chirurgical al unei tumori supratentoriale la copil (ajutor I) 4 8 7. Abordul chirurgical al unei tumori infratentoriale la copil (ajutor I) 3 6 8. Abordul chirurgical al unei malformații vasculare intracraniene la copil (ajutor I) 2 4 9. Drenajul ventriculo-peritoneal 3 6 10. Ventriculocisternostomia endoscopic ă (ajutor I) 2 4 11. Tratamentul chirurgical al unui mielomeningocel (ajutor I) 2 4 12. Tratamentul chirurgical al unui encefalocel (ajutor I) 2 4 13. Tratamentul chirurgical al unui chist arahnodian intracranian (ajutor I) 2 4 Modulul 14. Anul V: Neurochirurgie Funcțională, Chirurgia epilepsiei, Tratamentul chirurgical și non-chirurgical al durerii, Radiochirurgie Nr. ore curs: 50 Nr. ore practică: 880 1. Tematica Neurochirurgia stereotactică și funcțională a. Mișcările involuntare b. Boala Parkinson c. Sindroame pseudoparkinsoniene d. Distoniile e. Torticolisul spasmodic f. Spasticitatea g. Stimularea cerebrală profundă (DEEP Brai Stimulation-DBS) h. Talamotomia i. Palidotomia j. Tehnici de denervare Chirurgia epilepsiei a. Indicații operatorii în tratamentul epilepsiei b. Investigații electrofiziologice, imagistice și funcționale c. Mappingul cortical d. Stimularea corticală directă e. Tehnici chirurgicale  Stimularea vagală (VNS)  Rezecția focarului epileptogen  Tehnici de rezecție subcorticală  Calosotomiile  Hemisferectomia Tratamentul durerii a. Nevralgia trigeminală b. Alte nevralgii faciale c. Hemispasmul facial d. Durerea neuropată e. Cauzalgia f. Durerea vertebrală persistentă („Failed back syndrome") g. Microdecompresiunea vasculară h. Tehnici alternative de tratament al nevralgiei trigeminale i. DREZ -tomia j. Cordotomiile k. Tehnici de administrare intratecală a analgeticelor. Radiochirurgia a. Mijloace tehnice de realizare a radiochirurgiei stereotactice b. Indicații neurochirurgicale ale radiochirurgiei stereotactice  Malformațiile arterio-venoase  Meningioamele intracraniene  Schwannoamele vestibulare  Tumorile hipofizare  Metastazele cerebrale  Nevralgia trigeminală 2. Obiective educaționale: a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic al spasticității, tremorului, crizelor de epilepsie; b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz; c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă; d. Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă; e. Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: Barem de Proceduri chirurgicale Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI Minim Optim 1. Tehnici de injectare, neuroliza prin radiofrecvența (ajutor 1) 2 4 2. Decompresiune microvasculară (ajutor 1) 2 4 3. DBS, Talamotomie, Palidotomie 0 5 4. Chirurgia epilepsiei 0 5 5. Electrostimulare terapeutică (spinal, nervi periferici) 4 8 6. Implantare de sisteme epi/subdurale pentru terapia durerii 5 10 Modulul 15. Anul VI: Neurochirurgie vasculară, Neurochirurgie specială Nr. ore curs: 200 Nr. ore practică: 2280 PATOLOGIA VASCULAR Ă 1. Tematica  Anatomia sistemului vascular cerebral. Microanatomia cisternelor subarahnoidiene;  Fiziologia ș i fiziopatologia circulației cerebrale ș i a fluxului sangvin cerebral;  Angiografia cerebral ă ș i spinal ă , angioRMN ș i angio-CT;  Hemoragia subarahnoidian ă : etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament;  Anevrismele intracraniene: generalit ă ți, etiopatogenie, clasificare, semne clinice, principii de tratament;  Vasospasmul cerebral în hemoragia subarahnoidian ă;  Hemoragia subarahnoidian ă pontomezencefalic ă;  Hematomul intraparenchimatos primar;  Accidente vasculare ischemice majore;  Tromboza sinusurilor venoase ș i a venelor cerebrale;  Malformații arteriovenoase cerebrale supratentoriale;  Malformații arteriovenoase de fosa cerebral ă posterioar ă;  Malformații arteriovenoase gigante;  Malformații arteriovenoase durale;  Malformații ale venei lui Galien;  Cavernoamele cerebrale supratentoriale;  Cavernoame de trunchi cerebral;  Fistulele arteriovenoase cerebrale;  Fistula carotido-cavernoas ă;  Malformații arteriovenoase spinale;  Stenoza vaselor sangvine din regiunea cervical ă (carotide, vertebrale);  Revascularizația cerebral ă;  Abordul endovascular al anevrismelor cerebrale, indicații, detalii tehnice, studiul ISAT;  Anevrismele infecțioase;  Sindroame compresive vasculare (nevralgia trigeminal ă , nevralgia glosofaringian ă , hemispasmul facial);  Embolizarea malformațiilor arterio-venoase cerebrale ș i spinale, indicații, detalii tehnice;  Radiostereochirurgia gammaknife a MAV: indicații, detalii tehnice;  Bolile vasculare cerebrale la copil - aspecte particulare;  Leziuni traumatice ș i neoplazice ale arterelor carotide ș i vertebrale extracraniene;  Principii generale de tehnic ă în chirurgia vascular ă , aparatur ă ș i instrumentație specific ;  Abordul anevrismelor de arter ă comunicant ă anterioar ă;  Abordul anevrismelor de arter ă comunicant ă posterioar ă;  Abordul anevrismelor de arter ă cerebral ă medie;  Abordul anevrismelor de arter ă oftalmic ă;  Abordul anevrismelor de bifurcație de arter ă carotid ă intern ă;  Abordul anevrismelor de arter ă pericaloas ă;  Abordul anevrismelor de arter ă coroidian ă anterioră ;  Anevrismele intracavernoase;  Abordul anevrismelor din circulația posterioar ă , generalit ă ți - clipping versus coiling;  Abordul transsylvian al anevrismelor de vârf de arter ă bazilar ă;  Abordul subtemporal al anevrismelor de vârf de arter ă bazilar ă;  Abordul far-lateral al anevrismelor circulației posterioare;  Abordul anevrismelor gigante;  Abordul cavernoamelor cerebrale supratentoriale;  Abordul cavernoamelor cerebrale subtentoriale;  Abordul cavernoamelor de trunchi cerebral;  Abordul MAV supratentoriale;  Abordul MAV subtentoriale;  Endarterectomia carotidian ă;  Tehnici de revascularizare cerebrală ;  Anastomoza extra-intracranian ă temporo-sylviană;  Craniectomia decompresiv ă fronto-temporo-parieto-occipitală pentru ramolismentul ischemic în teritoriul arterei cerebrale medii;  Tratamentul chirurgical al infarctului de emisfer cerebelos. NEUROCHIRURGIE SPECIALĂ Tehnici neurochirurgicale complexe:  Abordul chirurgical al tumorilor de regiune pineală o Abordul supracerebelor infratentorial o Abordul supracerebelor transtentorial o Abordul transcalos  Abordul chirurgical al tumorilor de etaj anterior o Abordul endoscopic extins transnazal o Abordul bifrontal transbazal o Abordul fronto-orbito-zigomatic  Abordul tumorilor de etaj mijlociu o Abordul sinusului cavernos o Abordul Kawase o Abordul translabirintic o Abordul transmastoidian  Aborduri particulare de fosă posterioară o Abordul lateral transcondilar o Abordul presigmoidian  Abordul jocțiunii craniocervicale o Abordul transoral o Abordul lateral retrofaringian o Abordul lateral  Aborduri chirurgicale pentru leziunile de trunchi cerebral  Aborduri chirurgicale ale orbitei  Realitatea virtuală în training-ul neurochirurgical  Robotica în neurochirurgie 2. Obiective educaționale: a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic al pacienților cu patologie cerebrovasculară; b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei teraputice individualizate la caz; c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și endovasculară a pacienților cu leziuni vasculare neurochirugicale; d. Însușirea procedurilor chirurgicale și endovasculare de bază în tratamentul complex al pacienților cu leziuni vasculare neurochirurgicale; e. Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu patologie cerebrovasculară. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: Barem de proceduri chirurgicale Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI Minim Optim 1. Drenajul ventricular extern în hemoragia cerebral ă cu inundație ventricular ă 4 8 2. Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația anterioar ă (ajutor I) 4 8 3. Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația posterioar ă (ajutor I) 0 2 4. Tratamentul chirurgical al unei malformații arteriovenoase supratentoriale (ajutor I) 2 4 5. Tratamentul chirurgical al unui cavernom (ajutor I) 3 5 6. Craniectomia decompresiv ă pentru tromboza de arter ă cerebral ă medie 3 5 7. Cura chirurgical ă a infarctului de emisfer cerebelos 2 4 8. Evacuarea unui hematom intraparenchimatos supratentorial 2 4 9. Evacuarea unui hematom primar cerebelos 1 2 10. Tratamentul endovascular al anevrismului în circulația anterioară (ajutor 1) 2 4 11. Tratamentul endovascular al anevrismului în circulația posterioară (ajutor1) 2 4 12. Tratamentul endovascular al unei malformații vasculare cerebrale sau tumori hipervasculare (MAV, Fistula durală, embolizare preoperatorie) 2 4 În anul VI rezidentul va avea o activitate intensificată de operator, poate fi introdus pe linia I de gardă, sub supraveghere, va fi responsabilizat ca Rezident Șef, fiind implicat în organizarea activității clinice a rezidenților, alături de Directorul de program. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Urmărind programele de pregătire în rezidențiat în mai multe țări din UE, recomandările UEMS precum și precizările de la ultima întâlnire a Comisiei de Neurochirurgie a UEMS (34/2015), COMISIA DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII propune o programă de Rezidențiat în specialitatea NEUROCHIRURGIE pe o perioadă de 6 ani, în care pregătirea în Neurochirurgie trebuie astfel gradată încât la sfârșitul celor 6 ani rezidentul de neurochirurgie să posede o bază largă de pregătire teoretică, precum și să-și însușească abilitățile, manualitatea și experiența chirurgicală precum și judecata profesională necesară pentru o activitate neurochirurgicală independentă. Un al doilea obiectiv este de a dezvolta rezidentului simțul autocritic, analiza critică și riguroasă a propriilor rezultate, dorința de autoperfecționare și educare medicală continuă pentru a-și asigura un permanent progres în experiența și practica neurochirurgicală. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: 1. Însușirea cunoștințelor teoretice necesare pentru a asigura un diagnostic clinic și imagistic corect și complet al pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, în vederea stabilirii tratamentului/tratamentelor optim pentru cazul în speță; 2. Însușirea abilităților practice necesare pentru a asigura tratamentul neurochirurgical adecvat pentru cazurile de urgență precum și la cazurile cu patologie cronică pentru care are competența de a opera singur sau sub supraveghere directă; 3. Învățarea modalităților de stabilire a unei relații medic-pacient bazată pe respect reciproc, compasiune, înțelegere, umanism, încredere, în vederea formării nu doar a unui profesionist competent ci și a unui medic dedicat misiunii sale. 4. Deprinderea metodologiei de cercetare și documentare științifică, însușirea dorinței de perfecționare teoretică și practică continuă. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la inalizarea pregătirii: Procedurile chirurgicale obligatorii reprezintă un număr de intervenții chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le execute sau la care să asiste pe parcursul celor 6 ani, care sunt confirmate de coordonatorul de rezidențiat și reprezintă calificarea practică a rezidentului în specialitatea de neurochirurgie (Anexa- Barem de proceduri chirurgicale de efectuat). Procedurile neurochirurgicale obligatorii fac parte din dosarul pentru admiterea la examenul de specialitate, neîndeplinirea criteriilor minimale obligă rezidentul la prelungirea stagiului până la îndeplinirea lor, dar nu cu mai mult de 18 luni. În cazul neîndeplinirii baremului minim, rezidentul este exclus din specialitate. Examenele de etapă se desfășoară la sfârșitul fiecărui an de pregătire neurochirurgicală (anii II, III, IV, V). Examenul final pentru obținerea titlului de Medic Specialist în Neurochirurgie se va susține la finele anului VI. Baremul de Proceduri chirurgicale include și competențele pe care le are medicul specialist după obținerea calificării. Procedurile chirurgicale la care are competență de a le efectua sub supraveghere directă nu vor putea fi efectuate decât sub directă îndrumare a unui medic care are competența respectivă sau dupa obținerea competenței respective ca urmare a unui stagiu de pregătire specială, cu certificarea obținerii acelei competențe. Procedurile pentru care nu are competență decât de asistent operator nu vor putea fi efectuate decât după efectuarea unor stagii de pregătire specială cu certificarea dobândirii competenței respective și după promovarea examenului de medic primar în specialitatea de neurochirurgie. EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă Da - 2 probe de examen clinic Da - probă operatorie în sala de operație pe caz real Da EXAMENUL FINAL: Comisie națională unică de examen pentru elaborarea probei teoretice Comisie locală pentru proba practică 1. PORTOFOLIU DE ACTIVITATE Pentru admiterea în examenul de specialitate, candidatul trebuie să prezinte comisiei Portofoliul de Activitate. Comisia locală va verifica și certifica îndeplinirea următoarelor: 1.1. Verificarea Baremului minim de proceduri chirurgicale (Anexa 1) 1.2. Verificarea Logbook cu procedurile chirurgicale la care participat pe parcursul formării (Anexa 2) 1.3. Verificarea Carnetului de Rezident 1.4. Verificarea activităților de EMC, participări la congrese, conferințe, demonstrații practice naționale și internaționale ( minim 24 puncte EMC/an ) 1.5. Evaluarea examenelor de etapă, evaluarea corecției capitolelor deficitare 1.6. Certificarea activității de cercetare științifică: publicație din domeniul de cercetare, comunicări științifice, capitol în tratat de specialitate neurochirurgicală. 2. Examenul TEORETIC 2.1. Examen teoretic tip grilă cu pondere majoritară de întrebări din aspecte clinice și tehnici chirurgicale (75-80%), restul noțiuni fundamentale. 2.1.1. Examenul va avea 100 de întrebari din care 25% vor fi cu un singur răspuns, restul fiind cu răspunsuri multiple. 2.1.2. Examenul scris se va da pentru toate centrele la aceeași dată și oră, subiectele fiind unice pe țară elaborate de o comisie națională formată din membrii centrelor de pregătire, după modelul examenului de rezidențiat. 2.1.3. Întrebarile vor fi extrase din baza de date ce va cuprinde minim 10.000 de întrebări. 2.1.4. Proba scrisă va începe în momentul distribuirii subiectelor în toate sălile de examen. 2.1.5. Durata probei scrise este de 3 ore. 2.1.6. Corectarea grilelor se va face pe loc, prin scanare. 2.1.7. Pentru promovarea probei scrise candidatul va trebui să obțină un minim de 60 de puncte. 3. EXAMENUL PRACTIC CLINIC 3.1. Examinarea clinică, paraclinică, imagistică și prezentarea unui caz cu patologie cranio-cerebrală 3.2. Examinarea clinică, paraclinică, imagistică și prezentarea unui caz cu patologie vertebro-medulară 4. EXAMENUL PRACTIC: PROBA OPERATORIE 4.1. Proba se desfășoară în sala de operație, pe un caz real; 4.2. Candidatul examinează imagistica pacientului și prezintă comisiei tehnica operatorie aplicabilă pacientului examinat; 4.3. Proba practică va continua în sala de operație începând cu poziționarea pacientului, trasarea inciziei, până la completarea extradurală a procedurii chirurgicale sau descoperirea elementului subliniat în subiectul de examen (dura mater cerebrală, dura mater spinală, rădăcina nervoasă, hernie de disc, descoperirea plexului brahial etc.); 4.4. Nu se impune o limită de timp pentru proba operatorie; 4.5. Comisia poate întrerupe în orice moment procedura chirurgicală; 4.6. Procedura este continuată de medicul curant, putând fi asistat de candidat. Nota minimă pentru promovarea fiecăreia dintre probele practice este 7. Pentru promovarea examenului și obținerea Titlului de Medic Specialist în specialitatea Neurochirurgie media finală trebuie să fie de minim 7 . Media finală este alcătuită din: - nota obținută la proba scrisă (punctajul final împărțit la 10) + Nota de la examenul clinic (media celor două probe clinice) + proba operatorie : 3 = Media Finală TEMATICA DE EXAMEN Temele generale pentru examenul de specialitate sunt: 5. NEUROANATOMIE CHIRURGICALĂ 6. ELEMETE DE NEUROFIZIOLOGIE 7. SEMIOLOGIE NEUROLOGICĂ ȘI NEUROCHIRURGICALĂ 8. INVESTIGAȚIILE PARACLINICE ÎN NEUROCHIRURGIE 9. INVESTIGAȚII IMAGISTICE ÎN NEUROCHIRURGIE 10. TRAUMATOLOGIA CRANIO-CEREBRALĂ 11. TRAUMATOLOGIA VERTEBRO-MEDULARĂ 12. PATOLOGIA SPINALĂ DEGENERATIVĂ, INFECȚIOASĂ ȘI INFLAMATORIE 13. TUMORILE CRANIO-CEREBRALE 14. TUMORILE VERTEBROMEDULARE 15. PATOLOGIE INFECȚIOASĂ ȘI PARAZITARĂ NEUROCHIRURGICALĂ 16. MALFORMAȚII CONGENITALE ȘI DE DEZVOLTARE 17. PATOLOGIA VASCULARĂ NEUROCHIRURGICALĂ 18. NEUROCHIRURGIE FUNCȚIONALĂ

19. PATOLOGIA NERVILOR PERIFERICI 20. NOȚIUNI DE TERAPIE INTENSIVĂ ÎN NEUROCHIRURGIE Bibliogra ie Youmans and Winn - Neurological Surgery - ultima ediție; Schmidek and Sweet- Operative Neurosurgical Techniques - ultima ediție; Greenberg-Handbook of Neurosurgery - ultima ediție; Neurochirurgie-Vol.VI, Tratat de Chirurgie - ultima ediție.

LISTA PROCEDURILOR CHIRURGICALE PENTRU EXAMENUL DE SPECIALITATE

1. Craniotomie -volet frontal unilateral 2. Craniotomie pentru abord bifrontal 3. Craniotomie -volet fronto-orbito-zigomatic 4. Craniotomie - Volet fronto-lateral 5. Craniotomie -Volet pterional 6. Craniotomie pentru abord trans-calos anterior 7. Craniotomie pentru abord occipital supratentorial al regiunii pineale 8. Craniotomie occipitală pentru abord de pol occipital 9. Craniotomie pentru abord subtemporal 10. Craniotomie pentru abord supracerebelor infratentorial 11. Craniotomie/craniectomie pentru abord cerebelos unilateral 12. Craniotomie/craniectormie retrosigmoidiană 13. Craniotomie/craniectomie pentru abord suboccipital median 14. Craniectomie pentru abord suboccipital lateral 15. Craniectomia decompresivă unilaterală 16. Craniectomia decompresivă bifrontală 17. Abord cervical anterior subaxial C3-C7 18. Laminectomie posterioară cervicală 19. Laminotomie cervicală posterioară 20. Laminectomie cu foraminotomie unilaterală cervicală 21. Laminectomie toracală 22. Costo-transversectomie toracală 23. Laminectomie lombară 24. Hemilaminectomie lombară 25. Abord interlaminar cu fenestrație lombară inferioară 26. Rahisinteza transpediculară lombară pe 2 segmente 27. Rahisinteza dorsală extrapediculară 28. Fixarea cervicala posterioară transpediculară 29. Drenajul ventriculo-peritoneal 30. Drenajul lombo-peritoneal

Baremul de manevre, tehnici și activități practice Anexa1. Barem de proceduri neurochirurgicale adaptată

( European Training Requirements or the Specialty o Neurosurgery / European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery /UEMS 2015/34)

Anexa 2. Proceduri chirurgicale e ectuate - Logbook

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN NEUROCHIRURGIE 2.1. Competența pro esională intrinsecă specialității Urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional), în conformitate cu Anexa Barem de proceduri neurochirurgicale adaptată ( European Training Requirements or the Specialty o Neurosurgery / European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery /UEMS 2015/34), după promovarea examenului de specialitate, medicul specialist neurochirurg : 1. Are competența de a efectua singur următoarele proceduri neurochirurgicale:  Întreaga gamă de proceduri chirurgicale în traumatologia cranio-cerebrală  Proceduri chirurgicale de ablație a proceselor expansive intracraniene primare și metastatice superficiale, cu localizare supratentorială si infratentorială  Biopsia ghidată imagistic pentru procesele expansive intracranienene cu localizare

supratentorială

 Proceduri chirurgicale de tratament a proceselor infecțioase cranio-cerebrale și vertebromedulare  Proceduri chirurgicale de tratament al tumorilor spinale extradurale  Evacuarea hematoamelor intraparenchimatoase cerebrale și cerebeloase  Proceduri chirurgicale de tratament a proceselor degenerative disco-ligamentare cervicale și lombare  Tratamentul hidrocefaliei prin drenaj ventriculo-peritoneal la adult și copil  Tratamentul prin exoneuroliza și transpozitie a nervilor periferici 2. Poate efectua ca operator sub directa supraveghere :  Proceduri chirurgicale și instrumentație în patologia traumatică vertebro-medulară  Instrumentația anterioară și posterioară a coloanei cervicale și lombare  Procedee chirurgicale de tratament al unor leziuni de fosă posterioară, precum Malformatia Chiari I, ablația leziunilor chistice, chistelor epidermoide de fosă posterioară  Tratamentul chirurgical al cavernoamelor supratentoriale  Tratamentul hidrocefaliei prin ventriculo-cisternostomie  Proceduri chirurgicale de tratament al traumatismelor cranio-cerebrale la vârsta pediatrică  Tratamentul tumorilor supratentoriale și infratentoriale la vârsta pediatrică 3. Poate fi doar asistent operator , până la obținerea competențelor suplimentare prin stagii de pregătire complementare, cursuri și work-shopuri practice, în țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare sau după promovarea examenului de medic primar , în următoarele patologii:  Tumori complexe de bază de craniu  Tumori de regiune pineală  Tumori intraventriculare  Tumori de unghi ponto-cerebelos  Tumori de joncțiune cranio-spinală  Tumori de trunchi cerebral  Tumori intramedulare  Hernia de disc toracică  Instrumentația în tumorile vertebrale  Tratamentul chirurgical și endovascular al anevrismelor intracraniene  Tratamentul chirurgical și endovascular al malformațiilor vasculare cerebrale și spinale  Revascularizația prin by-pass intra-extracranian  Endarterectomia  Tratamentul chirurgical al spasticității, distoniilor  Tratamentul chirurgical al epilepsiei  Decompresiunea microvasculară  Tratamentul chirurgical al tumorilor la vârsta pediatrică  Tratamentul chirurgical al malformațiilor congenitale cranio-spinale  Tumori și proceduri de reinervare prin anastomoze nervoase. Competența poate i depășită doar în condiții de urgență, cu scopul salvării vieții pacientului sau al prevenirii unui handicap neuro-motor major. 2.2. Obligații  Medicul specialist are obligația de a asigura tratamentul de urgență al pacienților cu leziuni neurochirurgicale traumatice care pot pune în pericol viața pacientului, în conformitate cu ghidurile terapeutice acceptate pe plan internațional;  Are obligația de a face toate demersurile pentru investigarea și diagnosticul corect al pacienților cu leziuni neurochirurgicale, în limita dotării serviciului în care-și desfășoară activitatea, în vederea stabilirii conduitei terapeutice corecte;  Are obligația de a solicita supravegherea directă pentru cazurile la care are competențe limitate sau de a îndruma pacientul spre un centru cu experiența necesară tratamentului specific al pacientului;  Are obligația de a efectua cursuri, stagii de pregătire, work-shopuri practice pentru obținerea competențelor necesare în vederea obținerii titlului de medic primar;  Are obligația de a-și asigura o permanentă actualizare a cunoștințelor profesionale, în concordanță cu progresele realizate în domeniul neurochirurgical;  Are obligația de a respecta legislația din domeniul sanitar, codul de etică și conduită profesională al Colegiului Medicilor din România. Necunoașterea normelor legale nu îl poate absolvi de responsabilitate în cazurile litigioase;  Are obligația de a respecta regulamentele de ordine interioară a instituției în care își desfășoară activitatea;  Are obligația de a asigura confidențialitatea datelor medicale ale pacientului, cu excepția relațiilor profesionale sau când acestea îi sunt solicitate în condiții legale;  Are obligația de a oferi pacientului toate informațiile legate de tratament, de posibilitățile terapeutice existente în serviciul în care își desfășoară activitatea, de alternativele terapeutice, atât prin prisma literaturii de specialitate cât și al experienței personale;  Are obligația de a respecta demnitatea pacientului;  Are obligația de a respecta dorința pacientului de a solicita o a doua opinie. 2.3. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul pro esional și pot i practicate urmare a obținerii titlului de medic specialist  Chirurgia spinală , în limitele competențelor menționate la 3.1.  Neurochirurgie pediatrică , în limitele competențelor menționate la 3.1. 2.4. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin ormare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist :  Chirurgie endoscopică craniană și vertebrală în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;  Tehnici de chirurgie a bazei craniului în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;  Tehnici de tratament chirurgical și endovascular al anevrismelor intracraniene în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;  Tehnici de tratament chirurgical și endovascular al malformațiilor vasculare cerebrale și spinale în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;  Neurochirurgie pediatrică netraumatică în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;  Tehnici complexe de chirurgie spinală oncologică în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;  Tehnici chirurgicale de tratament al mișcărilor involuntare, distoniilor, spasticității în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;  Tehnici chirurgicale de tratament al durerii în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;  Tehnici complexe de reinervare în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare .

PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM

Președintele Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Ioan Ștefan Florian Vicepreședintele Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Vlad Alexandru Ciurea Secretar al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Daniel Mihai Teleanu Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Ion Poeată Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Conf. Dr. Horia Pleș Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Adrian Bălașa Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Aurel George Mohan Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Dr. Sergiu Stoica Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Dr. Marcel Ivanov

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

UROLOGIE

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

ASOCIAȚIA ROMÂNĂ DE UROLOGIE ROMANIAN ASSOCIATION OF UROLOGY ASSOCIATION ROUMAINE D’UROLOGIE

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA UROLOGIE

De iniția specialității:

Urologia este specialitatea care se ocupă de depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea chirurgicală a pacienților cu su erințe ale aparatului urinar la bărbat și emeie, precum și ale aparatului genital masculin.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI

Principii de organizare ale training-ului în rezidențiat

1. Toate activitățile des ășurate în perioada de pregătire (chirurgicale, educaționale, de cerecetare și științi ice) vor i înregistrate în Caietul de monitorizare a pregătirii, a cărui utilizare este obligatorie. 2. In cadrul pregătirii, activitatea medicului rezident va i coordonată și monitorizată de un tutore (îndrumator), cadru universitar sau medic primar cu experiență și supravegheată de către Coordonatorul de program. 3. Modulele de pregătire non-urologice vor i parcurse în primul an de training, în mod obligatoriu. 4. Fiecare modul de pregătire din primul an de training va i inalizat printr-o ormă de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice dobândite, tradusă printr-o notă pusă in Caietul de monitorizare a pregătirii, de către șe ul clinicii/serviciului ormator abilitat. 4.1. Durata programului

NUMARUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMARUL TOTAL DE MODULE 6 MODULUL 1 Chirurgie generală NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 6 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 8 ore curs/lună MODULUL 2 Chirurgie vasculară NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 8 ore curs/lună Modulul 3 Imagistică radiologică NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 12 ore curs/lună Modulul 4 Echogra ie generală NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 6 săptămâni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 7 ore curs/săptămână Modulul 5 Bioetică NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 săptămâni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 10 ore curs/săptămână Modulul 6 Urologie

NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 4 ani ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 8 ore curs/lună Total ore pregătire teoretică Aproximativ 200 ore didactice/an, reprezentând circa 20% din activitate Total ore pregătire practică Circa 80% din activitatea clinică, con orm contractului individual de muncă

1.2 Repartiția stagiilor raportată la anii de rezidențiat NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani Anul I Chirurgie generală 6 luni Chirurgie vasculară 2 luni Imagistică radiologică 2 luni Echogra ie generală 6 săptămâni Bioetică 2 săptămâni Anii II-V Urologie 48 luni 1.2. Conținutul programului Curriculum-ul prevede un număr de aproximativ 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă aproximativ 20%, restul de 80% iind dedicată activităților practice și studiului individual. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată în cali icative de către coordonatorul de rezidențiat și consemnată în caietulde monitorizare a pregătirii rezidentului, în care vor i trecute și evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la mani estări științi ice naționale și internaționale precum și în cadrul programelor de educație medicală continuă. 1.3. RESPONSABILI DE PROGRAM: 1.3.1 Coordonator de rezidențiat: Cadru universitar de predare din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreuna cu rezidentul ordinea e ectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de des ășurare ale diverselor perioade de stagiu. 1.3.2 Coordonator de stagiu: cadru didactic universitar sau medic primar cu experiență în specialitate. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna des ășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la s ârșitul stagiului. 1.4. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR Programul de învățământ se va des ășura con orm: • Curriculum-ului general de urologie (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare iecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru iecare stagiu. • Normelor și reglementărilor în vigoare pentru ormarea specialiștilor de urologie precum și a des ășurării stagiului de rezidențiat de urologie. • Este încurajată participarea rezidentului la mani estări științi ice (minim una pe an) și programe/mani estări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu. • Este încurajată e ectuarea de cercetări științi ice (minim una în perioada de rezidențiat) în colaborare cu conducătorul de rezidențiat. 1.5. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE Aceasta se va realiza: • La s ârșitul iecărui stagiu de pregătire (chirurgie generală, chirurgie vasculară,etc.), precum și pentru modulele de ecogra ie generală și bioetică:  examen scris și/sau oral, nota minimă: 7.  certi icarea de către coordonatorul de stagiu a e ectuării baremului minimal de activități practice, care vor i notate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului.  evaluarea cel puțin a unei lucrări științi ice sau comunicări științi ice până la s ârșitul pregătirii de rezidențiat.  evaluare pe parcursul stagiului de urologie prin intemediul cali icativelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătiriiprecum și prin examinarea anuală cu notarea a erentă. 2. Conținutul stagiilor

2.1. Stagiul de Chirurgie generală

Tematica de pregătire

1. Asepsia si antisepsia 2. Trans uzia și accidentele ei 3. Socul chirurgical 4. Marile sindroame vitale (embolii, in arctizare, hemoragii) 5. Varicele membrelor in erioare 6. Tromblo lebitele 7. Arteritele membrelor in erioare. Embolii arteriale peri erice 8. Herniile inghinale si emurale 9. Apendicita acuta 10. Ocluzia intestinala 11. Peritonita acuta di uza 12. In arctul enteromezenteric 13. Pancreatita acută 14. Colecistita acută și cronică litiazică 15. Cancerul colic 16. Cancerul rectal 17. Tumorile utero-anexiale 18. Prolapsul genital 19. Notiuni de chirurgie laparoscopica

Barem de activitati practice

1. Cura chirurgicala a herniei inghinale si emurale 10 2. Apendicectomie 10 3. Enterectomii segmentare 10 4. Colectomii segmentare 10 6. Splenectomii 5 7. Colostomie ( anus iliac) 10 8. Colecistectomii 10

Obiective educaționale:

Dobândirea unor prime cunoștințe și deprinderi în domeniul chirurgiei în general, cu crearea premiselor pentru specializarea ulterioară impusă de speci icul urologiei.

Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):

La inalul stagiului de chirurgie generală, rezidentul de anul I trebuie să cunoască regulile și gesturile intraoperatorii de bază pentru sala de operație, principiile micii chirurgii precum și standardele generale de asepsie și antisepsie. De asemenea, vor putea i ulterior utile cunoștințele a erente chirurgiei de perete abdominal și de tub digestiv, domenii tangente ca și puncte de interes intervențiilor chirurgicale urologice deschise.

2.2. Stagiul de chirurgie vasculară

Tematica de pregătire

1. Imagistica patologiei vasculare 2. Traumatisme vasculare si politraumatisme cu componentă vasculară 3. Ischemie acută peri erică 4. Arteriopatii cronice obstructive 5. Varicele membrelor in erioare 6. Boala tromboembolică 7. Sindromul posttrombotic 8. Suturi vasculare: indicație terapeutică 9. Anevrismele arteriale 10. Lim edemul

Barem activitati practice :

1. Suturi vasculare 10 2. Cura varicelor membrelor pelvine 5 3. Plastii vasculare cu vena 5 4. Plastii vasculare cu gre e 5 5. Embolectomii peri erice 5

Obiective educaționale:

Dobândirea cunoștințelor minime a erente domeniului chirurgiei vasculare, cu utilitate pe parcursul intervențiilor urologice.

Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):

Deținerea unor abilități tehnice de bază în chirugia vaselor, susceptibile de a i necesare în cadrul operațiilor speci ice armamentariumului de tratament urologic.

2.3. Stagiul de imagistică radiologică

Tematica de pregatire

2.3.a. Radiologie clasică (tehnici de examen radiologic si interpretare): 1. Radiologie reno-vezicala simplă 2. Urogra ie si variantele ei (convențională, prin per uzie, minutată, cu diuretic) 3. Noțiuni de radioprotecție medicală 4. Uretrocistogra ia (micțională, retrogradă) 2.3.b. Angiogra ia renală si suprarenală (Seldinger, extracție digitală) 1. Metode de dilatare endoluminală 2. Cavogra ia si lebogra ia 2.3.c. Tomogra ia computerizata abdomino-pelvina în explorarea a ecțiunilor urologice 2.3.d. Rezonanța magnetică nucleară abdomino-pelvină Barem de activitati practice

1. Interpretare RRVS 50 2. Interpretare UIV 50 3. Interpretare TC 20 4. Interpretare RMN 10

Obiective educaționale:

Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării aparatului urinar cu ajutorul investigațiilor radiologice (radiogra ie renovezicala simpla, urogra ie intravenoasa, tomogra ie computerizata,imagistica prin rezonanta magnetica).

Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):

Abilitatea de a interpreta corect rezultatul evaluării imagistice radiologice în principalele a ecțiuni urologice diagnosticabile ca și standard prin intermediul acestor metode.

2.4 Stagiul de ecogra ie generală

Tematica de pregatire

Tema cursului/Ore de curs Urologie Algoritmuri de diagnostic 2

Prostata si veziculele seminale 2 Vase peri erice 2 Echogra ia transrectală 2 Structuri moi super iciale 2 Pelvis eminin 2 Ecogra ie interventionala 4 Scrotul și conținutul scrotal 1 Total 18

Domenii de interes

Rinichii

 evidentierea si masurarea rinichilor in sectiuni perpendiculare  identi icarea elementelor componente - parenchimevaluare , masurare - sinus - aparat pielo -calicial-evaluare  identi icarea ureterului Lojele suprarenaliene  identi icarea lojelor suprarenaliene  evaluarea stucturii glandelor suprarenale  masurarea glandelor suprarenale Organe a late la nivelul micului bazin

a) vezica urinara  identi icarea in conditii de depletie si de vacuitate  evacuarea si masurarea peretilor  identi icarea organelor invecinate b) prostata (explorare suprapubiana )  identi icare , masurare  precizarea lobilor  identi icarea organelor cu care prostata intra in raport

Vase peri erice (explorare Doppler pulsat combinata cu explorare codi icata color)

 identi icarea si de inirea unei structuri vasculare peri erice  di erentierea unui vas arterial de unul venos prin ecogra ie gri si Doppler pulsat  identi icarea sensului de deplasare a luxului sanguin prin ecogra ie codi icata color

4. Penis și conținutul scrotului

- corpii cavernoși - uretra - testiculul - epididimul - uniculul spermatic Obiective educaționale:

Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării aparatului urinar cu ajutorul ultrasonogra iei.

Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):

Posibilitatea stabilirii cu acuratețe a principalilor parametri de caracterizare echogra ică a rinichilor, prostatei, vezicii urinare și scrotului precum și recunoașterea stărilor patologice a erente.

2.5 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

Tematica curs (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore II. Conceptele de sănătate, boală, su erință prin prisma bioeticii - 2 ore III. Relația medic-pacient I- 2 ore Valori ale relației medic-pacient Paternalism versus autonomie IV. Relația medic-pacient II- 2 ore V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore VII. Probleme etice la inalul vieții- 2 ore VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore Tematica seminariilor

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore V. Exempli icarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la inalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe bază de cazuri concrete - 2 X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore Obiective educaționale: Familiarizarea cu conceptele undamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică. Rezultate așteptate: Dobândirea unor competențe teoretice și practice minimum acceptabile în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire. 2.6. Stagiul de urologie

Principii de organizare ale training-ului în rezidențiatul de urologie

În cadrul modulului de urologie, activitatea medicilor rezidenți va i asigurată pe principiul rotației periodice, aceștia urmând a activa, pe rând și în mod echilibrat, în secția clinică cu paturi, departamentul de ambulatoriu, serviciul de gardă, bloc operator și similare.

Activitatea clinică, însușirea cunoștințelor teoretice privind diagnosticarea și tratamentul a ecțiunilor urologice, precum și ormarea și educarea abilităților tehnico-chirurgicale speci ice se vor con orma Tematicii de pregătire și Baremului de activități practice ce trebuiesc acoperite în cei patru ani de training in urologie.

Tematica de pregatire

1. Formarea urinii 2. Factorii renali in reglarea hidroelectrolitica, acidobazica, metabolica 3. Teste pentru aprecierea unctiei renale (sanguine , urinare, combinate, provocate ) 4. Investigatii izotopiceale aparatului urinar si investigatii vasculare (arteriogra ii, lebogra ii) ale aparatului urinar si genital masculin 5. Investigatii imagistice ale aparatului urinar (radiogra ia renovezicala simpla, urogra ia intravenoasa, ureteropielogra ia retrograda, ecogra ie, tomogra ie computerizata, rezonanta magnetica nucleara, PET-CT, etc) 6. Asepsia, antisepsia si riscul in ectios in urologie 7. Urosepsisul. Sindromul dis unctiei multiple de organ 8. Tulburarile cantitative ale diurezei 9. Insu icienta renala acuta. Anuria obstructiva 10. Insu icienta renala cronica de cauza urologica 11. Semiologie urinara (polachiuria, disuria, retentia incompleta de urina, retentia completa de urina, piuria, hematuria, incontinenta de urina, durerea in a ectiunile urologice) 12. Simptomatologia de tract urinar in erior (LUTS) 13. Anomaliilecongenitale aleaparatului urogenital 14. Ureterohidrone rozele dobandite 15. Traumatismele aparatului urogenital 16. In ectiile nespeci ice ale tractului urinar 17. Pielone ritele acute si cronice de cauza urologica 18. Pione ritele. Abcesul renal 19. Pione roza 20. Perine rita 21. Cistite acute si cronice (speci ice si nespeci ice). 22. Uretritele, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie sexuala). Gangrenele genitale 23. Prostato-veziculitele acute si cronice 24. Orhiepididimitele acute si cronice 25. Litiazaaparatului urinar 26. Tumorile renale parenchimatoase 27. Tumorile cailor urinare superioare 28. Tumorile retroperitoneale 29. Tumorile prostatice 30. Tumorile vezicale 31. Tumorile uretrale 32. Tumorile penisului 33. Tumorile continutului scrotal (testicul, epididim, unicul spermatic, invelisuri) 34. Tumorile glandei suprarenale 35. Hiperplazia benigna de prostata 36. Tuberculoza urogenitala 37. Stricturile uretrale 38. Hidrocelul si colectiilescrotale 39. Torsiunea cordonului spermatic 40. Varicocelul 41. Fimoza, para imoza 42. Priapismul 43. Dis unctiile erectile si in ertilitatea masculina 44. Incontinentele urinare 45. Sindrom dureros cronic pelvin 46. Hipertensiunea renovasculara 47. Dis uncțiile aparatului urinar in erior 48. Fibroza retroperitoneala 49. Maladia Peyronie 50. Ptoza renală 51. Urodinamica aparatului urinar in erior (debitmetrie, cistomanometrie, pro il uretral, determinari lux-presiune, electromiogra ia muschilor perineali, videourodinamica)

Barem activitati practice în stagiul de urologie la care rezidentul este ajutor sau operator principal

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT)

la inalizarea pregătirii

Din anul II

1 Cistoscopia 50 2. Cateterismul ureteral (cu ureteropielogra ie retrograda) 25 3. Extragereade stent ureteral 25 4. Cistostomie suprapubiana 5 5. Punctia-biopsie prostatică transrectală 15 6. Biopsie vezicala 10 7. Orhidectomiescrotala 10 8. Cura chirurgicala a varicocelului 5 9. Cura chirurgicala a hidrocelului 5 10. Circumcizia 10 11. Orhidopexia 3 12. Cistolitotomia 10 13. Interpretare debitmetrie 50 14. Interpretare cistomanometrie 10 15. Interpretare pro il uretral 10 16. Interpretare calendar micțional 30

Din anul III

1. Ne rostomia percutanată 10 2. Montarea de stent ureteral 20 3. Litotriția extracorporeală 10 4. Ureteroscopia retrogradă 20 5. Cistolitotriția transuretrală 10 6. Rezecția transuretrală a vezicii urinare 15 7. Uretrotomia optică internă 15 8. Pielolitotomia 5 9. Ureterolitotomia 5 10. Ureterostomia cutanată 10 11. Adenomectomia transvezicală 5

Din Anul IV

1. Ne rectomia simplă 10 2. Ne rectomia radicala 10 3. Ne rectomia partiala 5 4. Pieloplastia 5 5. Uretero-cisto-neostomia 5 6. Suprarenalectomia 5 9. Cistectomia radicală 10 10. Amputația peniană 5 12. Orhidectomie scrotala 5 13. Rezecția transuretrală a prostatei 15 14 Cura chirurgicală a istulei vezico-vaginale 5 15. Tratamentul chirurgical al incontinentei 5

urinare 16. Prostatectomia radicală 5 17. Derivația urianră tip Bricker 5 18. Ne rolitotomia percutanată 5 19. Emasculația 3 20. Realizarea abordului preperitoneal, transperitoneal și retroperitoneal pentru entități patologice urologice 5

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

În cadrul stagiului de urologie, se va urmări pregătirea rezidentului în specialitate în vederea recunoașterii principalelor diagnostice speci ice, stabilirea cu corectitudine a indicațiilor terapeutice, precum și deprinderea unor abilități practice de rezolvare chirurgicală a principalelor a ecțiuni urologice.

Pe parcursul celor 4 ani a erenți stagiului de urologie, coordonatorul de rezidențiat va realiza o evaluare anuală a iecărui rezident în parte, bazată pe activitatea clinică consemnată în perioada respectivă, precum și a unei teze scrise (subiecte grilă).

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin intermediul caietului de monitorizare a pregătirii(„log-book"), în care vor i trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la mani estări științi ice și de educație medicală continuă, etc.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:

La capătul primilor 2 ani ai modulului de urologie, se va urmări obținerea unui grad de pregătire a rezidentului care să-i permită e ectuarea unor proceduri diagnostice (uretrocistoscopie, uretero-pielogra ie retrogradă, puncție-biopsie prostatică echoghidată transrectal, etc.) și terapeutice (orhiectomie pe cale inghinală, circumcizie, montare stent ureteral, montare ne rostomie percutanată, etc.) având un grad în general redus de di iculate.

Pe parcursul ultimilor 2 ani de pregătire în specialitatea urologie, rezidenții vor i instruiți în vederea realizării unor intervenții chirugicale mai complexe (transuretrorezectia prostatei, rezecția transuretrală a tumorilor vezicale, ureteroscopia retrogradă cu litotriția calculului ureteral, orhidectomia pe cale inghinală, ne rectomia, etc.) în calitate de primi operatori.

Pe tot parcursul celor 4 ani a erenți stagiului de urologie se va aplica principiul rotației periodice, rezidenții urmând a participa la activitățile legate de investigarea, tratamentul și urmărirea pacienților internați, de consulturile e ectuate în cadrul ambulatoriului de specialitate, precum și bineînțeles de intervenții chirurgicale e ectuate în blocul operator.

Un alt obiectiv primordial este reprezentat de încurajarea activității rezidentului în domeniul cercetării, prin implicarea acestuia îtr-o echipă investigațională a erentă unui studiu clinic. Se va urmări ca, la inalul pregătirii în rezidențiat, proaspătul specialist să ie capabil să propună, organizeze și eventual conduce studii clinice. De asemenea, este esențială dezvoltatea aptitudinilor academice ale rezidentului, prin încurajarea participării la mani estări științi ice și pregătirea în vederea realizării de lucrări științi ice și a prezentării acestora.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la inalizarea

pregătirii:

Con orm curriculei prezente, este de așteptat ca, pe parcursul celor 5 ani de pregătire, rezidentul român de urologie să parcurgă o tematica de rezidențiat moderna, cea elaborata de Boardul European de Urologie (European Board o Urology) iind inclusa,atât din punct de vedere teoretic, cât și al procedurilor diagnostice și terapeutice.

In acest sens, pentru medicii rezidenti urologi din anul IV si Vde pregatire, sustinerea examenului „EBU on line In-service assessment", organizat anual de Boardul European de Urologie (European Board o Urology), este obligatorie. Modul de organizare al acestei auto-evaluari la standard european, intra in atributiile iecarui centru de pregatire in rezidentiat.

La inele anului terminal al ciclului de rezidențiat, medicul rezident urolog va i supus unei evaluări inale a cunoștințelor și abilităților practice dobândite în cursul tuturor modulelor. Evaluarea se va ace prin susținerea examenului de medic specialist, examen ce cuprinde o teză scrisă, un examen clinic (caz clinic) și o probă operatorie.

Cunostintele si abilitatile practice dobandite in cadrul rezidentiatului in urologie privind chirurgia oncologica deschisa complexa, litotritia extracorporeala, ne rolitotomia percutanata, procedeele de reconstructie chirurgicala a aparatului urinar si operatiile laparoscopice de inesc nivelul 1 (bazal) de pregatire. Obținerea competentei in e ectuarea acestor proceduri presupune inalizarea nivelului 2 de pregatire, in cadrul unor programe speci ice de per ectionare pro esionala, dupa obtinerea titlului de medic specialist urolog, con orm legislatiei.

TEMATICA DE EXAMENULUI DE MEDIC SPECIALIST UROLOG

I. Subiecte probă scrisă: 1. Urosepsisul.Sindromul de dis unctia multipla de organ 2. Tulburarile cantitative ale diurezei 3. Insu icienta renala acuta. Anuria obstructiva 4. Insu icienta renala cronica de cauza urologica 5. Anomaliile congenitale ale aparatului urogenital 6. Ureterohidrone rozele dobandite 7. Traumatismele aparatului urogenital 8. In ectiile nespeci ice ale tractului urinar 9. Pielone ritele acute si cronice de cauza urologica 10. Pione ritele. Abcesul renal 11. Pione roza 12. Perine rita 13. Cistite acute si cronice (speci ice si nespeci ice). 14. Uretritele, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie sexuala). Gangrenele genitale 15. Prostato-veziculitele acute si cronice 16. Orhiepididimitele acute si cronice 17. Litiaza aparatului urinar 18. Tumorile renale parenchimatoase 19. Tumorile cailor urinare superioare 20. Tumorile retroperitoneale 21. Tumorile prostatice 22. Tumorile vezicale 23. Tumorile uretrale 24. Tumorile penisului 25. Tumorile continutului scrotal(testicul, epididim, unicul spermatic, invelisuri) 26. Tumorile glandei suprarenale 27. Hiperplazia benigna de prostata 28. Tuberculoza urogenitala 29. Stricturile uretrale 30. Hidrocelul si colectiile scrotale 31. Torsiunea cordonului spermatic 32. Varicocelul 33. Fimoza, para imoza 34. Priapismul 35. Dis unctiile erectile si in ertilitatea masculina 36. Incontinentele urinare 37. Sindrom dureros cronic pelvin 38. Hipertensiunea renovasculara 39. Dis uncțiileaparatului urinar in erior 40. Fibroza retroperitoneala 41. Maladia Peyronie

II. Proba clinică de urologie - cazurile vor i alese din tematica probei scrise III. Baremul de manevre și tehnici chirugicale a erente probei operatorii 1 Cistoscopia 2. Cateterismul ureteral (+ ureteropielogra ie retrograda) 3. Montarea /extragerea destent ureteral 4. Cistostomia suprapubiana 5. Ne rostomia percutana 6. Abordul percutanat al rinichiului 7. Punctia-biopsie prostatica 8. Orhidectomiascrotala 9. Cura chirurgicala a varicocelului 10. Cura chirurgicala a hidrocelului 11. Circumcizia 12. Orhidopexia 13. Cistolitotomia 14. Tratamentul chirurgical al incontinentei urinare 15. Ne rectomia simplă 16. Ne rectomia radicala 17. Pieloplastia 18. Ureterostomia cutanata 19. Ureterocistoneostomia 20. Adenomectomia transvezicala 21. Amputatia peniana 22. Orhidectomie inghinală 23. Rezecția transuretrală a prostatei 24. Rezecția transuretrală a vezicii 25. Litotriția calculului vezical 26. Uretrotomia optică internă 27. Ureteroscopia retrogradă 28. Cistectomia radicală 29. Prostatectomia radicala retropubica 30. Abordul laparoscopic retroperitoneal, transperitoneal si properitoneal 1. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN UROLOGIE 1.1. Competența pro esională intrinsecă specialității Medicul specialist urolog a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul pro esional. Cunostintele si abilitatile practice dobandite in cadrul rezidentiatului in urologie privind chirurgia oncologica deschisa complexa, litotritia extracorporeala, ne rolitotomia percutanata, procedeele de reconstructie chirurgicala a aparatului urinar si operatiile laparoscopice de inesc nivelul 1 (bazal) de pregatire. Obtinerea competentei in e ectuarea acestor proceduri presupune inalizarea nivelului 2 de pregatire, in cadrul unor programe speci ice de per ectionare pro esionala, dupa obtinerea titlului de medic specialist urolog, con orm legislatiei.

1.2. Obligații

Medicul specialist urolog se supune obligațiilor etice, deontologice și pro esionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și de catre Ministerului Sănătății.

Continutul acestui Curriculum, asa cum este redactat, a ost avizat de Consiliul Director al Asociatiei Romane de Urologie, in urma dezbaterilor din cadrul sedintei ordinare organizate in data de 4 noiembrie 2017.

- Anexa 1 -

Fișa postului rezidentului în Specialitatea Urologie Considerații generale

Principii de desfășurare ale activității medicilor rezidenți în urologie:

- Medicul rezident de urologie își va des ășura activitatea pe parcursul celor 5 ani de stagiu în strictă con ormitate cu indicațiile medicului coordonator de rezidențiat, a îndrumătorului, a medicilor curanți ai pacienților la îngrijirea cărora participă precum și a medicilor titulari ai gărzilor pe care le e ectuează. - Activitatea medicului rezident urolog se va supune baremului de tehnici chirurgicale repartizat pe anii de stagiu, regulilor de conduită ale spitalului în care se des ășoară respectivele stagii precum și normelor speci ice iecărei clinici în parte. - Limitele de competență a erente iecărui an de rezidențiat se vor trasa cu respectarea baremului de activități practice raportat la anii de stagiu de urologie. În con ormitate cu acesta, medicul rezident va bene icia de dreptul de prim operator si drept de para are a protocpolului operator, ca și mod de veri icare și con irmare a îndeplinirii baremului de activități. - Fișa de post se va încadra în prevederile legale în vigoare (cu respectarea ROF și ROI al unității unde lucrează rezidentul, precum și a prevederilor Colegiului medicilor, ale MS și normativele CNAS). Drepturi și obligații ale medicilor rezidenți în urologie: - Medicul rezident urolog are obligația să observe și să e ectueze sub supravegherea îndrumătorului său (cadru universitar sau medic primar cu experiență) și ghidajul Coordonatorului de program toate procedurile menționate în Curricula de pregătire și în Logbook-ul de rezidențiat. În cadrul operațiilor la care medicul rezident asistă sau pe care le e ectuează sub supravegherea îndrumătorului, responsabilitatea este asumată de către acesta prin para area protocolului operator. - E ectuarea unor proceduri chirurgicale de către medicul rezident este condiționată atât de anul de studiu (con orm baremului de activități practice a erente stagiului de urologie la care rezidentul este ajutor sau operator principal menționat mai sus), cât și de prezența în sala de operație a îndrumătorului de rezidențiat. - Medicul îndrumător are obligativitatea de a interveni în cadrul intervențiilor chirurgicale ori de câte ori survin di icultăți speciale sau complicații intraoperatorii, precum și în managerierea cazurilor în general, în uncție de necesitățile și particularitățile acestora. - Pe perioada rezidențiatului, medicul rezident nu poate lua decizii medicale importante (trans eruri intrasau interspitalicesti, indicații operatorii, modi icări importante ale conduitei terapeutice, etc.) ără consultarea și acordul îndrumătorului de rezidențiat. - Înscrierea la examenul de specialitate este condiționată de parcurgerea integrală a stagiilor cuprinse în curricula, promovarea examenelor de evaluare anuală și de inal de stagii, îndeplinirea baremului de activități practice (atât ca paletă cât și ca număr de proceduri chirurgicale) precum și în urma veri icării Logbook-ului.

Activități clinice și științifice obligatorii suplimentare față de baremul de tehnici chirurgicale și cunoștințe teoretice menționate anterior:

 Întocmirea oii de observație, biletului de externare, scrisorii medicale, concediului medical și prescripțiilor medicamentoase  Examenul clinic general al pacienților cu a ecțiuni urologice  E ectuarea anamnezei și a examenului izic local  Evaluarea rezultatelor analizelor medicale și a investigațiilor imagistice și endoscopice cuprinse în armamentariumul stadard de diagnostic speci ic specialității urologie  Prezentarea medicilor titulari ai spitalului a cazurilor din garda cu un grad sporit de di icultate  E ectuarea de pansamente, îngrijirea plăgilor, evaluare preoperatorie și urmărire postoperatorie, prescrierea de tratamente medicamentoase în urma consultării îndrumătorului  Cunoașterea armacologiei medicamentelor utilizate în urologie  Prezentarea de cazuri clinice, comunicări științi ice și recenzii ale unor lucrări publicate în literatura de specialitate în cadrul colectivului clinicii  Evaluarea in ormațiilor din arhiva scriptică spitalului cât și cea din baza de date electronică, cu respectarea con idențialității datelor pacienților, în vederea realizării de lucrări științi ice  Participarea la operații și e ectuarea de gărzi sub supravegherea și îndrumarea medicului coordonator  Prezentarea de lucrări științi ice la congrese și con erințe naționale și eventual și internaționale  Prescripția de rețete pentru pacienții consultați în ambulatoriul de specialitate sau cei externați, la s atul medicului coordonator  Evaluarea și reevaluarea pacienților care se prezintă la camera de gardă, precum și a celor care se prezintă la consult în ambulatoriu sau în vederea examinării post-intervenție chirurgicală  E ectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului îndrumător sau a medicilor titulari de gardă, specialiști sau primari  Participarea la consulturi interdisciplinare și intervenții operatorii în gardă cu avizul și sub supravegherea medicului șe de gardă

PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA

Nume, prenume:

Semnătura:

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ LEGALĂ

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ... MEDICINĂ LEGALĂ ....

De iniția specialității:

Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 4 ANI NUMăRUL TOTAL DE MODULE MODULUL 1 6 luni NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 2 6 luni NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 3 6 luni NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 4 6 luni NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 5 2 săpt. NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 6 3 luni NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 7 2 luni NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 8 2 săpt. NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 9 1 lună NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 10 3 luni NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 11 A 2 luni NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ Modulul 11 B 12 luni NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/ LUNI/MODUL ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ Total ore pregătire teoretică Total ore pregătire practică Structura programului Modulul 1, anul I: TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6 luni Nr. ore curs: 100 ore Nr. ore practică: 620 ore 1. Tematică A. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ Șl SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ. Declararea și înregistrarea decesului. Tematica lecțiilor con erință 1. Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medico-legale. 2. Bazele procedurale ale expertizei, organizarea rețelei de medicină legală. Activitatea medicolegală privată. 3. Legea privind organizarea și funcționarea Instituțiilor și Serviciilor medico-legale în România, aspecte comparative internaționale. 4. Moartea: definiție, clasificare. 5. Etapele morții, semnele morții: semnele negative de viață (semnele clinice ale morții, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moartea cerebrală, moartea somatică, moartea biologică). Semnele morții reale. 6. Modificări cadaverice precoce și tardive (semnele morții reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare. 7. Manifestări postvitale. 8. Examinarea postmortem: aspecte generale și speciale (proceduri și tehnici speciale). 9. Descrierea normală și patologică morfologică a țesuturilor și organelor. 10. Prezentarea aspectelor legale și procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). Documente care însoțesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de îmbălsămare. Certificatul de deces/certificatul de naștere. Documente ce însoțesc recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de țesuturi și organe. 11. Aspecte etice, legale și sociale legate de moarte și autopsie. 12. Aspecte legate de iatrogenie și protecția personalului ce lucrează în săli de prosectură și laboratoare medico-legale. B. DIAGNOSTIC TANATOLOGIC MEDICO-LEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEM Tematica lecțiilor con erință 1. Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morți violente și neviolente. 2.Tanatocronologia. 3. Transplantul de țesuturi și organe. 4. Diagnosticul cauzelor morții. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză. Baremul lucrărilor practice 1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului, semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital. Manopere: 100 execuții 2. Redactarea raportului de autopsie. Manopere: 50 execuții 3. Tehnica examenului la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor. Manopere: 5 examinări 4. Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a momentului decesului. Manopere: 100 execuții 5. Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincției între autopsia medico-legală/anatomopatologică. Manopere: 10 examinări 6. Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe . Manopere: 5 execuții 7. Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe. Manopere: 50 cazuri 2. Obiective educaționale 1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la institutul unde a fost repartizat, repartizarea îndrumătorului și fixarea planului de activitate. 2. Stagiul de "Tanatologie Medico-Legală", propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). 3. Stagiul de "Diagnostic Tanatologic medico-legal". Aprecierea intervalului postmortem. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 2, anul I: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ 6 luni Nr. ore curs: 100 ore Nr. ore practică: 620 ore 1. Tematică Tematica lecțiilor con erință 1. Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medicosociale ale traumatologiei, clasificarea agenților traumatici, leziunile traumatice primare (semiologia medico-legală), mecanismul de producere al leziunilor traumatice, caracterul vital al leziunilor. 2. Traumatologie medico-legală sistemică. 3. Traumatologie medico-legală topografică. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera ORL, OMF, oftalmologie. Urgențe traumatologice. Șocul traumatic. 4. Traumatisme mecanice prin hetero și autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere și precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice. 5. Agenți traumatici fizici: leziuni și moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acțiunea curentului electric, radiații, raze X, ultrasunete, barotrauma. 6. Agenți traumatici biologici. 7. Problemele expertizei medico-legale ale gravidității, nașterii, avortului. 8. Uciderea nou-născutului, pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei. 9. Violul. Expertiza probațiunilor sexuale, capacitatea sexuală, capacitatea de procreere. 10.Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridică și medico-legală a comorienților. 11. Criterii de individualizare a efectelor traumatice asupra fondului patologic preexistent. Particularitățile de evoluție, complicații, sechele. 12. Cauzalitatea medico-legală în traumatisme. Tanatogeneza. 13. Cercetarea la fața locului. Etapa dinamică. - Metodologia cercetării la fața locului - Proceduri legale - Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laborator - Delimitarea și securizarea zonelor cercetate și stabilirea importanței zonelor desemnate - Prezentarea truselor de cercetare la fața locului - Delimitarea răspunderilor și a lanțului de comandă - Mijloace de investigație criminalistică - Metode de documentare - Documentarea la fața locului - Situațiile în care se solicită investigația criminalistică și a serviciului omoruri Baremul lucrarilor practice 1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă și interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului și membrelor. Manopere: 50 execuții 2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții 3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebită, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, autopsia la copilul nou-născut și sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicații etc.). Manopere: cel puțin câte una în iecare caz 4. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge,,secreție vaginală, anală și anatomie patologică,toxicologie, factori suplimentari ai împușcării etc. Manopere: 50 execuții 5. Tehnica examenului și constatării la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor, folosirea și utilizarea aparaturii din dotarea truselor, documentarea. Manopere: 5 examinări 6. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Manopere: 1 participare 7. Cunoașterea și prezentarea semnelor specifice decesului de cauze traumatice (nenaturale): împușcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, strangulare), înjunghiere, expunere la agenți traumatici fizici (frig, căldură, curent electric, radiații, variații ale presiunii atmosferice, apei sau de concentratie ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincția între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală). Manopere: 50 execuții 8. Cunoasterea și prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicații (supradoză stupefiante, gaze toxice -CO, cianizi, pesticide, alcool metilic, alcool etilic etc). Manopere: 20 examinări 2. Obiective educaționale 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 3, anul II: ANATOMIE PATOLOGICĂ 6 luni Nr. ore curs: 100 ore Nr. ore practică: 620 ore 1. Tematică Tematica lecțiilor con erință 1. Tulburări circulatorii: Hiperemia activă și pasivă, staza. Embolia. Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge. lschemia. Infarctul. Hemoragia. 2. Distrofii hidroprotidice celulare și interstițiale - diagnostic diferențial cu autoliza. Distrofii proteice - distrofie hialină, amiloidoză. 3. Distrofii lipidice - steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice - glicogenoze, mucoviscidoza. 4. Forme anatomopatologice ale inflamației exudative. Leziuni inflamatorii elementare. Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamație (exudative, alternative, proliferative). Inflamații produse de paraziți animali. 5. Morfopatologia inflamației tuberculoase. 6. Procese de regenerare și reparație tisulară. Reacția vitală. 7. Morfopatologia tumorilor benigne. 8. Morfopatologia tumorilor maligne. 9. Endocarditele, miocarditele. 10. Cardiopatia ischemică. 11. Boala aterosderotică. 12. Arterite și flebite. 13. Diagnosticul diferențial al plămânului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic. 14. Tuberculoza pulmonară. 15. Gastritele. 16. Ulcerul gastric. 17. Enterocolitele acute și cronice. 18. Hepatitele acute și cronic.e 19. Cirozele hepatice. 20. Colecistitele. 21. Nefropatii glomerulare, tubulare și interstițiale. 22. Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului. 23. Tiroidite. 24. Meningite. 25. Leziuni vasculare ale S.N.C. Baremul activităților practice 1. Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri) 2. Orientarea materialului biopsic: 20 (cazuri) 3. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri) 4. Prelucrare tehnică (microtomie): 10 (cazuri) 5. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 10 (cazuri) 6. Prelucrare tehnică (colorații speciale): 10 (cazuri) 7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 20 (cazurî) 8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 20 (cazuri) 9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 20 (cazuri) 10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20 (cazuri) 11. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 20 (cazuri) 12. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20 (cazuri) 13. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20 (cazuri) 14. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10 (cazuri) 15. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 10 (cazuri) 16. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10 (cazuri) 17. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 10 (cazuri) 18. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 50 (cazuri) 2. Obiective educaționale 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 4, anul II: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ 6 luni Nr. ore curs: 100 ore Nr. ore practică: 620 ore 1. Tematică Tematica lecțiilor con erință 1. Moartea subită. Definiție. Aspecte necroptice morfopatologice 2. Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate și sisteme: -sistemul cardiovascular -aparatul respirator -aparatul digestiv -aparatul urinar -aparatul genital -sistemul endocrin și metabolic - alte cauze 3. Moartea subită versus moartea suspectă 4. Embolia îm moartea neviolentă și moartea violentă 5. Investigații tanatochimice, bacteriologice 6. Investigații de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie 7. Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă. 8. Moartea neviolentă din boli cronice și/sau consumptive 9. Cauzalitatea medico-legală în moartea subită și moartea neviolentă. Tanatogeneză. Baremul lucrărilor practice 1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă și interpretarea leziunilor incompatibile cu viața a leziunilor organice cronice și a leziunilor nespecifice. Manopere: 50 execuții 2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții 3. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice. Manopere: 50 execuții 4. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucție facială. Manopere: 1 participare 5. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale). Manopere: 50 examinări 6. Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale. Manopere: 2 cazuri 2. Obiective educaționale 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 5, anul III: TEHNICA NECROPTICĂ ȘI TANATOPRAXIE 2 săptămâni Nr. ore curs: 30 ore Nr. ore practică: 30 ore 1. Tematică Structura stagiilor 1. Tehnica necroptică - 1 săptămână 2. Cosmetizarea și conservarea cadavrelor - 1 săptămână CONȚINUTUL STAGIULUI DE TEHNICĂ NECROPTICĂ 1 Necropsia medico-legală și necropsia anatomo-patologică - particularități și succesiunea timpilor: - Necropsia nou-născutului - Tehnica necropsiei în cazul cadavrelor cu modificări cadaverice tardive - Tehnica exhumării și a reautopsierii - examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucția facială. 3. Instrumentar 4. Tehnici si manopere de disecție si microdisecție Tehnici de autopsie: - examenul intern al cadavrului - autopsia extremității cefalice - autopsia trunchiului și a organelor buco-cervico-toracale - autopsia organelor abdominale și pelvine - autopsia coloanei vertebrale și a membrelor .Tehnici speciale de autopsie: - autopsia feței - metoda eviscerării totale și a eviscerării segmentare - tehnici pentru evidențierea emboliilor, pneumotoraxului, pneumopericardului, pneumoperitoneului CONTINUTUL STAGIULUI DE COSMETIZARE ȘI CONSERVARE A CADAVRELOR 1. Metode de conservare a corpului defunctului: conservare temporară și conservarea permanentă - îmbălsămarea cadavrului prin injectare folosind abordul vascular - aspecte anatomice, localizarea, proiecția tegumentară și selecția vaselor pentru îmbalsămarea cadavrelor - îmbălsămarea cadavrului prin injectarea cavităților anatomice 2. Metode de reconstrucție și restaurare a corpului defunctului: tanatopraxia - etapele restaurării cadavrelor, cosmetica mortuară 3. Soluții chimice folosite pentru îmbălsămare, tehnici de injecție și drenaj 4. Legislația privind manipularea cadavrelor, etica funerară 5. Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat 2. Obiective educaționale 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 6, anul III: LABORATOR MEDICO-LEGAL 3 luni Nr. ore curs: 60 ore Nr. ore practică: 300 ore 1. Tematică 1. Stagiul de toxicologie medico-legală: 1 lună 2 Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună 3. Stagiul de Laborator criminalistic și medico-legal: 2 săpt 4. Stagiul de Filiație și genetică medico-legală: 2 săpt STAGIUL DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ: Tematica lecțiilor con erință (20 ore) 1. Noțiuni de toxicitate; toxic 2. Investigația la fața locului în intoxicații 3. Clasificarea toxicelor 4. Toxice la poarta de intrare 5. Toxice la poarta de ieșire 6. Toxice cu toxicitate viscerală și celulară 7. Toxice care se depozitează în organism 8. Farmacodinamia principalelor toxice 9. Farmacodinamia drogurilor stupefiante 10. Clasificarea drogurilor stupefiante 11. Morfopatologia drogurilor stupefiante 12. Droguri stupefiante și metaboliți. Legislație națională și internațională 13. Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicație 14. Metode și tehnici de detecție a drogurilor și metaboliților 15. Metode și tehnici de toxicologie medico-legală. Particularități ale toxicologiei medico-legale în raport cu toxicologia clinic 16. Intoxicația cu alcool 17. Interferențe medicamentoase, reacții adverse la medicamente, agenți terapeutici 18. Toxicologia medico-legală a principalelor substanțe toxice întâlnite în practica curentă medico-legală și de laborator medico-legal 19. Organizarea managementul și funcționarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală 20. Baza de date toxicologică. Aspecte etice Baremul lucrărilor practice 1. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic. Tehnici și metode de înregistrare a probelor. Manopere: 10 2. Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente. Manopere: 5 3. Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice, analiza spectre GC și cromatograme. Manopere: 5 2. Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space. Manopere: 5 STAGIUL DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO-STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (20 ore) Tehnici și metode moderne de identificare și individualizare 1. Odontostomatotogie medico-legală a. Expertiza după oase, dinți, fragmente de țesuturi și organe pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data înhumării etc. b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructivă și comparativă. 2. Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei și a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin mușcare. 3. Entomologie medico-Iegală a. Metode de conservare și de distrugere a cadavrului. Studiul general al insectelor necrofage. Ciclul de viață al insectelor b. Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-legală c. Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acțiunii insectelor. d. Metode, tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologică e. Valoarea studiului entomologic în stabilirea datei probabile a morții, locului înhumării, identificării, diagnosticului toxicologic Baremul lucrărilor practice 1. Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare. Manopere: 20 2. Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor). Manopere: 20 3. Identificarea odontostomatologică. Manopere: 5 4. Expertiza corpurilor delicte. Manopere 5 5. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem. Manopere: 5 STAGIUL DE LABORATOR CRIMINALISTIC Șl MEDICO-LEGAL (10 ore) - Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la fața locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului,constituirea echipei de cercetare - Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice. Efectuarea cercetării la fața locului: - cercetarea la fața locului în faza statică - cercetarea la fața locului în faza dinamică - Principalele acțiuni care se înteprind în cadrul investigării unei infracțiuni, dispunerea expertizelor medico-legale, dispunerea expertizelor criminalistice: - expertiza dactiloscopică - expertiza urmelor obiectelor vulnerante - expertiza urmelor de picioare - expertiza urmelor de dinți si buze - expertiza urmelor de vopsea, sticlă - expertiza balistică - Expertiza criminalistică a urmelor biologice: - expertiza urmelor de sânge - expertiza a urmelor de salivă și spermă - expertiza criminalistică a firului de păr Baremul lucrărilor practice 1. Recoltarea probelor criminalistice, dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probelor, împărțirea sarcinilor în echipă. Manopere: 20 2. Utilizarea truselor și echipamentelor de bază. Manopere 20 STAGIUL DE SEROLOGIE Șl HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (10 ore) Programa analitică 1. Bazele genetice 2. Sisteme serologice folosite în filiație - Tehnica și metodologia investigației grupelor de sânge și a altor sisteme sanguine - Examinarea antropologică în filiație 3. Sistemul HLA în filiație 4. Profilul ADN în filiație -Istoricul investigației ADN -Identificarea medico-legală - Noțiuni generale de genetică - Tehnica și metodologia investigației ADN - Interpretarea rezultatelor - Markeri - Cazuri de studiu - Documentarea rezultatului - Formularea concluziilor Baremul lucrărilor practice 1. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri 2. HLA (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri 3. .Profil ADN (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri 4. Tehnica și metodologia de recoltare și conservare a probelor în vederea stabilirii filiației (sânge, salivă etc.). Manopere: 20 cazuri 5. Documentarea cazurilor și formularea concluziilor. Manopere: 20 cazuri 2. Obiective educaționale 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 7, anul III: DREPT MEDICAL, LEGISLAȚIE ȘI NOȚIUNI EXPERTALE 2 luni Nr. ore curs: 100 ore Nr. ore practică: 140 ore 1. Tematică STRUCTURA STAGIILOR - Noțiuni de drept medical - 2 săpt - Responsabilitate medical- 2 săpt - Legislație și proceduri medico-legale- 2 săpt - Calitatea expertală a medicului legist: expertul medico-legal și etica profesională - 2 săpt STAGIUL DE NOȚIUNI DE DREPT MEDICAL 2 săptămâni A. Tematica lecțiilor con erință • Interferențe între medicină și drept. - Justiția în actul medical. - Nevoile sociale în medicină și justiție. - Respectul față de demnitatea omului ca principiu etic și juridic fundamental al practicii medicinii. - Cazuri. Discuții. • Natura si exercițiul drepturilor în practica medicală. - Drepturile omului și drepturile pacientului: dreptul la sănătatee, dreptul la îngrijire medicală, dreptul la libera alegere a furnizorului de îngrijire medicală, dreptul la autodeterminare și autonomie, dreptul la informare, dreptul la confidențialitate și respect al intimității, dreptul la asistență religioasă, alte drepturi. - Elemente de legislație internațională. - Cazuri. Discuții. • Persoanele vulnerabile și non-discriminarea în practica medicală. - Îngrijirea medicală în cazul prizonierilor, minorilor, vârstnicilor, persoanelor cu deficiențe, persoane lipsite de autonomie, femeii gravide, subiecților umani în cercetarea științifică. - Cazuri. Discuții. • Elemente definitorii de drept medical. - Izvoarele dreptului medical. - Asistența medicală, profesiunea medicală, datoria de îngrijire. - Contractul de asistență medicală. - Consimțământul informat și secretul profesional în practica medicală. - Cazuri. Discuții. • Raportul juridic de drept medical. - Elementele raportului juridic de drept medical. - Statutul juridic al corpului uman. - Asistența medicală curativă vs. profilactică. - Cazuri cu implicații juridice în practica medicală. B. Baremul lucrărilor practice 1. Studiu pe dosar în cazul vătămărilor corporale. Manopere: 2 cazuri 2. Studiu pe dosar în cazuri de omor: Manopere: 2 cazuri 3. Studiu pe dosar în cazul lleziunilor cauzatoare de moarte: Manopere: 2 cazuri 4. Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul vieții sexuale. Manopere: 2 cazuri STAGIUL DE RESPONSABILITATE MEDICALĂ ȘI RĂSPUNDERE A MEDICULUI 2 săptămâni A. Tematica lecțiilor con erință 1) Raționamentul medical și decizia medicală profesională: raționamentul analogic bazat pe cazuistică, raționamentul bazat pe tratamentul de probă, farmacologic sau fiziopatologic, rationamentul bazat pe dovezi medicale. Mecanismele deciziei profesionale medicale. 2) Riscurile în practica medicală: riscuri cu privire la diagnostic și tratament ce privesc indicația de tratament, riscurile cu privire la justificarea actului medical, riscurile cu privire la oportunitatea actului medical, riscurile cu privire la controlul actului medical și consecințelor lui, criterii de apreciere corectă a riscului, managementul riscurilor. 3) Eroarea și greșeala: eroarea de fapt și eroarea de normă. 4) Tipuri de răspundere: răspunderea profesională și răspunderea legală a medicului: răspunderea disciplinară, civilă, penală, administrativă. 5) Răspunderea civilă: de drept comun (delictuală și contractuală, contractul de asistență medicală, elementele probatorii ale răpspunderii civile), malpraxis (definire, standardul de îngrijire, evaluarea prejudiciului). 6) Răspunderea penală: latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii, intenția și culpa, formele și conținutul culpei, elementele probatorii ale răspunderii penale, cauze exoneratoare de răspundere. 7) Întocmirea corectă a documentației medicale. B. Baremul lucrărilor practice 1) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale. Manopere: 2 cazuri 2) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale în cazuri penale. Manopere: 2 cazuri 3) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale în cazuri civile. Manopere: 2 cazuri STAGIUL DE LEGISLATIE SI PROCEDURI MEDICO-LEGALE 2 săptămâni A. Tematica lecțiilor con erință 1) Aspecte legislative speci ice domeniului de activitate medico-legal: a. ORDONANȚA nr. 1 (republicată) privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF) b. HOTĂRÂREA nr. 774 din 2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF) c. ORDONANȚA nr. 57 din 2001 pentru modificarea si completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și functionarea instituțiilor de medicină legală. (PDF). d. LEGEA nr 271 din 2004 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF) e. HOTĂRÂREA nr 1204 din 2002 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF) f. ORDIN nr. 1134 din 25/05/2000 - pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. g. ORDIN nr. 1976 din 07/11/2003 - stabilirea unor măsuri privind efectuarea cu celeritate a expertizei pentru stabilirea discernământului minorului între 14 și 16 ani care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. h. ORDIN nr. 938 din 07/09/2005 - aprobarea criteriilor de atestare a calității de expert medico-legal și stabilirea condițiilor de suspendare sau de retragere a calității de expert medico-legal. i. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr 1512 din 2013 pentru aprobarea „Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier. (PDF) j. NORMELE METODOLOGICE privind participarea expertului parte în cadrul lucrărilor medicolegale. (PDF) (aprobat de Consiliul Superior de Medicină Legală) k. ORDIN nr. 1163 din 28/05/2007 privind înființarea, componența și atribuțiile Comisiei comune a Ministerului Justiției și a Ministerului Sănătății Publice de analiză a deceselor persoanelor private de libertate, survenite în sistemul penitenciar. (PDF) l. HOTĂRÂREA nr. 1609 privind aprobarea tarifului pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale" (Modificat de art.V pct.1 din HG 425/2014). (PDF) m. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 246 din 2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF) n. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICă nr. 1143 din 2003 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul Ministrului Sănătății și familiei nr. 246/2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF) o. LEGEA nr. 104 din 2003 (republicată) privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. ( PDF) p. ORDIN nr. 154 din 26.02.2003 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 296/2002 privind acordarea asistenței medicale în Romania cetățenilor străini. q. Decizie nr. 248 din 01.07.2004 protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine. 2) Aspecte legislative speci ice uncționării Colegiului medicilor din România. 3) Aspecte legislative speci ice domeniului sanitar: legea 95/2006 cu modi icările ulterioare. 4) Aspecte legislative speci ice drepturilor pacientului (legea drepturilor pacientului). 5) Proceduri medico-legale: pe persoana în viață și pe persoana decedată. B. Baremul lucrărilor practice: 1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 6 cazuri STAGIUL PRIVIND CALITATEA EXPERTALĂ A MEDICULUI LEGIST: EXPERTUL MEDICO-LEGAL ȘI ETICA PROFESIONALĂ 2 săpămâni A. Tematica lecțiilor con erință: 1. Noțiunea de expertiză; 2. Calitatea expertului; 3. Competență și profesionalism; 4. Expertul medico-legal (oficial și privat); 5. Formarea expertului medico-legal: calitatea expertală a lucrărilor medico-legale (valoarea probatorie a documentelor medico-legale, opiniile expertale ale medicilor specialiști); 6. Noțiuni de legislație privind expertul oficial și recomandat în medicina legală; 7. Noțiuni de etică profesională: deontologia, normarea etică și profesională a medicului legist ca medic; 8. Codul deontologic al Colegiului medicilor din România; 9. Codul etic și dentologic a medicului legist. B. Baremul lucrărilor practice: 1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 10 cazuri . 2. Obiective educaționale 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 8, anul III: BIOETICĂ 2 săptămâni Nr. ore curs: 20 ore Nr. ore practică: 40 ore 1. Tematică Tematica lecțiilor con erință: 1) Ce este etica medicală, bioetica: teorii și principii în etica medicală; 2) Drepturile pacientului, responsabilitatea actului medical: aspecte normative și legislative aplicate actului medical; 3) Relația medic-pacient; 4) Consimțământul informat; 5) Confidențialitatea actului medical și a datelor medicale; 6) Responsabilitatea socială și alocarea de resurse; 7) Etica cercetării pe subiecți umani. 8) Aspecte particulare (bioetica începutului vieții, bioetica sfârșitului vieții, aspecte etice ale medicinii de laborator și imagistice, transplantul de țesuturi și organe, genetica și genomica, etc.). Tematica seminariilor: 1) Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică. 2) Valori morale profesionale în etica profesională medicală. Etica normativă. Codurile de etică. Aspecte legale care reglementează drepturile pacientului. 3) Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient. Rolul comunicării în relația medic-pacient. Încrederea, loialitatea, exercițiul datoriei, diligența. Paternalism și autonomie. A trata și a nu trata. 4) Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă. 5) Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Dubla loialitate. 7) Accesul la îngrijirile de sănătatediscuție pe cazuri. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete. Rolul comitetelor de etică din spitale. 8) Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete. Baremul lucrărilor practice: 1. Studii de caz cu implicații bioetice. Manopera: 10 cazuri. 2. Obiective educaționale 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 9, anul III: EXPERTIZA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 1 lună Nr. ore curs: 50 ore Nr. ore practică: 70 ore 1. Tematică 1. Expertiza medicală a capacității de muncă- 2 săpt. 2. Recuperarea capacității de muncă - 2 săpt. STAGIUL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ: - Boală, accident, infirmitate, deficiență, handicap, invaliditate; - Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante; - Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor; - Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL. - Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali: - Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici. Barem de activități practice: - Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM; - Interpretarea rezultatelor explorărilor cu caracter specific pentru cazurile examinate. STAGIUL DE RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ - Recuperarea capacității de muncă (conceptul de recuperare, organizarea activității de recuperare, tipuri de acțiuni recuperatorii); - Mijloace și tehnici de recuperare; - Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare. Barem de activități practice: - Examinarea bolnavilor pentru care se solicită evaluarea capacității adaptative; - Orientarea și reorientarea profesională a bolnavilor evaluați; - Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz): - Întocmirea unui program individual de recuperare. 2. Obiective educaționale 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 10, anul III: PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ Șl ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 3 luni Nr. ore curs: 80 ore Nr. ore practică: 280 ore 1. Tematică Tematica lecțiilor con erință (80 ore) 1. Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria. 2. Expertiza medico-legală psihiatrică - domeniu al asistentei medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare. 3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicatii medico-legale din domeniul psihopatologiei. 4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică. 5. Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale. 6. Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihica și responsabilitatea - iresponsabilitatea. 7. Minoritatea. Comportamentul deviant și delincvența minorilor. Regimul juridic și problemele expertizei. Măsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv - educativ și medico-pedagogice. 8. Semiologia psihiatrică. 9. Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic aplicabil în cazurile de constatare a beției patologice. 10. Obligarea la tratamentul medical și internarea obligatorie. Interdicția. 11. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică. 12. Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia. 13. Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică. 14. Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică. 15. Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune). 16. Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale.Epilepsia. 17. Valoarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică. 18. Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție. 19. Ancheta socială în cadrul expertizei medico legale psihiatrice. 20. Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicații medico-legale. 21. Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice. 22. Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice. 23. Depresie și suicid. Baremul lucrărilor practice: 1. Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, scolare, profesionale, penale etc.) și de anchetă. Manopere: 10 cazuri 2. Metodologia investigării clinice. 3. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică - părți componente, metodologia redactării. Manopere: 10 cazuri. 4. Investigările paraclinice și de specialitate-indicații. Manopere: 10 cazuri. 5. Teste psihologice uzuale -indicații. Manopere: 10 cazuri. 6. Ancheta socială. Manopere: 5 cazuri. 7. Coroborarea rezultatelor investigațiilor complementare. Manopere: 10 cazuri 8. Metodologia redactării concluziilor. Manopere: 20 cazuri. 9. Analiza de acte (rapoarte) și avizări medico-legale. Manopere: 10 cazuri 2. Obiective educaționale 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 11A, anul III: MEDICINA LEGALĂ CLINICĂ: PROPEDEUTICA 2 luni Nr. ore curs: 100 ore Nr. ore practică: 140 ore 1. Tematică Tematica lecțiilor con erință (100 ore) 1. NOȚIUNI GENERALE: Definiție, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale). Aspecte procedurale în raport cu legislația în vigoare. Organizarea rețelei de medicină legală. Medicina legală și medicul de familie. 2. ACTELE MEDICO-LEGALE: • Examinările medico-legale la solicitarea părții interesate (certificatul medico-legal); • Examinările medico-legale dispuse de instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de primă și nouă expertiză); • Alte examinări. 3. EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAȚĂ: • Violul; • Abuzul sexual al minorului; • Minorul supus violențelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)". Baremul lucrărilor practice: 1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri. 2. Examenul clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri. 3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen; obiectivarea leziunilor traumatice. Manopere: 50 cazuri. 4. Formularea concluziilor intr-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri. 2. Obiective educaționale 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 11B, anul III: MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ: EVALUAREA VĂTĂMĂRII COROPORALE 12 luni Nr. ore curs: 100 ore Nr. ore practică: 140 ore 1. Tematică Tematica lecțiilor con erință (100 ore): • Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 193, 194, 196. Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale • Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac. • Instituția expertului medico-legal (oficial și parte). (Evaluarea corectă a număruui de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală - cauze). Baremul lucrărilor practice: 1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri. 2. Examen clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri. 3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice; Manopere: 50 cazuri. 4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri. 5. Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și Comisia superioară medico-legală); Manopere: 50 cazuri. 2. Obiective educaționale 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ANUL 1 DE REZIDENȚIAT a. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesională. b. Deprinde abilități de comunicare cu persoana care solicită o expertiză medico-legală. c. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesională. d. Asistă și contribuie la întocmirea expertizelor medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare. e. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală. f. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu. g. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare. h. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu. i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților ( cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc). j. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei. k. Învată conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. l. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. m. Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu. ANUL 2 DE REZIDENȚIAT a. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională. b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională. c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală. d. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală. e. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu. f. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare. g. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de indrumătorul de stagiu. h. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfasoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză. i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc). j. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei. k. Învată conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. l. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. m. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef. n. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI. o. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat. p. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern. q. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact. ANUL 3 DE REZIDENȚIAT a. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională. b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională. c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penala și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală. d. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală. e. Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de cosmetizare a persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare ( conform curriculei de pregătire aferenta anului de rezidențiat). f. Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora. g. Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medico-legale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate. h. Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională. i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu. j. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare. k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu. l. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfăsoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză. m. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților ( cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc). n. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei. o. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. p. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. q. Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu. r. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef. s. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI. t. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat. u. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Functionare și ale Regulamentului Intern. v. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact. ANUL 4 DE REZIDENȚIAT a. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională. b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională. c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală. d. Asistă la examinările medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertizele medico-legale și noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală. e. Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de îngrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat). f. Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora. g. Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medicale, comisiile superioare de expertiză medicolegală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate. h. Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională. i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu. j. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare. k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu. l. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfasoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză. m. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților ( cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc). n. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei. o. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. p. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. q. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef. r. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI. s. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat. t. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern; u. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact. Nr. ore curs. Nr. ore practică. 1. Tematică. 2. Obiective educaționale. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează: - asistență pasivă - necesită supraveghere atentă - abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere cu posibilități de nuanțare în funcție de specialitate, în special la cele chirurgicale: prim operator/ajutor/instrumentar/observator) Etc ............ SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la inalizarea pregătirii: Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă Da/Nu - examen clinic - probă de abilități/manualități - probă pe casetă video - probă operatorie - dizertație TEMATICA DE EXAMEN 1. Tanatologie medico-legală. 2. Reacțiile vitale. 3. Moartea subită la adult și copil. 4. Raportul de cauzalitate în medicina legală. 5. Traumatologie medico-legală generală: clasificarea agenților traumatici, clasificarea leziunilor traumatice elementare, mecanisme de producere, aspecte anatomo-patologice. 6. Aprecierea gravității leziunilor corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal. 7. Traumatismul cranio-cerebral: leziuni și tanatogeneză. 8. Traumatismele oftalmologice și ORL: leziuni și tanatogeneză 9. Traumatismele buco-maxilo-faciale: leziuni și tanatogeneză. 10. Traumatisme vertebro-medulare: leziuni și tanatogeneză. 11. Traumatismele gâtului: leziuni și tanatogeneză. 12. Traumatismele toracelui: leziuni și tanatogeneză. 13. Traumatismele abdomenului și bazinului: leziuni și tanatogeneză. 14. Traumatismele membrelor: leziuni și tanatogeneză. 15. Traumatismele vaselor și nervilor: leziuni și tanatogeneză. 16. Accidente de circulatie (rutiere, feroviare, aviatice)- leziuni și tanatogeneză. 17. Căderea: leziuni și tanatogeneză. 18. Leziunile și moartea prin arme de foc. 19. Asfixiile: leziuni și tanatogeneză. 20. Leziunile și moartea prin agenți fizici (căldură, frig, electricitate). 21. Leziunile și moartea prin agenti biologici (intoxicația cu ciuperci, înțepătura de albine/viespi, mușcătura de șarpe). 22. Toxice hematice: CO și nitrați/nitriți. 23. Intoxicatia cu HCN si derivatii acestuia. 24. Intoxicatii cu alcool etilic și alcool metilic. 25. Intoxicatia cu substanțe caustice. 26. Intoxicatia cu As, Hg, Pb și derivații acestora. 27. Intoxicatii de natură medicamentoasă (barbiturice, derivați fenotiazinici, anestezice). 28. Intoxicația cu stupefiante. 29. Intoxicația cu pesticide. 30. Uciderea nou-născutului de către mamă: probleme medico-legale. 31. Expertiza medico-legala a filiației. 32. Avortul: probleme medico-legale. 33. Violul: probleme medico-legale. 34. Expertiza medico-legală a capacității de muncă. 35. Expertiza medico-legală psihiatrică. 36. Răspunderea profesională în practica medicală: răspunderea penală, răspunderea civilă, răspunderea disciplinară. 37. Identificarea medico-legală: identificarea antropologică, identificarea odontologică, expertiza ADN, identificarea produselor biologice (sânge, salivă, spermă).

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN .......... 2.1. Competența pro esională intrinsecă specialității - Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)

2.2. Obligații - Etice, deontologice - Profesionale

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Nume, prenume:

Semnatura:

ANEXA Nr. 3

LISTA

curriculumurilor de pregătire în rezidențiat pentru specialitățile nou introduse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală

Nr. Crt . Denumirea specialității Durata de pregătire con orm Ordinului MS nr. 905/03.08.2017 DOMENIUL MEDICINĂ Specialități clinice – Grupa specialităților medicale 1 cardiologie pediatrică 5 ani 2 gastroenterologie pediatrică 5 ani 3 nefrologie pediatrică 5 ani 4 oncologie și hematologie pediatrică 5 ani 5 pneumologie pediatrică 5 ani

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ

Definiția specialității:

Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:

1. Cardiologie pediatrică 2. Gastroenterologie pediatrică 3. Hematologie și oncologie pediatrică 4. Pneumologie pediatrică 5. Nefrologie pediatrică

Absolvenții specializărilor nominalizate la punctul 1 vor fi certificați ca și “medici specialiști pediatrie și cardiologie pediatrică” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.

Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat.

La începutul fiecărui stagiu de pregătire rezidentului i se va aloca un medic indrumator care va fi cadru didactic si care va prezenta rezidentului planul de pregătire al modulului, urmărind realizarea acestui plan. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar este medic-indrumator. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, realizată în unitatea de pregătire de către responsabilul desemnat de șeful disciplinei pentru etapa de evaluare.

Definiția specialității cardiologie pediatrică:

Cardiologia pediatrică este un subdomeniu de specialitate extrem de complex, coroborând multiple arii de subspecializare teoretică și clinică. Se caracterizează printr-o dezvoltare semnificativa pe plan mondial in ultimele decenii, dar extrem de deficitara in România.

Absolvenții specializării Cardiologie Pediatrica vor fi certificați ca și “medici specialiști pediatrie și cardiologie pediatrica.” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.

Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani iar după absolvirea trunchiului comun se va continua pregătirea specifică pentru inca 2 ani în conformitate cu curriculum de Cardiologie Pediatrica

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat.

Urmărirea activității candidaților se va face în permanență, prin jurnalul pacienților evaluați, prezentări de cazuri și evaluare permanentă de către îndrumător, astfel încât, la finalul celor 2 ani, candidatul să fie capabil să desfășoare independent, fara supervizare și în mod competent, activitatea de cardiologie pediatrică.

Centrele de pregătire trebuie să efectueze sau să aibă acces la toate procedurile descrise în baremul de tehnici; sa aibă acces la un serviciu de chirurgie cardiovasculara pediatrica cu un număr de minimum 100 de operații/an, din care cel putin 20% nou născuți și sugari. Având în vedere numărul redus de astfel de centre în România, este acceptată efectuarea unei părți din pregătire in centre care nu indeplinesc toate aceste condiții, insa care dispun de lectori care indeplinesc criteriile de eligibilitate.

Evaluarea finala, care se poate efectua doar in centrele de pregatire care indeplinesc toate criteriile de eligibilitate, permite obtinerea titlului de medic specialist în cardiologie pediatrica.

Intrarea in rezidentiat se poate face fie direct dupa facultatea de medicina in urma sustinerii examenului de rezidentiat, fie dupa terminarea specialitatilor pediatrice ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea intregului curriculum de pregatire de Cardiologie Pediatrica, cu exceptia modulelor deja parcurse in cursul rezidentiatului anterior sau in cadrul programului de pregatire pentru obtinerea atestatului in cardiologie pediatrica, program cu durata de 2 ani.

Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii in alte institutii de pregatire, specializate si recunoscute ca atare, in tari ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute si va fi echivalata perioada de pregatire in strainatate, conform prevederilor in vigoare.

Coordonatorul programului de rezidentiat este nominalizat de institutia de invatamant superior medical avand rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat si de a numi -pentru fiecare sectie clinicaun responsabil de formare in rezidentiat. COORDONATORUL REZIDENTIATULUI PENTRU SUBSPECIALITATEA DE CARDIOLOGIE PEDIATRICA ESTE UNIC, atat pentru trunchiul comun cat si pentru cei doi ani de pregatire in subspecialitate. Responsabilul de formare in rezidentiat, in colaborare cu seful sectiei, repartizeaza rezidentii medicilor specialisti/primari din sectie care devin medici indrumatori si care vor desfasura activitatea de pregatire a rezidentilor in concordanta cu curricula aprobata. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-indrumator al activitatii clinice pe durata garzii.

Coordonatorul de program va urmari respectarea duratei aferente si a curriculei fiecarui modul de pregatire. In cadrul aceluiasi an de pregatire, coordonatorul programului de rezidentiat va asigura rotatia medicilor rezidenti, astfel incat acestia sa parcurga toate modulele aferente anului de studiu. Este permisa parcurgerea unui modul in mod fractionat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor sectii si alocarea simultana a unui numar mare de rezidenti unui medic-indrumator. Desfasurarea modulelor de pregatire se va face cu prioritate in sectiile clinice cu profil pediatric (Cardiologie pediatrica, Explorare hemodinamiva invaziva/Cardiologie Interventionala Chirurgie Cardiovasculara, Terapie intensiva, Imagistica, Aritmologie/Electrofiziologie) in care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregatire; in situatia in care in niciuna dintre sectiile clinice cu profil pediatric nu exista indrumatori in specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua in clinica de specialitate adulti. Responsabilul de formare in rezidentiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizeaza la nivelul sectiei activitatea educationala a rezidentilor, repartizeaza rezidentii medicilor indrumatori. Repartitia rezidentilor se va face in concordanta cu competentele profesionale ale medicilor indrumatori (specialitate, supraspecialitate, atestate) si cu specificul modulului de pregatire. Responsabilul de formare in rezidentiat organizeaza si participă la evaluarea rezidentilor la fiecare final de modul.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 17 TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-9) 3 ani MODULUL 1 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 2 Urgențe Pediatrice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 3 Neurologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 5 Neonatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 6 Boli infecțioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 7 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 8 Genetică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 9 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 11 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ (modulele 10-17) 2 ani CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ 2 ani MODULUL 10 – Cardiologie pediatrică Cardiologie pediatrică generală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 11 luni 2 săptămâni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 11 – Cardiologie pediatrică Ecocardiografie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 6 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 12 – Cardiologie pediatrică Aritmii NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 13 – Cardiologie pediatrică Medicină fetală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 săptămâni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 14 – Cardiologie pediatrică Explorări hemodinamice / cardiologie intervențională NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 15 – Cardiologie pediatrică Imagistică (Radiologie/CT/RMN) NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 16 – Cardiologie pediatrică Terapie intensivă cardiacă pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 17 – Cardiologie pediatrică Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 Total ore pregătire teoretică 1000 Total ore pregătire practică 8730 Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică Cardiologie pediatrică (an IV-V) = 400 ore curs, 3480 ore pregătire practică Structura programului Modulul 1 – Pediatrie: Nr. ore curs.150 Nr. ore practică. 1300 I. Tematică curs. 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. 2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 4. Febra la copil. 5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita. 6. Bronșiolita acută 7. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații. 8. Diareile acute bacteriene și virale. 9. Constipația cronică și encoprezisul. 10. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 11. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 12. Anemiile hemolitice genetice. 13. Anemiile hemolitice dobândite. 14. Sindroame hemoragice : purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). 15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 16. Infecția de tract urinar. 17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 18. Glomerulonefritele acute și cronice. 19. Sindromul nefrotic. 20. Hipertensiunea arterială la copil. II. Barem de activități practice 1. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie . Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecților asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc). 2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere. 3. Recoltarea de sânge capilar. 4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 5. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor catre medicul îndrumător). 6. Abordul intraosos : asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere. 7. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin. 8. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere. 9. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului. 10. Suportul vital de bazăparticipă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului. 11. Administrarea de substanțe medicamentoase : a.oral. b. cutanat. b. intrarectal. c. în aerosoli. d. intraconjunctival. d. intramuscular, subcutanat, intradermic. e. intravenos : pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacientsub supraveghere f. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. 12. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. medicului îndrumător. diferențial , precum și a planului terapeutic. 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. medicamente în schema terapeutică. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. corespunzător modulului de pregătire. 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. argumentarea diagnosticului pozitiv. 9. Obtine abilitati de comunicare cu pacientii si apartinatorii. Asista la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului , obtinerea consimtamantului si comunicarea vestilor proaste de catre medicul indrumator. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și 1. Cunoaste modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigatii si tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în 1. In discutia cu indrumatorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau apartinatorii. Modulul 2 - Urgențe: Nr. ore curs : 60 Nr. ore practică : 450 I. Tematică 1. Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav 2. Insuficiența respiratorie acută 3. Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație. 4. Șocul. Sindroamele de deshidratare 5. Anafilaxia 6. Intoxicatiile acute. 7. Hemoragia acută 8. Insuficiența cardiacă 9. Insuficiența hepatică 10. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut 11. Coma și convulsiile 12. Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular 13. Abordarea pacientului politraumatizat 14. Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare. Se va completa cu barem de activitati practice, obiective educationale si rezultate asteptate. Modulul 3 – Neurologie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică : se va discuta cu colegii de specialitate 1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului 2. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut 3. Malformațiile SNC 4. Sindroame neurocutanate ( Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge – Weber) 5. Paraliziile cerebrale infantile 6. Boli degenerative ale SNC 7. Afecțiuni cerebro-vasculare 8. Convulsiile ocazionale și epilepsia. Paroxismele cerebrale non-convulsivante. 9. Boli musculare și boli cu afectarea sistemului nervos periferic 10. Sindromul hipoton la sugar și copil 11. Sindroamele ataxice 12. Cefaleea și migrena Se va completa cu barem de activitati practice, obiective educationale si rezultate asteptate. Modulul 4 - Psihiatrie pediatrică : se va discuta cu colegii de specialitate Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică 1. Examenul psihiatric al copilului de diverse vârste 2. Etapele dezvoltării cognitive și emoționale 3. Retardul mental 4. Tulburările de somn la copil și adolescent 5. Tulburările de alimentație 6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent 7.Tulburările afective la copil și adolescent 8.Tulburările de spectru autist 9.Abuzul la copil și adolescent. 10.Tulburările de adaptare 11. Tulburările psihotice 12.Tehnici de consiliere utilizate în psihiatria copilului Se va completa cu barem de activitati practice, obiective educationale si rezultate asteptate. Modulul 5 –Chirurgie și Ortopedie pediatrică : se va discuta cu colegii de specialitate Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică 1. Traumatismele majore și politraumatismul 2. Arsurile 3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil. 4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil 5. Stenoza hipertrofică de pilor 6. Hernia ombilicală 7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel 8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar 9. Malformațiile anorectale 10. Hernia inghinală și hidrocelul. 11. Invaginația intestinală 12. Enterocolita ulcero-necrotică 13. Herniile diafragmatice 14. Peritonitele primitive și secundare 15. Tratamentul chirurgical al tumorii WILMS, neuroblastomul, osteosarcomul și tumorile părților moi 16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux). 17. Litiaza urinară la copil 18. Varicocelul. 19. Fimoza și hipospadiasul 20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul 21. Coalescența labială și imperforatia himenala. 22. Torsiunea anexială la copil 23. Tumori ovariene. 24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate. 25. Probleme comune de ortopedie pediatrică: a. Piciorul strâmb congenital b. Deformările membrelor inferioare c. Patologia genunchiului d. Osteocondritele e. Displazia luxantă de șold f. Pronația dureroasă a cotului g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului i. Torticolisul congenital j. Traumatismele musculo-scheletale k. Luxații, entorse, fracturi l. Osteomielita și osteocondrita septică II. Barem de activități practice 1. Efectuarea tehnicilor de asepsie 2. Hemostaza plagilor 3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului 4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical 5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor 6. Tehnica tușeului rectal 7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis 8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil 9. Tratamentul local și sutura plăgilor 10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale Modulul 6 - Neonatologie : se va discuta cu colegii de specialitate Nr. ore curs : 60 Nr. ore practică : 425 I. Tematică 1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică). 2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-naăscutului. 3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părti moi, leziuni craniene și craniocerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor). 4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. 5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația la sân. Alimentația cu biberonul și prin gavaj. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială 6. Alimentația parenterală partială și noțiuni de alimentație parenterală totala 7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. 8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularitați morfo funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi. 9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. 10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală. 11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgența. 12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic. 13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul. 14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament. 15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale. 16. Enterocolita ulcero-necrotică. 17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. 18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul. 19. Insuficiența renală acută la nou-născut. 20. Ambiguitatea genitală la nou-născut. 21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuti. Tratamentul infecțiilor neonatale. 22. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală. 23. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipoși hiperkaliemia, hipomagneziemia 24. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nounăscutului suspect de boală metabolică congenitală 25. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament. 26. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada preși neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. . 27. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia periși intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament. 28. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament. 29. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut. II. Barem de activități practice 1. Cateterismul arterei și venei ombilicale 2. Aspirația căilor aeriene și ventilația cu balon și mască. Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica gavajului 3. Masajul cardiac extern 4. Intubația traheală – Tehnici de ventilație asistată . 5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice 6. Puncția lombară 7. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis 8. Îngrijirea prematurului în incubator 9. Fototerapia. 10. Indicatiile exsanguinotransfuziei. 11. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut 12. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală 13. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală) 14. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup 15. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală 16. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală 17. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală 18. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală 19. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale Se va completa cu obiective educationale si rezultate asteptate Modulul 7- Boli Infecțioase : se va discuta cu colegii de specialitate Nr. ore curs : 50 Nr. ore practică : 425 I. Tematică 1. Imunizările active și pasive. Tehnica imunizării active. 2. Antibioterapia în pediatrie 3. Infecția HIV și SIDA la copil 4. Bacteriemiile și sepsisul 5. Meningitele virale și bacteriene. Encefalitele 6. Tetanosul 7. Difteria 8. Salmonelozele tifoidice 9. Infecția luetică 10. Poliomielita 11. Infecțiile cu virus varicelo-zoosterian 12. Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusurile herpetice 13. Infecția cu virusuri gripale și paragripale 14. Rubeola. 15. Infecția urliană 16. Rujeola 17. Exantemul și enantemul infecțios 18. Scarlatina 19. Infecțiile micotice 20. Infecțiile rikettsiene 21. Rabia 22. Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode) 23. Hepatitele acute virale Se va completa cu barem de activitati practice, obiective educationale si rezultate asteptate. Modulul 8 – Genetică medicală : se va discuta cu colegii de specialitate Nr. ore curs : 15 Nr. ore practică : 150 I. Tematică 1. Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroamele de deleții autosomale, sindroame cu microdeleții și microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (Turner, Klinefelter, trisomia X) 2. Boli monogenice. Corelații genotip – fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică. 3. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice 4. Probleme și dileme etice în genetica medicală II. Barem de activități practice 1. Consultul genetic 2. Explorări genetice (cromozomiale, moleculare și biochimice): indicații, interpretare și valoare diagnostică 3. Sfatul genetic 4. Screeningul genetic neonatal și screeningul populațional (familial) al heterozigoților. Se va completa cu obiective educationale si rezultate asteptate Modulul 9 - Pediatrie : Nr. ore curs. 175 Nr. ore practică. 1600 I. Tematică curs. 1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 2. Obezitatea 3. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 4. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 5. Tuberculoza pulmonară primară și secundară 6. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia) 7. Hepatitele cronice și ciroza hepatică 8. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare 9. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 10. Tulburări de ritm și conducere 11. Deficite imune genetice și dobândite 12. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase. 13. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice 14. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil 15. Enurezisul. 16. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil 17. Hematuria. 18. Proteinuria. 19. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică 20. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa 21. Nanismul hipofizar și acromegalia 22. Deficitul de ACTH și boala Cushing 23. Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil 24. Insuficiența suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale 25. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 26. Bolile congenitale de metabolism 27. Hiperglicemiile sugarului și copilului 28. Hipoglicemiile sugarului și copilului 29. Diabetul zaharat la copil 30. Acidocetoza și coma diabetică. II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1). 1. Realizează puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic. 2. Interpretează electrocardiograma (ECG) : recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac. 3. Efectuarea abordului intraosos. 4. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – sub supraveghere. 5. Efectuează montarea sondei nazogastrice sau orogastrice. 6. Coordonează echipa în cadrul SVB (suport vital de bază). 7. Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă. 8. Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase. 9. Spirometrie și FEV : efectuare și interpretaresub supraveghere. 10. Efectuarea otoscopiei. 11. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează evaluarea clinica a pacientului medico-legal al acestor cazuri. 2. Stabileste diagnosticul clinic initial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 4. Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul initial de investigații. Propune planul complet de investigatii. performanta. 1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitatile de recunoastere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizeaza medicului indrumator. Cunoaste managementul 1. Cunoaste criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a tine cont de comorbiditati in decizia de internare. 2. Cunoaste principalele diagnostice diferentiale. 3. Stabileste diagnosticul pozitiv initial. 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste. 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan de investigatii. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta 5. Elaboreaza un plan initial de tratament. Propune planul complet de tratament. complet de tratament, luand in considerare comorbiditatile. 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. transferului unui pacient catre o alta sectie. 8. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. planul de investigație și terapeutic ulterior. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală tratament post-externare in cazul afectiunilor acute. 1. Este capabil sa elaboreze singur planul initial de tratament folosind medicatie de prima intentie, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan 1. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în 1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și Modulul 10 – Cardiologie pediatrică generală: Nr. ore curs: 188 ore Nr. ore practică.: 1650 ore IV. Tematică curs. 1. Embriologia aparatului cardiovascular 2. Fiziologia circulatorie normală: circulația fetală, de tranziție și neonatală 3. Anatomia și fiziologia cordului. Analiza segmentara secventiala 4. Genetica bolilor cardiovasculare 5. Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic) 6. Evaluarea performanței miocardice 7. Defectul septal atrial 8. Defectul septal ventricular 9. Canalul arterial persistent 10. Alte șunturi aorto-pulmonare: Fenestrația aorto-pulmonară, Originea arterei pulmonare din aortă 11. Canalul atrioventricular 12. Fistula vasculare 13. Cardiopatii congenitale cu manifestări severe neonatale 14. Transpoziția de vase mari 15. MCC cu circulație sistemică dependentă de canalul arterial (SCSH, Coarctația de aortă, Arc aortic întrerupt, etc.) 16. MCC cu circulație pulmonară dependentă de canalul arterial (atrezia de valvă pulmonară cu SIV intact/DSV, etc.) 17. Tetralogia Fallot 18. Ventriculul drept cu dublă cale de ieșire 19. Boala Ebstein 20. Drenajul venos pulmonar total aberant 21. Atrezia de valvă tricuspidă 22. Transpoziția de vase mari corectată anatomic 23. Trunchiul arterial comun 24. Stenoza aortică 25. Stenoza pulmonară 26. Patologia aparatului mitral 27. Obstrucții ale căii de intrare a VS (stenoza de vene pulmonare, cor triatriatum, inel supravalvular mitral, etc.) 28. Obstrucții ale căii de intrare a VD (hipoplazie izolată de VD, cor triatriatum dexter, stenoza tricuspidă, etc.) 29. Ventriculul unic. Anastomoza Fontan 30. Anomalii de situs, Sindroame heterotaxice 31. Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, ec.) 32. Inel vascular 33. Hipertensiunea arterială pulmonară 34. Sincopa 35. Moartea subită 36. Cardiomiopatii (CMD/ Miocardite,CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD) 37. Endocardite 38. Pericardite 39. Reumatismul articular acut 40. Bola Kawasaki 41. Hipertensiunea arterială sistemică 42. Tumori cardiace 43. Afectarea cardiacă în boli extracardiace 44. Insuficiența cardiacă congestivă 45. Transplantul cardiac pediatric 46. Medicina sportivă cardiovasculară 47. Sarcina și bolile cardiovasculare V. Barem de activități practice 1. Efectuarea examenului clinic cardiologic 2. Determinarea tensiunii arteriale 3. Determinarea saturației periferice în oxigen 4. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului. 5. Suportul vital de bazăparticipă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului. 6. Efectuarea testului de mers de 6 minute 7. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător). 8. Montare și interpretare Holter-ECG 9. Montare și interpretare Holter-TA 10. Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong 11. Tehnica efectuării testului de efort și interpretarea testului de efort 12. Efectuarea sub supraveghere a ecocardiografiei 13. Cunoașterea tehnicii administrării de substanțe medicamentoase: oral, cutanat, intrarectal, în aerosoli, intraconjunctival, intramuscular, subcutanat, intradermic; intravenos : pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacientsub supraveghere; în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. VI. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 10. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme 11. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial. 12. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Propune planul complet de investigații 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 13. Interpretează investigații paraclinice investigațiilor de înaltă performanță. 14. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Stabilește diagnosticul pozitiv. b. Poate prezenta indicațiile și beneficiile investigațiilor indicate. c. Cunoaște protocoalele de pregătire a pacientului pentru intervenție chirurgicală cardiovasculară d. Cunoaște protocoalele de pregătire a pacientului pentru cateterism cardiac e. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. f. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 1. Este capabil să interpreteze investigații paraclinice: a. Interpretează radiografie toracică b. Interpretează traseu ECG cu 12 derivații c. Participă la citirea și intrepretarea monitorizării Holter ECG; elaborează sub supravegherea medicului îndrumător rezultatul monitorizării d. Interpretează și elaborează sub supravegherea medicului îndrumător rezultatul monitorizării Holter de tensiune arterială e. Participă la efectuarea testului de efort și interpretează rezultatul acestuia f. Efectuează testul de mers de 6 minute g. Participă la efectuarea testului Schellong și interpretează rezultatul acestuia h. Participă la efectuarea ecocardiografiei și este capabil să elaboreze sub supravegherea medicului îndrumător protocolul ecocardiografic i. Solicită supervizare pentru efectuarea și interpretarea 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și a planului terapeutic. 2. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial. 15. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. Propune planul complet de tratament. 16. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 17. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Cunoaste modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. Este capabil să elaboreze planul inițial de tratament, folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 3. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 4. Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile. 5. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 6. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 4. Cunoaște protocoalele de urmărire postoperatorie a pacienților care au beneficiat de intervenție chirurgicală cardiovasculară 5. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție. 18. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Abordează multidisciplinar cazurile complexe. 19. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 20. Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 3. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 4. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 5. Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz să colaboreze eficient cu membrii echipei. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală, pe care ulterior le supune discuției și avizării medicului îndrumător. 3. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare 4. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. 1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post-externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți. 21. Obtine abilitati de comunicare cu pacientii si apartinatorii. Asista la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului , obtinerea consimtamantului si comunicarea vestilor proaste de catre medicul indrumator. 22. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului 23. Utilizează ghidurile de practică medicală 1. In discutia cu indrumatorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau apartinatorii. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste. 1. Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri. Modulul 11 – Ecocardiografie: Nr. ore curs: 98 ore Nr. ore practică: 860 ore I. Tematică curs. 1. Principiile fizicii ultrasunetelor si a efectului Doppler. Evaluare M mod, 2D, Doppler color și spectral 2. Sedarea pentru proceduri de explorare cardiologică 3. Analiza ecocardiografică segmentală secvențială a cordului. Nomenclatură 4. Ecocardiografia normală pediatrică - Incidențe 5. Evaluarea cantitativă a structurilor cardiace. Ajustări în funcție de creștere 6. Evaluarea funcției sistolice ventriculare 7. Evaluarea funcției diastolice ventriculare 8. Tehnici de evaluare a deformării miocardice (strain, strain rate) 9. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor venoase pulmonare 10. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor venoase sistemice 11. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de atrii și sept interatrial 12. Evaluarea ecocardiografică a defectului de sept atrio-ventricular (canal atrioventricular) 13. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de valvă mitrală 14. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de valvă tricuspidă 15. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de sept interventricular 16. Evaluarea ecocardiografică a transpoziției corectate de vase mari 17. Evaluarea ecocardiografică a cordului univentricular. Sindroame heterotaxice (inclusiv a cordului unic funcțional după operația Fontan) 18. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor tractului de ejecție al ventriculului drept/ valvei pulmonare 19. Evaluarea ecocardiografică a Tetralogiei Fallot 20. Evaluarea ecocardiografică a Ventriculului drept cu dublă cale de ieșire 21. Evaluarea ecocardiografică a d-Transpoziției de vase mari 22. Evaluarea ecocardiografică a Trunchiului arterial comun 23. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor tractului de ejecție al ventriculului stâng/valvei aortice 24. Evaluarea ecocardiografică a sindromului de cord stâng hipoplazic 25. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de arc aortic (coarctație de aortă, arc aortic întrerupt, disecție de aortă, anevrism de aortă, inel vascular, etc.) 26. Evaluarea ecocardiografică a canalului arterial, fenestrației aorto-pulmonare 27. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor vasculare: fistule, anomalii coronariene congenitale și dobândite (b. Kawasaki) Evaluarea ecocardiografică și examenul Doppler în cardiopatia ischemică 28. Evaluarea ecocardiografică a tumorilor cardiace 29. Evaluarea ecocardiografică a cardiomiopatiilor, miocarditelor 30. Evaluarea ecocardiografică a afecțiunilor pericardice 31. Rolul ecocardiografiei în diagnosticul și managementul endocarditei 32. Evaluarea ecocardiografică a hipertensiunii pulmonare 33. Evaluarea ecocardiografică a cordului transplantat 34. Evaluarea ecocardiografică a protezelor valvulare 35. Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicații, interpretare. 36. Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare. 37. Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalitati de examinare. 38. Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalitati de stres, protocoale,indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții. 39. Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții. 40. Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică. 41. Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică. II. Barem de activități practice 1. Ecocardiografii transtoracice - 300 2. Ecocardiografii transesofagiene – sub supraveghere -50 III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Cunoaște și înțelege fizica ultrasunetelor, a ecocardiografiei Doppler color și spectral; cunoaște factorii determinanți ai calității și rezoluției imaginilor ecocardiografice; cunoaște funcția tuturor butoanelor aflate pe echipamentele utilizate pentru ecocardiografie 2. Cunoaște tehnica evaluării ecocardiografice (segmentală secvențială) a cordului, incidențele ecocardiografice 3. Cunoaște tehnica si utilitatea clinică a metodelor ecocardiografice complementare (Tissue Doppler, evaluarea deformării miocardice prin strain si strain rate, ecocardiografia 3D, ecocardiografia de stress) 4. Cunoaște caracteristicile ecocardiografice ale tuturor bolilor cardiace congenitale și dobândite 5. Efectuează ecocardiografii la toate grupele de vârstă, de la nou-născut la adult, în scopul diagnosticării si evaluării tuturor bolilor cardiace complet 1. Este capabil să manipuleze ecocardiograful în scopul obținerii imaginilor optime din punct de vedere calitativ 2. Este capabil să efectueze ecocardiografii pacienților aparținând tuturor grupelor de vârstă pediatrică, de la nou-născut la adult 1. Este capabil să obțină toate incidențele în cursul unei evaluări ecocardiografice 2. Este capabil să obțină o înregistrare optimă, structurată 1. Este capabil să efectueze ecocardiografii utilizând tehnicile ecocardiografice complementare 2. Este capabil să interpreteze datele obținute 1. Este capabil să obțină toate informațiile posibile în cursul evaluării ecocardiografice a unui copil cu boală cardiacă, în scopul formulării unui diagnostic complet 2. Este capabil să interpreteze semnificația informațiilor obținute 1. Este capabil să evalueze întreg spectrul bolilor cardiace congenitale și dobândite 2. Este capabil să interpreteze semnificația informațiilor obținute 3. Este capabil să elaboreze un protocol ecocardiografic congenitale și dobândite 4. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar 6. Cunoaște indicațiile și riscurile ecocardiografiei transesofagiene 7. Cunoaște planurile de secțiune utilizate in ecocardiografia transesofagiană, aspectul ecocardiografic al diferitelor boli cardiace congenitale scopul ghidării intervenției chirurgicale 1. Este capabil să stabilească indicația efectuării unei ecocardiografii transesofagiene în cazul unui copil cu boală cardiacă congenitală sau dobândită 1. Este capabil să efectueze o ecocardiografie transesofagiană 2. Este capabil să formuleze un diagnostic complet 3. Este capabil să evalueze un adolescent sau un adult cu boală cardiacă congenitală 4. Este capabil să ghideze ecocardiografic o procedură intervențională 5. Este capabil să efectueze o examinare intraoperator, în Modul 12: Aritmologie Nr. ore de curs: 18 ore Nr. ore practica:150 ore I Tematica curs: 1. Notiuni introductive. Dezvoltarea si anatomia sistemului excitoconductor. Bazele genetice ale tulburarilor de ritm si conducere. Abordarea diagnostica si terapia de urgenta a tahiartimiilor la copil 2. Tahicardia supaventriculara. Tahicardia supraventriculara prin reintrare. 3. Tahicardia ectopica atriala si jonctionala. Tachicardia prin reintrare atriala. Cardiomiopatia indusa de tahiaritmie 4. Tahicardia ventriculara si sindromul de QT prelungit 5. Bradiaritmii. Disfunctia de nod sinusal. Blocul atrioventricular. Blocurile de ramura. Blocuri fasciculare 6. Managmentul pacientului pediatric cu tulburari de ritm si conducere. Terapia tahiartimiilor la fat si nou nascut. 7. Terapia antiaritmica. Terapia disritmiilor postoperatorii. Indicatii de terapie prin ablatie la sugar si copil II. Barem de activitatii : 1. Efectuarea electrocardiogramei (ECG) cu 12 derviatii cu interpretarea corecta 2. Programarea, punerea si descarcarea unui monitor Holter ECG 3. Efectuarea unui test de effort 4. Efectuarea corecta a manevrelor vagale de la nou nascut pana la varsta de sugar 5. Efectuarea ECG-ului pe firul de stimulare epicardica III.Obiective si rezultate asteptate Obiective educationale Rezultate asteptate 1. Efectuarea anamnezei la pacientul cu patologie aritmica 2. Participarea la elaborarea planului de investigatii in cazul unui pacient la care se ridica suspiciunea unei patologii aritmice 3. Diagnosticul corect al tahicardiei supraventriculare de la nou nascut pana la varsta adulta 3. Poate interpreta un ECG cu administrare de adenosin 4. Recunoaste pe ECG prezenta oricarei tulburari de ritm sau conducere 1.Este capabil sa sesizeze si sa descrie prezenta unei disritmii extrasistolice (tip, localizare) si se elaboreaza, daca este cazul 1. Este capabil să efectueze singur o anamneza la un pacient cu posibila patologie aritmica 2. Este capabil sa recunoasca prezenta unei patologii aritmice si sa evalueze gravitatea cazului 1. Este capabil sa execute activitati in vederea realizarii planului de investigatii: a. propunerea unui plan b. pregatirea pacientului pentru investigatii c. programarea pacientului pentru investigatii paraclinice 1. Cunosterea criteriilor ECG ale tahicardiei supraventriculare 2. Interpretarea corecta a unui traseu ECG cu tahicardie supraventriculara 3. Propune un plan de investigatii suplimentare necesare stabilirii tipului de tahicardie supraventriculara (monitorizare Holter, ECG cu adenosin sau sub manevre vagale ) un plan de investigatii 2. Este capabil sa sesizeze prezenta tulburarilor de conducere: blocuri atrioventriculare, blocuri de ramura 3.Este capabil sa evalueze gravitatea pacientului cu tulburare de ritm 5 Citirea si interpretarea unui monitorizarii Holter ECG 1.Participa la citirea si intrepretatrea monitorizarii Holter ECG a.evidentierea tulburarilor de ritm sau conducere b.recunosterea artefactelor c.interpreatrea frecventei cardiace in conditii de repaus/activitate 2. Elaboreaza sub supravegherea medicului indrumator rezultatul monitorizarii 6 Interpretarea unui test de effort la pacientul cu patologie aritmica 7 Efectuarea si interpretarea unui traseu ECG pe firul epicardic la un pacient postoperator 1. Sa fie capabil sa stabileasca corect indicatia de efectuare a testului de efort la pacientul cu patologie aritmica 2. Sa participe la efectuarea testului de efort 3. Sa fie capabil sa explice ce urmareste pe parcursul testului de effrt si in perioada de revenire 1. Sa fie capabil sa explice asistentei medicale de terapie intensiva cum trebuie efectuat ECG-ul pe firul epicardic de stimulare atriala 2. Sa interptreteze corect traseul obtinut Modulul 13: Medicina fetala Nr. ore de curs: 8 ore Nr. ore practica: 70 ore I Tematica curs: 1. Notiuni introductive. Indicatii ale ecocardiografiei fetale. Cord fetal normal. Sectiuni de screening fetal. Hemodinamica circulatiei fetale 2. Diagnosticul intrauterin al leziunilor de cord stang: coarctatie de aorta, stenoza aortica, cordul stang hipoplazic 3. Diagnosticul intrauterin ale leziunilor cordului drept: stenoza pulmonara, atrezia de valva pulmonara, atrezia tricuspida. 4. Transpozitia de vase mari. Trunchiul arterial comun. Tetralogia Fallot 5. Aritmii cardiace fetale: diagnostic II. Barem de activitatii : 1. Cunosterea sectiunilor de screening a cordului fetal 2. Recunosterea cordului anormal fetal si a anomaliilor fetale frecvente 3. Recunoasterea tahicardiilor fetale si a blocului atrioventricular in modul M 4. Elaborarea unui plan terapeutic postnatal in cazul fetilor cu leziuni cardiace ductal dependente III.Obiective si rezultate asteptate Obiective educationale Rezultate asteptate 1. Cunoasterea indicatiilor ecocardiografiei fetale 2. Sa cunoasca modalitatea de efectuare a ecocardiografiei fetale inclusiv limitele acestei investigatii 3. Sa cunoasca evolutia postnatala a malformatiilor cardiace congenitale 1. Sa fie capabil sa stabiliasca in cazul unei sarcinii indicatia de ecocardiografie fetala 1. Sa cunoasca varsta ideala pentru ecocardiografia fetala 2. Sa cunoasca limite acestei investigatii 3. Sa recunoasca si sa interpreteze corect sectiunile de screening si diagnostic ecocardiografic fetal 1. Sa cunoasca leziunile cardiace fetale cu potential evolutiv intrauterin 2. Sa cunoasca evolutia postnatala a diferitelor malformatii cardice 3. Sa fie capabil sa realizaze un plan terapeutic optim pentru un fat cu leziuni cardice ductal dependente 4. Sa cunoasca asocierea intre malformatiile cardiace si diferitele afectiuni genetice 5 Sa recunoasca prezenta unei aritmii fetale. Sa cunoasa cauzele hidropsului fetal si asociarea hidropsului cu afectiunile cardiace 1. Sa fie capabil sa recomande in cazurile necesare investigatii suplimentare, respectiv amiocenteza si/asu alte teste genetice 1. Sa recunoasca prezenta unei tahicardii supraventriculare, a flutterului atrial si a blocului atrioventricular utiluzand examinarea in modul M. 2. Sa recunoasca hidropsul fetal si sa stabilieasca daca este secundar unei afectiuni cardiace. Modul 14: Cardiologie interventionala Nr. ore de curs: 34 ore Nr. ore practica: 300 ore I. Tematica cursuri 1. Indicatia cateterismului cardiac diagnostic. 2. Evaluare si management precateterism cardiac. Pregatirea pacientului pentru cateterism 3. Tehnica efectuarii cateterismului cardiac. Complicatii intrasi postprocedurale. 4. Radiatii in laboratorul de cateterism cardiac 5. Curbe de presiune 6. Calcule hemodinamice 7. Proiectii angiografice. Interpretarea cateterismului cardiac. 8. Indicatii pentru terapia interventionala in cardiologia pediatrica si cardiologia congenitalilor. Septostomia atriala. II. Barem de activitati 1. Stabilirea si sustinerea indicatiei de explorare invaziva a unui pacient- 8- 10 cazuri. 2. Pregatirea pacientului pentru cateterismdate anamnestice, clinice, EKG, radiografie cardiopulmonara, imagistice (ECO, CT, RMN, cateterisme anterioare), discutie cu parintii si obtinerea consimtamantului- 8- 10 pacienti 3. Asistarea la cateterisme cardiace diagnostice si/sau interventionale- 8- 10 pacienti 4. Supravegherea pacientului postcateterism cardiac- 8- 10 pacienti 5. Interpretarea curbelor de presiune. Calculul datelor hemodinamice. Interpretarea angiografiilor. Interpretarea cateterismului cardiac. Participarea la elaborarea protocolului de cateterism- 8- 10 pacienti. 6. Asistarea la efectuarea septostomiei atriale- 4 pacienti 7. Asistarea la discutiile pentru stabilirea indicatiei de diagnostic invaziv si/sau terapie interventionala- 10 colocvii cardiochirurgicale. III.Obiective si rezultate asteptate Obiective educationale Rezultate asteptate 1 Stabilirea indicatiei de efectuare a cateterismului diagnostic cateterismului cardiac 2 Pregatirea pacientului pentru cateterism cardiac efectuarea cateterismului in conditii de siguranta 3 Urmarirea postcateterism cardiac 1. Sa fie capabil sa stabileasca necesitatea efectuarii explorarii invazive 2. Sa sustina cu date anamnestice, clinice si paraclinice aceasta indicatie 3. Sa stabileasca obiectivele 1. Sa stabileasca planul de investigatii necesare precateterism cardiac 2. Sa recunoasca situatiile care reprezinta contraindicatii relative sau absolute de cateterism 3. Sa fie capabil sa explice pacientului si/sau apartinatorilor procedura si complicatiile pe care le implica. Sa obtina consimtamantul de cateterism 4. Sa furnizeze interventionistului toate datele anamnestice, clinice si paraclinice necesare pentru 1. Sa cunoasca etapele si tehnica procedurii efectuate 2. Sa cunoasca potentialele complicatii postprocedurale si sa fie capabil sa le trateze 4 Calculul datelor hemodinamice. rezistente) 5 Descrierea angiografiilor anatomice pe angiografii 6 Interpretarea datelor hemodinamice si imagistice terapeutice 7 Stabilirea indicatiei de efectuare a septostomiei atriale si urmarirea presi postprocedurala ecografia de ghidaj pentru procedura 1. Sa interpreteze corect curbele de presiune 2. Sa interpreteze corect oximetriile 3. Sa efectueze calculele hemodinamice (debite, raport de debite, rezistente, raport de 1. Sa recunoasca proiectiile angiografice 2. Sa recunoasca structurile anatomice pe angiografii 3. Sa recunoasca leziunile 1. Sa interpreteze in context datele hemodinamice (cunoasterea valorilor normale, interpretarea valorilor patologice in contextul leziunii). Sa cunoasca limitele acestora. 2. Sa inteleaga descrierile angiografice de pe un protocol de cateterism si sa le interpreteze in contextul leziunii cardiace 3. Sa integreze datele hemodinamice si angiografice pentru stabilirea indicatiei 1. Sa cunoasca patologiile si particularitatile anatomice ale acestora care necesita efectuarea septostomiei atriale 2. Sa recunoasca imagistic aceste situatii 3. Sa stabileasca necesitatea si timingul efectuarii septostomiei atriale 4. Sa cunoasca posibilitatile terapeutice de stabilizare preprocedurala a unui asemenea pacient 5. Sa cunoasca tehnica procedurii 6. Sa fie capabil sa efectueze apcient 8 Cunoasterea principiilor de baza in stabilirea indicatiei de terapie interventionala, a potentialelor complicatii imediate si pe termen lung si followup-ul acestor pacienti postprocedural pe termen lung un pacient tratat interventional 9 Cunoasterea efectelor radiatiilor ionizante cateterism 7. Sa cunoasca potentialele complicatii si terapia anestora 8. Sa cunoasca posibilitatile postprocedurale de stabilizare farmacologica a unui asemenea 1. Sa cunoasca leziunile cardiace cu potentiala indicatie de terapie interventionale 2. Sa prezinte datele anatomice necesare interventionistului pentru stabilirea indicatiei de terapie interventionala 3. Sa cunoasca posibilele complicatii imediate ale procedurilor terapeutice interventionale si terapia lor 4. Sa fie capabil sa urmareasca 1. Sa aiba cunostine de baza despre tehnica fluoroscopica utilizata in laborator 2. Sa cunoasca efectele imediate si pe termen lung ale radiatiilor ionizante 3. Sa cunoasca principiile de baza ale modalitatilor de protectie fata de radiatii utilizate in laboratorul de Modulul 15 – Imagistica (Radiologie/CT/RMN): Nr. ore curs: 18 ore Nr. ore practică. 150 ore I.Tematică curs. 1. Anatomia radio-imagistica normala a aparatului cardiovascular la copii.  Variante anatomice  Notiuni de embriologie  Notiuni de fiziologie si morfopatologie cardiovaculara. Impactul asupra examinarilor radio-imagistice 2. Notiuni de radioprotectie  Radiatii ionizante  Doza efectiva. Doza absorbita  Legislatia in vigoare  Principiul ALARA. Analiza risc/beneficiu. 3. Tehnici de examinare- Radiografia de torace  Baze fizice  Anatomie radiologica  Calitatea examinarii.  Patologie cardio-toracica decelabila pe radiografie 4. Tehnici de examinare- Examinarea CT  Baze fizice  Tipuri de CT si moduri de scanare.  Controlul dozei in CT cardiovascular  Artefacte in CT-ul cardiac.  Injectomate si protocoale de achizie  Pregatirea pacientului.  Indicatiile examinarii CT. Ghiduri de practica 5. Tehnici de examinare- Examinarea IRM- Partea I  Baze fizice. Secvente RMN  Principii de siguranta RMN  Indicatiile examinarii RMN 6. Tehnici de examinare- Examinarea IRM- Partea a II-a  Protocoale de achizitie in RMN  Ghiduri de practica 7. Patologie cardiaca congenitalapartea I  Abordarea patologiei congenitale cardiovasculare  Coarctatia de aorta  Arcul aortic dublu  Arcul aortic drept  D- transpozitia marilor vase  L- transpozitia marilor vase 8. Patologie cardiaca congenitalapartea a II-a  Truncus arteriosus  Atrezie pulmonara  VS hipoplazic  Boala Ebstein  Cor triatriatum  Tetralogia Fallot 9. Sunturi  Canal arterial persistent  Defecte septale atriale  Defecte septale ventriculare  Retur venos pulmonar anormal i. Scimitar syndrome 10. Patologie valvulara  Abordarea patologie valvulare  Bicuspidia aortica  Insuficienta si stenoza tricuspidiana 11. Patologie tumorala  Mixom atrial  Lipom atrial  Tromb cardiac  Sarcom cardiac  Hemangiom  Fibrom  Limfom 12. Cardiomiopatii  Miocardite  Non-compactarea de ventricol stang  Miocariopatii dilatative  Boala Takatsubo 13. Patologie coronariana  Abordarea patologiei coronariene  Anatomie coronariana. Clasificare AHA  Anomalii de traiect ADA, ACX, RCA 14. Insuficienta cardiaca  Insuficienta cardiaca stanga/dreapta  Pacientul transplantat  Dispozitive de asistare ventriculara. 15. Varia  Aspecte CT si RMN postoperatorii.  Aspecte imagistice inainte si dupa proceduri de electrofiziologie  Mapping venos  Pacemakers/ICD 16. Adultul cu boli cardiace congenitale II.Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 9). 1. Interpretare RTG torace AP – minim 50 2. Evaluare examinare angio CT torace/CT cardiac sub coordonarea medic de specialitateminim 20 3. Evaluare examinare RM Cardiaca sub coordonarea medic de specialitateminim 20 III.Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Stabilirea indicatiilor si contraindicatiilor pentru examinarile CT si RMN Planificarea si supravegherea efectuarii examinarilor, in special a celor care necesita administrarea de substante de contrast intravenos 2. Principii de radioprotectie si siguranta in Aprecierea corecta a riscurilor si examinarile CT si RMN beneficiilor pentru pacient. 3. Bazele fizice si limitele achizitiei de imagini CT si RMN Stabilirea pe baze clinice a informatiilor solicitate printr-o examinare Constientizarea limitelor examinarilor neinvazive 4. Stabilirea informatiilor ce pot fi obtinute prin CT si RMN, incluzand: Interpretarea rezultatelor CT si RMN si aplicarea lor in tratamentul pacientului Evaluarea examinarilor CT si a unor secvente RMN de baza Intelegerea anatomiei cardiovasculare vizualizata in 3D. - Imagini statice si dinamice ale inimii si marilor vase - informatii functionale (functie ventriculara, fluxuri, perfuzie miocardica, etc.) MODULUL 16: TERAPIE INTENSIVĂ CARDIACĂ PEDIATRICĂ Nr. ore curs: 18 ore Nr. ore practică. 150 ore I. Tematica cursuri 1. Fiziologie cardiopulmonară 2. Disfuncția organică multiplă 3. Principii farmacologice aplicate în terapia pacienților cu disfuncție cardiacă 4. Suportul mecanic respirator si cardiocirculator II. Barem de activitati practice 1. Criterii de admisie în terapie intensivă 2. Evaluarea și diagnosticul stărilor critice 3. Monitorizarea noninvazivă 4. Monitorizarea invazivă 5. Indicații, limite și riscuri ale procedurilor invazive efectuate în terapie intensivă 6. Resuscitarea, stabilizarea și elaborarea planului terapeutic pentru pacienții cu condiții cardiocirculatorii critice 7. Evaluarea multiorganică preoperatorie a pacienților cu boli cardiace congenitale 8. Evaluarea și managementul postoperator al pacienților cu boli cardiace congenitale, după chirurgia cardiacă sau noncardiacă 9. Recunoașterea și managementul leziunilor reziduale și complicațiilor postoperatorii 10. Managementul căilor aeriene și al disfuncțiilor respiratorii 11. Recunoașterea și managementul disfuncției renale 12. Recunoașterea și managementul disfuncțiilor neurologice 13. Recunoașterea și managementul disfuncțiilor digestive 14. Medicină transfuzională aplicată în terapia intensivă pediatrică 15. Rolul medicului cardiolog pediatru în echipele medicale multidisciplinare III. Obiective și rezultate așteptate. Obiective educationale Rezultate asteptate 1 Triajul pacienților Identificarea pacienților care necesită monitorizare sau proceduri specifice terapiei intensive Recunoasterea riscului potențial de decompensare cardiacă sau/și respiratorie 2 Stabilizarea pacientilor Cunoașterea metodelor de optimizare a transportului de oxigen și perfuziei tisulare 3 Familiarizarea cu procedurile specifice terapiei intensive Cunoasterea indicatiilor, limitelor si riscurilor testelor și procedurilor efectuate în terapie intensiva, inclusiv sedare și anestezie 4 Terapia postoperatorie Cunoasterea patternurilor normale de evolutie postoperatorie Recunoasterea complicațiilor postoperatorii Elaborarea planului terapeutic postoperator Terapie farmacologică și nonfarmacologică 5 Diagnosticarea și managementul tulburărilor hemodinamice în contextul disfuncțiilor organice Intelegerea efectelor functiei cardiace asupra sistemelor respirator, renal, nervos central, digestiv, hepatic Intelegerea efectelor disfunctiilor organice si SRIS asupra functiei cardiace Cunoasterea managementului disfunctiilor organice Întelegerea interactiunilor cardiopulmonare 6 Siguranta pacientului in terapie intensiva Implicarea activa in prevenirea, diagnosticarea și tratarea complicațiilor Modulul 17 – Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică Nr. ore curs: 18 ore Nr. ore practică: 150 ore I. Tematică curs. 1. Notiuni de anatomie chirurgicala a cordului si vaselor mari (anatomia toracelui, pericardului, cordului si a vaselor mari). Elemente de fiziologie cardiovasculara (fiziologia circulatiei, notiuni de hemodinamica, curbele volum-presiune). 2. Principii de circulatie extracorporeala (structura sistemului de circulatie extracorporeala, raspunsul inflamator sistemic post by-pass cardio-pulmonar, protectia miocardica si cerebrala in timpul circulatiei extracorporeala si consecintele acesteia). 3. Timing-ul chirurgical optim. Interventia chirurgicala paleativa si corectiva (strategia si management-ul in ceea ce priveste stabilirea timpului operator optim al malformatiilor cardiace complexe). 4. Tratamentul chirurgical in malformatiile cardiace cu comunicari intracardiace. 5. Management-ul chirurgical in malformatiile cianogene. 6. Indicatiile chirurgicale in malformatiile cu leziune obstructiva de ventricul stang. 7. Cordul univentricular. 8. Urgentele neo-natale in chirurgia cardiaca. 9. Leziunile valvulare cardiace. 10. Electrofiziologie. 11. Sisteme de asistare cardiocirculatorie in chirurgia cardiaca pediatrica. 12. Transplantul cardiac pediatric. II. Barem de activități practice - Asistare pasivă la intervenții chirurgicale cardiovasculare - cord închis/cord deschis - Asistarea pasivă a îngrijirii pacientului postoperator III. Obiective și rezultate așteptate OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Asistarea si implicarea in discutiile care stabilesc indicatia chirurgicala 1. Înțelege indicația chirurgicală 2. Observarea pregatirii preoperatorii; stabilizarea pacientului in serviciul de anestezie si terapie intensiva sau sectia de neo-natologie. 1. Cunoaște etapele pregatirii preoperatorii 3. Familiarizarea cu sala de operatie; observarea cailor de abord chirurgical si a timpilor operatori principali. 1. Cunoaște caile de abord chirurgical si timpii operatori principali. 4. Corelarea medicochirurgicala cu monitorizarea hemodinamica, respiratorie si metabolica pe parcursul interventiei chirurgicale 5. Insusirea notiunilor de anatomie a toracelui, cordului si vaselor mari, raporturi, topografie. Corelarea parametrilor anatomo-clinici, ecocardiografici si optiunile de tratament chirurgical. 1. Insusirea si observarea sistemului de circulatie extracorporeala coroborat cu momentul operator. 1. Stabilirea notiunilor de chirurgie paleativa si chirurgie corectiva. 2. Monitorizarea imagistica intraoperatorie (TEE, bronhoscopie). 3. Intelegerea strategiei chirurgicale in ceea ce priveste optiunile chirurgicale in cadrul malformatiilor cardiace complexe. 4. Insusirea notiunilor de chirurgie cardiaca in cazul defectului septal atrial, defectului septal ventricular, canal atrioventricular, canalul arterial persistent; tipuri de interventie chirurgicale. 5. Strategia terapeutica, evolutia la distanta in patologia Fallot, transpozitia de mari vase, trunchiul arterial, atrezia de tricuspida. 6. Stabilirea notiunii de cord univentricular si a fiziologiei de cord univentricular. Tipuri de interventii chirurgicale. 7. Optiunile terapeutice in chirurgia valvelor cardiace. Intelegerea necesitatii si posibilitatii unei reparatii valvulare si indicatiile unei inlocuiri valvulare. 6. Implementarea principiilor si notiunilor de hardware si a modului de functionare a circulatiei extracorporeale. Discutii referitoare la repercusiunile acesteia si posibilitatile terapeutice. 1. Intelegerea necesitatii unui sistem de asistare circulatorie; strategia medico-chirurgicala in alegerea sistemului de asistare circulatorie; “bridge to transplantation”, “bridge to recovery”, “bridge to decision”. 7. Observarea tehnicii de stimulare cardiaca electrica temporara sau permanenta 1. Intelegerea notiunilor de stimulare cardica electrica temporara sau permanenta, notiuni care vizeaza pace-ingul termporar sau permanent; tipuri de pace-ing; posibilitati terapeutice, cai de abord. 8. Cunoasterea notiunilor legate de transplantul cardiac 1. Insusirea notiunilor in ceeea ce priveste evaluarea pacientilor si criteriile de selectie, stabilirea indicatiei de transplant, tehnica de transplantare, terapia imunosupresoare si complianta pacientului, evolutia postoperatorie. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Obiectivele generale de pregătire în pediatrie si cardiologie pediatrica includ dobîndirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii: I. Comunicare; II. Etică și profesionalism; III. Asigurarea calității actului medical; IV. Expertiză pediatrică / cardiologie pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor); V. Organizare și conducere. I. Comunicare Rezidentul trebuie să dobandească următoarele abilități : A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii : - Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste; - Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familal al pacientului, etc.) - Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav. - Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale. - utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie) B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate - Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale; - Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale ; - Abilitatea de a comunica eficient si succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar. - Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc. ; - Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialităși medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți. C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical - Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului; - Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medicolegale carev asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis. II. Etică și profesionalism Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități: - Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului; - Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică li dizabilități; - Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului si a raporturilor de muncă dintre angajați. - Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; - Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice; - Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real. - capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe; - evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice; - abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic. - utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple - capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor - metodologia cercetarii stiintifice. III. Asigurarea calității actului medical. Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de: - Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea; - Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calitătii actului medical - Identificare a principalelor categorii de erori medicale; - Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse in activitatea medicală de ingrijire a copilului. - Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale; - Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic - Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse; - Înțelegerea principiilor, metodelor șim instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului. - IV. Expertiză pediatrică /cardiologie pediatrică Rezidentul trebuie să: - Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații si a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice. - Își însușească modul de completarea a documentelor medicale - Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecție V. Organizare și conducere Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini: - utilizarea rațională a timpului - prioritizarea activităților și sarcinilor; - delegarea atribuțiilor; - identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora; - controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse; - cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea; - recunoașterea limitelor personale și profesionale. - redactarea documentelor medicale ( raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) întrun mod inteligibil, lizibil și la timp. Obiectivele generale ale programului de pregătire in cardiologie pediatrică: Obiectivul principal al Programului il reprezinta formarea de specialisti in cardiologie pediatrică generală, care să dispună de cunoștințele teoretice și practice, precum si a abilitatilor necesare pentru a practica această specialitate de sine stătător, cu competență și profesionalism, în concordantă cu cerințele asociațiilor de specialitate din Uniunea Europeană, însă cu particularizare la necesitățile specifice ale țării noastre. Cardiologii pediatri generaliști nu vor putea efectua de sine stătător activități in subspecialități ale cardiologiei pediatrice: cardiologie intervențională, electrofiziologie, terapie intensivă, etc, acestea necesitând un program de pregătire special. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii Specific cardiologiei pediatrice 1. Cunoștințe teoretice aprofundate asupra aparatului cardiovascular normal, a patologiei congenitale și dobândite la nou-nascut, sugar si copil. 2. Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului pediatric cardiac 3. Interpretarea imaginilor radiologice cardiace la copil 4. Interpretarea electrocardiogramelor la copil. Stabilirea indicației și efectuarea monitorizărilor ECG/24 de ore ambulatorii, testelor de efort. Cunoașterea indicațiilor pentru efectuare de studii electrofiziologice și implantare de pacemaker. Cunoașterea indicațiilor și tehnicii defibrilării cardiace. 5. Efectuarea și interpretarea echocardiografiilor transtoracice la pacientul pediatric sănătos, sau cu malformație cardiacă congenitală (anteși postoperator) sau boală cardiacă dobândită. Interpretarea ecocardiografiilor transesofagiene și fetale. 6. Interpretarea cateterismului cardiac diagnostic la copil. Cunoașterea indicațiilor pentru efectuarea septostomiei cu balon. 7. Cunoștințe aprofundate asupra mijloacelor farmacologice cardiovasculare la copil, inclusiv a celor utilizate în terapia intensivă 8. Cunoștințe aprofundate asupra anesteziei și terapiei chirurgicale cardiovasculare: circulația extracorporeală, tehnici operatorii, tehnici de evaluare intraoperatorie. 9. Terapia pacientului cardiac în spital (inclusiv în terapie intensivă, din punct de vedere cardiologic) și terapia și dispensarizarea în ambulatoriul de specialitate 10. Cunoașterea indicațiilor și modului de efectuare a prevenției primare, secundare și terțiare pentru bolile cardiovasculare Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă Da - examen clinic Da - probă ecocardiografie Da - proba caseta video Da - proba interpretare examinari paraclinice Da TEMATICA DE EXAMEN – TRUNCHI COMUN 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. 2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Patologia neonatala: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemica, hemoragiile intracraniene infectiile nn, convulsii neonatale. 4. Embriopatii, fetopatii: TORCH , sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital. 5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 6. Obezitatea. 7. Febra la copil. 8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita. 9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută. 10. Insuficiența respiratorie acută. 11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. 12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 13. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 14. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 15. Hipertensiunea arterială la copil. 16. Diareea acuta bacteriana și virala. 17. Sindroamele de deshidratare. 18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 19. Boala inflamatorie intestinală. 20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 21. Constipația cronică și encoprezisul. 22. Icterele la sugar si copil. 23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil. 25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală. 26. Insuficienta pancreatica exocrina. Fibroza chistica. 27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 29. Tulburări de ritm și conducere. 30. Insuficiența cardiacă. 31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 32. Anemiile hemolitice congenitale si dobândite. 33. Sindroame hemoragice : purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). 34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 35. Infecția de tract urinar. 36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 37. Glomerulonefritele acute și cronice. 38. Sindromul nefrotic. 39. Insuficiența renală acută. 40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică). 41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 42. Sifilisul congenital si dobandit. 43. Deficite imune genetice și dobândite. 44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice 45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil 46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite. 47. Urgențele oncologice la copil. 48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele. 49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil 50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică 51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familiala, hipertrigliceridemia familiala. 53. Hiperglicemiile sugarului și copilului. 54. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică. 56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter). 57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatica juvenila. 58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii. 59. Meningita si encefalita. 60. Infectii cu exantem: rujeola, rubeola, boala mana-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina. 61. Infectia urliana. Mononucleoza infectioasa. 62. Infectii respiratorii transmisibile: tusea convulsiva, gripa. 63. Șocul. Anafilaxia. 64. Intoxicatiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substante caustice, anticolinergice, monoxid de carbon. 65. Insuficiența hepatică. 66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 67. Coma și statusul convulsiv. 68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile. 69. Paraliziile cerebrale infantile. 70. Stenoza hipertrofică de pilor. 71. Invaginația intestinală. 72. Enterocolita ulcero-necrotică. TEMATICA DE EXAMEN SUBSPECIALITATE CARDIOLOGIE PEDIATRICA 1. Embriologia aparatului cardiovascular

2. Fiziologia circulatorie normală: circulația fetală, de tranziție și neonatală 3. Anatomia și fiziologia cordului. Analiza segmentara secventiala 4. Genetica bolilor cardiovasculare 5. Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic) 6. Evaluarea performanței miocardice 7. Defectul septal atrial 8. Defectul septal ventricular 9. Canalul arterial persistent 10. Alte șunturi aorto-pulmonare: Fenestrația aorto-pulmonară, Originea arterei pulmonare din aortă 11. Canalul atrioventricular 12. Fistula vasculare 13. Cardiopatii congenitale cu manifestări severe neonatale 14. Transpoziția de vase mari 15. MCC cu circulație sistemică dependentă de canalul arterial (SCSH, Coarctația de aortă, Arc aortic întrerupt, etc.) 16. MCC cu circulație pulmonară dependentă de canalul arterial (atrezia de valvă pulmonară cu SIV intact/DSV, etc.) 17. Tetralogia Fallot 18. Ventriculul drept cu dublă cale de ieșire 19. Boala Ebstein 20. Drenajul venos pulmonar total aberant 21. Atrezia de valvă tricuspidă 22. Transpoziția de vase mari corectată anatomic 23. Trunchiul arterial comun 24. Stenoza aortică 25. Stenoza pulmonară 26. Patologia aparatului mitral 27. Obstrucții ale căii de intrare a VS (stenoza de vene pulmonare, cor triatriatum, inel supravalvular mitral, etc.) 28. Obstrucții ale căii de intrare a VD (hipoplazie izolată de VD, cor triatriatum dexter, stenoza tricuspidă, etc.) 29. Ventriculul unic. Anastomoza Fontan 30. Anomalii de situs, Sindroame heterotaxice 31. Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, ec.) 32. Inel vascular 33. Hipertensiunea arterială pulmonară 34. Sincopa 35. Moartea subită 36. Cardiomiopatii (CMD/ Miocardite,CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD) 37. Endocardite 38. Pericardite 39. Reumatismul articular acut 40. Bola Kawasaki 41. Hipertensiunea arterială sistemică 42. Tumori cardiace 43. Afectarea cardiacă în boli extracardiace 44. Insuficiența cardiacă congestivă 45. Medicina sportivă cardiovasculară 46. Sarcina și bolile cardiovasculare 47. Principiile fizicii ultrasunetelor si a efectului Doppler. Evaluare M mod, 2D, Doppler color și spectral 48. Sedarea pentru proceduri de explorare cardiologică 49. Analiza ecocardiografică segmentală secvențială a cordului. Nomenclatură 50. Ecocardiografia normală pediatrică - Incidențe 51. Evaluarea cantitativă a structurilor cardiace. Ajustări în funcție de creștere 52. Evaluarea funcției sistolice ventriculare 53. Evaluarea funcției diastolice ventriculare 54. Dezvoltarea si anatomia sistemului excitoconductor. Bazele genetice ale tulburarilor de ritm si conducere. 55. Tahicardia supaventriculara. Tahicardia supraventriculara prin reintrare.Tahicardia ectopica atriala si jonctionala. Tachicardia prin reintrare atriala. Cardiomiopatia indusa de tahiaritmie 56. Tahicardia ventriculara si sindromul de QT prelungit 57. Bradiaritmii. Disfunctia de nod sinusal. Blocul atrioventricular. Blocurile de ramura. Blocuri fasciculare 58. Managmentul pacientului pediatric cu tulburari de ritm si conducere. Terapia tahiartimiilor la fat si nou nascut. Terapia antiaritmica. Terapia disritmiilor postoperatorii. Indicatii de terapie prin ablatie la sugar si copil 59. Ecocardiografia fetala: Indicatii. Cord fetal normal. Sectiuni de screening fetal. Hemodinamica circulatiei fetale. Diagnosticul intrauterin al principalelor MCC 60. Aritmii cardiace fetale: diagnostic 61. Indicatia cateterismului cardiac diagnostic. 62. Evaluare si management precateterism cardiac. Pregatirea pacientului pentru cateterism 63. Tehnica efectuarii cateterismului cardiac. Complicatii intrasi postprocedurale. 64. Curbe de presiune 65. Calcule hemodinamice 66. Proiectii angiografice. Interpretarea cateterismului cardiac. 67. Indicatii pentru terapia interventionala in cardiologia pediatrica si cardiologia congenitalilor. Septostomia atriala. 68. Anatomia radio-imagistica normala a aparatului cardiovascular la copii: Variante anatomice, Notiuni de embriologie, Notiuni de fiziologie si morfopatologie cardiovaculara. Impactul asupra examinarilor radioimagistice, Notiuni de radioprotectie 69. Tehnici de examinare- Radiografia de torace: Baze fizice, Anatomie radiologica, Calitatea examinarii. , Patologie cardio-toracica decelabila pe radiografie 70. Tehnici de examinare- Examinarea CT: Baze fizice, Tipuri de CT si moduri de scanare. , Controlul dozei in CT cardiovascular, Artefacte in CT-ul cardiac, Injectomate si protocoale de achizie, Pregatirea pacientului, Indicatiile examinarii CT. Ghiduri de practica 71. Tehnici de examinare- Examinarea IRM: Baze fizice. Secvente RMN, Principii de siguranta RMN, Indicatiile examinarii RMN, Protocoale de achizitie in RMN, Ghiduri de practica 72. Fiziologie cardiopulmonara 73. Disfuncția organică multiplă 74. Principii farmacologice aplicate în terapia pacienților cu disfuncție cardiac 75. Suportul mecanic respirator si cardiocirculator 76. Notiuni de anatomie chirurgicala a cordului si vaselor mari (anatomia toracelui, pericardului, cordului si a vaselor mari). 77. Principii de circulatie extracorporeala (structura sistemului de circulatie extracorporeala, raspunsul inflamator sistemic post by-pass cardio-pulmonar, protectia miocardica si cerebrala in timpul circulatiei extracorporeala si consecintele acesteia). 78. Timing-ul chirurgical optim. Interventia chirurgicala paleativa si corectiva (strategia si management-ul in ceea ce priveste stabilirea timpului operator optim al malformatiilor cardiace complexe). 79. Sisteme de asistare cardiocirculatorie in chirurgia cardiaca pediatrica. 80. Transplantul cardiac pediatric.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

Pediatrie generala

1. Stabilirea regimului dietetic intr-o boala diareica acuta simpla. 2. Solutii pentru rehidratare orala: compozitie proprietati, indicatii, contraindicatii. 3. Elaborarea unei indicatii de perfuzie endovenoasa. 4. Stabilirea regimului dietetic in diabetul zaharat infantil juvenil, respectiv la copilul cu glomerulonefrita acuta. 5. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plaman, cord, pleura, mediastin). 6. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv. 7. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral. 8. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucograma, frotiu sanguin periferic, medulograma, teste de hemostaza). 9. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie. 10. Interpretarea probelor functionale respiratorii. 11. Interpretarea probelor paraclinice hepatice. 12. Interpretarea probelor paraclinice renale. 13. Interpretarea ionogramei sanguine si urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup). 14. Interpretarea unei EKG normale si in principalele afectiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraincarcari si dilatatii ale cavitatilor cardiace, tulburari de ritm si de conducere). 15. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie. 16. Punctia lombara: indicatii, tehnici, incidente, accidente, complicatii. Interpretarea buletinului de analiza a LCR. 17. Punctia pleurala: indicatii, tehnici, incidente, accidente, complicatii. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural. 18. Sondajul nazogastric si orogastric (indicatii, tehnici, incidente). Spalatura gastrica in intoxicatii.

Cardiologie pediatrica

1. Efectuarea examenului clinic cardiologic 2. Determinarea tensiunii arteriale 3. Determinarea saturației periferice în oxigen 4. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului. 5. Efectuarea testului de mers de 6 minute 6. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic 7. Montare și interpretare Holter-ECG 8. Montare și interpretare Holter-TA 9. Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong 10. Tehnica efectuării și interpretarea testului de efort 11. Ecocardiografii transtoracice - 300 12. Ecocardiografii transesofagiene – sub supraveghere -50 13. Efectuarea corecta a manevrelor vagale de la nou nascut pana la varsta de sugar 14. Efectuarea ECG-ului pe firul de stimulare epicardica 15. Ecocardiografie fetala: cunosterea sectiunilor de screening a cordului fetal, recunosterea cordului anormal fetal si a anomaliilor fetale frecvente 16. Recunoasterea tahicardiilor fetale si a blocului atrioventricular in modul M 17. Stabilirea si sustinerea indicatiei de explorare invaziva a unui pacient- 8- 10 cazuri. 18. Asistarea la cateterisme cardiace diagnostice si/sau interventionale- 8- 10 pacienti

19. Supravegherea pacientului postcateterism cardiac- 8- 10 pacienti 20. Interpretarea curbelor de presiune. Calculul datelor hemodinamice. Interpretarea angiografiilor. Interpretarea cateterismului cardiac. Participarea la elaborarea protocolului de cateterism- 8- 10 pacienti. 21. Asistarea la efectuarea septostomiei atriale- 4 pacienti 22. Interpretare RTG torace AP – minim 50 23. Evaluare examinare angio CT torace/CT cardiac sub coordonarea medic de specialitateminim 20 24. Evaluare examinare RM Cardiaca sub coordonarea medic de specialitateminim 20 25. Cunoasterea criteriilor de admisie în terapie intensivă 26. Evaluarea și diagnosticul stărilor critice 27. Monitorizarea noninvazivă 28. Monitorizarea invazivă 29. Resuscitarea, stabilizarea și elaborarea planului terapeutic pentru pacienții cu condiții cardiocirculatorii critice 30. Evaluarea multiorganică preoperatorie a pacienților cu boli cardiace congenitale 31. Evaluarea și managementul postoperator al pacienților cu boli cardiace congenitale, după chirurgia cardiacă sau noncardiacă 32. Recunoașterea și managementul leziunilor reziduale și complicațiilor postoperatorii 33. Asistare pasivă la intervenții chirurgicale cardiovasculare - cord închis/cord deschis

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN PEDIATRIE SI CARDIOLOGIE PEDIATRICA

I. Competențe specifice în activitatea curentă

1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală. 2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator. 3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător. 4. 5. 6. 7.

8.

9.

Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.

Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.

Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.

Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.

Trimite pacienții la consulturi interclinice.

Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul,

examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.

10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor. 11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților. 12. Aplica ghidurile de practica medicala dar individualizeaza tratamentul in functie de particularitatile pacientului. 13. Efectueaza ecocardiografii si unele manevre terapeutice si ajusteaza planul terapeutic in functie de rezultatul acestora

Competența profesională intrinsecă specialității

14. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia. 15. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire. 16. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces. 17. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire. 18. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare. 19. Propune soluții pentru îmbunatățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului. 20. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală. 21. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor. 22. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.

II. Competențe specifice în serviciul de gardă

1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico – sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture. 2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă. 3. Inscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de garda. 4. Interneaza bolnavii care au bilet de trimitere precum si cazurile de urgenta care se adreseaza sectiei răspunzand de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului. 5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului. 6. Intocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență si consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o. 7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesita internare. 8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor. 9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces. 10. Intocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.

Obligații

Etice, deontologice Respectă următoarele acte normative : 1. Legea 46/2003 privind drepturile pacientului. 2. Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificarile si completarile survenite 3. Normele de etica si deontologie profesionala. Profesionale I. Atribuții generale 1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.

2. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare. 3. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii. 4. Cunoaște și respectă programul de muncă. 5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesionala. 6. Efectueaza controlul medical periodic general. 7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă; 8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă. 9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă. 10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din Romania privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.

II. Atribuții specifice în activitatea curentă 1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de cîte ori este necesar. 2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale. 3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită. 4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează. 5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă. 6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare. 7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine. 8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor. 9. Efectueaza consultații de specialitate în ambulator, conform programarii întocmite de medicul șef secție. 10. Iși dezvoltă pregatirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese. 11. Aplică regulile stabilite pentru completarea si gestionarea FOCG și a circuitului acesteia. 12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament; 13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției. 14. Respectă prevederile HG nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare; 15. Respectă prevederile Legii 272/2004 și HG 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitara cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/ violență/vătămare; 16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor. 17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia. 18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare; 19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. 20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. III. Atribuții specifice în serviciul de gardă 1. Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital; 2. Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. 3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuand examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le indeparteaza pe cele necorespunzatoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar si anunta medicul sef de sectie 4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Prof. Dr. RODICA TOGĂNEL

Coordonator specialitate Cardiologie pediatrica Universitatea de Medicina si Farmacie Tg Mures

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SUBSPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICA

Definiția specialității:

Gastroenterologiapediatrica/Medicina digestivă pediatrica cuprinde toate aspectele aparatului gastrointestinal al unui organism in crestere, din perioada fetala pana la adolescenta si cuprinde dezvoltarea normala, diagnosticul, tratamentul si preventia tuturor bolilor congenitale sau dobandite ale acestuia.

Absolvenții specializării Gastroenterologie Pediatrica vor fi certificați ca și “medici specialiști pediatrie și gastroenterologie pediatrica.” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.

Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani iar după absolvirea trunchiului comun se va continua pregătirea specifică pentru inca 2 ani în conformitate cu curriculum de Gastroenterologie Pediatrica

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat.

O perioada de 5 luni va fi efectuata intr-un centru de gastroenterologie pentru adulti recunoscut la nivel national.

Pregatirea cuprinde o parte teoretică (curs, sesiuni de prezentări de noutăți editoriale, referate) și una practică, incluzând evaluarea clinică și paraclinică a pacientului (radiografie, ecografie abdominală, explorari functionale digestive), asistarea la / sau interpretarea de tehnici avansate (endoscopie digestivă superioră și inferioară, biopsie gastrică, duodenală, colonică, hepatică), prezentarea de cazuri

Urmărirea activității candidaților se va face în permanență, prin jurnalul pacienților evaluați, prezentări de cazuri și evaluare permanentă de către îndrumător, astfel încât, la finalul celor 2 ani, candidatul să fie capabil să desfășoare singur, fara supervizare și în mod competent, activitatea de gastroenterologie pediatrică.

Centrele de pregătire trebuie să efectueze sau să aibă acces la toate procedurile descrise în baremul de tehnici; sa aibă acces la un serviciu de chirurgie pediatrica) cu un număr de minimum 100 de operații/an, din care cel putin 20% nou născuți și sugari. Având în vedere numărul redus de astfel de centre în România, este acceptată efectuarea unei părți din pregătire in centre care nu indeplinesc toate aceste condiții, insa care dispun de lectori care indeplinesc criteriile de eligibilitate.

Evaluarea finala, care se poate efectua doar in centrele de pregatire care indeplinesc toate criteriile de eligibilitate, permite obtinerea titlului de medic specialist în gastroenterologie pediatrica.

Dupa sustinerea examenului de specialitate, specialistii in gastroenterologie pediatrica vor avea competenta de ultrasonografie generala si endoscopie digestiva diagnostica si terapeutica (nivel I) pediatrica.

Intrarea in rezidentiat se poate face fie direct dupa facultatea de medicina in urma sustinerii examenului de rezidentiat, fie dupa terminarea specialitatilor pediatrice ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea intregului curriculum de pregatire de Gastroenterologie Pediatrica, cu exceptia modulelor deja parcurse in cursul rezidentiatului anterior.

Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii in alte institutii de pregatire, specializate si recunoscute ca atare, in tari ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute si va fi echivalata perioada de pregatire in strainatate, conform prevederilor in vigoare.

Coordonatorul programului de rezidentiat in gastroenterologie pediatricaeste desemnat de Ministerul Sanatatii, cu avizul consultativ al institutiilor de invatamant superior medical. avand rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat si de a numi -pentru fiecare sectie clinicaun responsabil de formare in rezidentiat. Coordonatorul rezidentiatului pentru subspecialitatea de gastroenterologie pediatrica este unic, atat pentru trunchiul comun cat si pentru cei doi ani de pregatire in subspecialitate. Responsabilul de formare in rezidentiat, in colaborare cu seful sectiei, repartizeaza rezidentii medicilor specialisti/primari din sectie care devin medici indrumatori si care vor desfasura activitatea de pregatire a rezidentilor in concordanta cu curricula aprobata. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-indrumator al activitatii clinice pe durata garzii.

Coordonatorul de program va urmari respectarea duratei aferente si a curriculei fiecarui modul de pregatire. In cadrul aceluiasi an de pregatire, coordonatorul programului de rezidentiat va asigura rotatia medicilor rezidenti astfel incat acestia sa parcurga toate modulele aferente anului de studiu. Este permisa parcurgerea unui modul in mod fractionat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor sectii si alocarea simultana a unui numar mare de rezidenti unui medic-indrumator. Desfasurarea modulelor de pregatire se va face cu prioritate in sectiile clinice in care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregatire sau un medic primar cu doctorat care detine toate competentele/specializarile/atestatele specifice modulului de pregatire; in situatia in care in niciuna dintre sectiile clinice nu exista indrumatori in specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua in clinica de specialitate adulti.

Responsabilul de formare in rezidentiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizeaza la nivelul sectiei activitatea educationala a rezidentilor, repartizeaza rezidentii medicilor indrumatori. Repartitia rezidentilor se va face in concordanta cu competentele profesionale ale medicilor indrumatori (specialitate, supraspecialitate, atestate) si cu specificul modulului de pregatire. Responsabilul de formare in rezidentiat organizeaza si participă la evaluarea rezidentilor la fiecare final de modul.

MODULUL 11 – Gastroenterologie pediatrica Gastroenterologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 6 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 100 ore/4 ore/săpt MODULUL 12 – Gastroenterologie pediatrica Endoscopie digestiva pediatrica NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 4 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 76 ore/ 4 ore/săpt MODULUL 13 – Gastroenterologie pediatrica Imagistica medicala NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 24 ore/ 4 ore/săpt

MODULUL 14 – Gastroenterologie generală Gastroenterologie adulti NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 50 ore/ 4 ore/săpt MODULUL 15 – Gastroenterologie generală Endoscopie digestiva diagnostica si interventionala adulti NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 luna ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/ 4 ore/săpt MODULUL 16 – Gastroenterologie generală Imagistica medicala-adulti NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 luna ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 16 ore / 4 ore/săpt MODULUL 17 – Gastroenterologie pediatrica Explorari functionale digestive NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 luna ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 16 ore/ 4 ore/săpt MODULUL 18 – Gastroenterologie pediatrică Gastroenterologie pediatrica NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 6 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 100 ore/ 4 ore/săpt

Total 400 ore curs, 3500 ore practica

Modulul 11-Gastroenterologie pediatrica Durata 6 luni

Nr. ore curs : 100 ore

Nr. ore practică : 875 ore

I. Tematică 1. Anatomia sistemului digestiv 2. Dezvoltarea și îmbătrânirea sistemului gastrointestinal 3. Fiziologia sistemului digestiv 4. Fiziopatologia sistemului digestiv 5. Microbiologia sistemului digestiv 6. Farmacologia sistemului digestiv 7. Morfopatologia sistemului digestiv 8. Imunologia și mecanismele de apărare ale sistemului digestiv 9. Afectiuni ale cavității orale: stomatita aftoasă, gingivo-stomatita herpetică, herpesul labial, perle Epstein - noduli Bohn, keilita, frenul lingual scurt, limba geografică (glosita migratorie), limba scrotală 10. Manifestari orale in boli digestive sau extradigestive 11. Anomalii congenitale ale cavității orale 12. Anatomia si fiziologia esofagului, 13. Anomalii congenitale ale esofagului 14. Hernia hiatală 15. Refluxul gastro-esofagian 16. Tulburări de motilitate esofagiană 17. Achalazia 18. Leziuni traumatice esofagiene, corpi straini esofagieni 19. Esofagite la copil – esofagite postcaustice, infectioase, micotice 20. Tratamentul suferintelor esofagiene 21. Vărsăturile la copil 22. Anatomia si fiziologia stomacului 23. Malformatii congenitale gastrice 24. Gastrite acute și cronice la copil 25. Ulcer gastric și duodenal 26. Neoplasme esofagiene și gastrice 27. Tulburări motorii. Stenoza hipertrofică de pilor 28. Hemoragia digestivă la copil 29. Tratamentul suferintelor gastrice si duodenale 30. Anatomia si fiziologia intestinului 31. Malformatii congenitale ale intestinului 32. Enterocolita ulceronecrotică 33. Stenoza pilorică 34. Intestinul în malnutriție 35. Alergii alimentare 36. Gastroenterita acuta si sindromul de deshidratare acuta 37. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție 38. Boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică 39. Sindromul de intestin scurt 40. Sindromul de intestin iritabil 41. Parazitoze intestinale 42. Constipația la copil 43. Sindromul de pseudoobstrucție intestinala cronica 44. Durerea abdominal arecurenta 45. Encoprezisul 46. Patologie tumorală intestinala II. Barem de activități practice • Interpretarea unor buletine de analiză pentru evaluarea sindromuluiu carențial (modificări hidroelectrolitice, sindromul anemic, deficient vitaminice, hipoproteinemia, hipoalbuminemia, hipolimpemia, etc) • Cunoasterea utilitatii investigatiilor imagistice, endoscopice si a testelor functionale digestive in patolologia pediatrica • Evaluarea și interpretarea datelor de laborator pentru explorarea statusului imunitar. Ig E specifice la proteinele laptelui de vacă, alți alergeni alimentari, testare cutanată etc • Evaluarea și interpretarea perturbărilor hidro-electrolitice și acido-bazice: ionogramă, Astrup • Evaluarea și interpretarea sindromului inflamator : disproteinemia, VSH • Evaluarea și interpretarea testelor hematologice: examen hematologic periferic complet (hematii, hemoglobină, indici eritrocitari, leucocite, reticulocite, trombocite), deficiența de acid folic • Interpretarea unei coprocitograme, a unei coproculturi, a testelor de intoleranță la gluten, a testelor de incărcare la lactoză, fructoză, calprotectinei III. Obiective educationale si rezultate asteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1 Recunoașterea copilului cu suferință digestivă și cunoașterea manoperelor adecvate de tratament 1. Recunoaște pacientul cu gastrită, RGE, ulcer gastric. 2. Recunoaște copilul cu FC, intoleranță la lactoză, intoleranță la proteinele laptelui de vacă 3. Recunoaște copilul cu diaree, sindrom de deshidratare, constipație, 4. Asigură suportul vital de bază adecvat fiecărei afecțiuni. 5. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 6. Face parte, ca și membru al echipei în diagnosticul și tratamentul diferitelor afecțiuni gastro-intestinale 7. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul tratamentului. 8. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul tratamentului. 2 Recunoașterea copilului critic (cu hemoragie digestivă, sindrom de deshidratare) și inițierea măsurilor imediate 1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar. 3 Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boală severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă. 4 Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli gastrointestinale, inclusiv cu patologii asociate respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului. 5 Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia. 6 Dezvoltarea abilitatilor de comunicare 1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea

explicării patologiei evidențiate la copiii lor. 2.Comunicarea empatică cu copiii si adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor investigatiilor

MODULUL 12 – Gastroenterologie pediatrica Endoscopie digestiva pediatrica Durata 4 luni

Nr. ore curs : 76 ore

Nr. ore practică : 665 ore

I. Tematică 1. Endoscopie – noțiuni generale, echipamente, unitatea de endoscopie 2. Spălarea și dezinfecția endoscoapelor 3. Pregătirea pacientului pentru endoscopie (inclusiv anestezia pacientului) 4. Endoscopia digestivă superioară :indicațiile endoscopiei digestive superioare, contraindicațiile endoscopiei digestive superioare, tehnica examinării cu endoscopul cu vedere axială 5. Patologia esofagului: aspecte endoscopice normale ale esofagului, esofagita infecțioasă, de reflux, alergică, micotică, caustică, esofagul Barett, hernia hiatală, varicele esofagiene, tumorile esofagiene 6. Patologia stomacului: ulcerațiile mucoasei gastrice, gastrita cu Helicobacter pylori, gastrita de altă etiologie, gastrita hipertrofică (boala Menetrier), boala ulceroasă 7. Patologia intestinului subțire: boala celiacă, gastroenteropatia eozinofilică, enteropatia alergică (alergia la proteinele laptelui de vacă), enteropatii inflamatorii, boli asociate (limfoame gastrice, limfangiectazia congenitală, polipi hamartomatoși, boala Crohn, etc) 8. Explorarea endoscopică în hemoragia digestivă superioară : hipertensiunea portală , varicele (esofagiene, gastrice, duodenale), gastropatia din hipertensiunea portală 9. Colonoscopia : indicațiile colonoscopiei, contraindicațiile colonoscopiei, tehnica colonoscopiei 10. Patologia colonului: colita ulcerativă, boala Crohn, colita infecțioasă, colita alergică, colita din colagenoze, afectarea colonului în vasculite, polipi colonici (juvenili, adenomatoși, hiperplastici) polipoze intestinale (familiale, sindrom Gardner, sindromul Peutz-Jegers, polipoza colonică juvenilă), tumori maligne (leiomiosarcoame, limfoame gastrointestinale, carcinom colonic), malformatii vasculare ale tubului digestiv 11. Ultrasonografia endoscopică 12. Videocapsula endoscopica 13. Managementul endoscopic al hipertensiunii portale 14. Terapia endoscopică a sângerărilor non-variceale 15. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă la copil 16. Ingestia de corpi străini; extractia endoscopica 17. Gastrostomia endoscopică percutană 18. Polipectomia endoscopica 19. Terapia endoscopica a stenozelor esofagiene 20. Viitorul în endoscopia pediatrica II. Barem de activități practice 1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator: 100 cazuri 2. Executare endoscopii digestive superioare: 150 3. Executare rectoscopii – sigmoidoscopii: 50 4. Executare colonoscopii: 100 5. Asistare si/sau executare asistata a următoarelor manevre de endoscopii interventionale: - hemostază endoscopică din HDS variceale: 10 - hemostază endoscopică din HDS nevariceale: 10 - dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 20 - gastrostomă percutană: 10 - polipectomii: 20 III. Obiective educationale si rezultate asteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Formularea indicatiilor pentru endoscopia digestiva superioara in cazul pacientilor pediatrici Este capabil sa execute manevre de endoscopie digestiva superioara diagnostica, sa descrie corect si complet leziunile, sa efectueze corect biopsii de mucoasa (inclusiv biopsie duodenala) si sa formuleze diagnosticul endoscopic. 2. Formularea indicatiilor pentru rectosigmoidoscopie/colonoscopie in cazul pacientilor pediatrici Este capabil sa execute manevre de endoscopie digestiva inferioara diagnostica, sa descrie corect si complet leziunile, sa efectueze corect biopsii de mucoasa si sa formuleze diagnosticul endoscopic. 3. Recunoasterea urgentelor endoscopice in cazul pacientilor pediatrici 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru urgenta endoscopica 2. Este capabil sa execute manevre de hemostaza endoscopica in cazul hemoragiilor variceale si non-variceale 3. Este capabil sa execute extractia de corpi straini 4. Alegerea unor proceduri optime de terapie endoscopica 1. Este capabil sa efectueze polipectomia endoscopica 2. Este capabil sa efectueze dilatatii endoscopice in cazul stenozelor esofagiene 5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora pacientul trebuie reevaluat endoscopic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia. 6. Dezvoltarea abilitatilor de comunicare 1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării aspectelor endoscopice evidențiate la copiii lor. 2. Comunicarea empatică cu copiii si adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor examinărilor.

MODULUL 13 – Gastroenterologie pediatrica Imagistica medicala Durata 2 luni

Nr. ore curs : 24 ore

Nr. ore practică : 210 ore

I. Tematică 1. Noțiuni generale de ecografie. Definiția metodei. Fizica ultrasunetelor 2. Producerea imaginii ecografice. Moduri de examinare. Aparatura utilizată în ecografie. Transductoare. Informația ecografică. Standarde de orientare a imaginii ecografice. 3. Semiologie ecografică. Imagini de bază. Artefacte 4. Noțiuni de anatomie abdominală normală, descriptivă și topografică (secțiuni). 5. Vasele abdomenului. Anatomia ecografică normală a vaselor abdomenului. Patologie vasculară abdominală (fără Doppler). 6. Ficatul. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomie ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a ficatului. Hepatopatii difuze. Leziuni hepatice focale. Afecțiuni hepatice septice, traumatice, postoperatorii. Transplantul hepatic. 7. Sistemul venei porte. Anatomie, hemodinamică, aspecte ecografice normale. Hipertensiunea portală. Tromboza portală. Șunturi porto sistemice. 8. Arborele biliar. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a arborelui biliar. Semiologia modificărilor biliare de conținut, perete și de vecinătate. Patologia colecistului (litiază, colecistite acute și cronice, tumori). Patologia căilor biliare. Diagnosticul icterelor. Tumori ale căilor biliare. Angiocolita. 9. Pancreas. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a pancreasului. Patologie pancreatică (pancreatite acute / cronice, tumori) 10. Splina și sistemul limfatic.Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a splinei și limfonodulilor abdominali. Patologia splinei și sistemului limfatic abdominal. 11. Tubul digestiv. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a tubului digestiv. Noțiuni de endosonografie. Aspecte ecografice in patologia tubului digestiv. Urgențe digestive. 12. Peretele abdominal și peritoneul. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică a cavității peritoneale. Patologia peretelui abdominal și a peritoneului (colecții, peritonite, tumori, hernii). 13. Rinichi. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală a rinichilor și ureterelor. Metodologia examinării ecografice a rinichilor și ureterelor. Patologie reno-ureterală; Anomalii, malformații. Boli renale parenchimatoase, tumori și boli chistice renale, litiaza reno-ureterală, (uretero)hidronefroza. Transplantul renal. 14. Retroperitoneu. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală cavității retroperitoneale și a glandelor suprarenale. Metodologia examinării ecografice a retroperitoneului și a glandelor suprarenale. Patologia generală a spațiului retroperitoneal. Adenopatii retroperitoneale. Tumori retroperitoneale primitive. Colecții retroperitoneale. Patologia glandelor suprarenale. 15. Vezica urinară. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală vezicii urinare. Metodologia examinării ecografice a vezicii urinare. Patologia vezicii urinare 16. Prostata și veziculele seminale. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a prostatei și veziculelor eminale. Patologia prostatei și a veziculelor seminale. Noțiuni de ecografie endorectală. 17. Uterul si ovarele. Anatomie descriptiva si topografica. Anatomie ecografica. Metodologie de examinare prin abord suprapubian. Noțiuni de ecografie endovaginală. 18. Structuri moi superficiale. Scrotul și testiculele (anatomie normală a scrotului, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie în afecțiuni acute și cronice). Regiunea cervicală – inclusiv glanda tiroidă (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie). Regiunea oculo – orbitară (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie). 19. Structuri musculo – scheletale (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie). 20. Torace și mediastin (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie) 21. Ginecologie – obstetrică. Semiologie ecografică normală; Patologie ecografică ginecologică; Obstetrică: aspecte US normale și patologice în trim.I; Aspecte US normale și patologice ale sarcinii în trim. II –III; Evaluarea stării fetale intrauterine prin profilul biofizic fetal și US Doppler 22. Ecografie pediatrică (acoperă tematica de ecografie generală a adultului cu particularizare pentru patologia pediatrică). Particularitățile examenului ecografic la copil; Ecografie hepatobiliară; Ecografia pancreasului și splinei; Ecografia tubului digestiv; Ecografia aparatului reno-ureteral.; Ecografie transfontanelară. Urgențe pediatrice. Anomalii. 23. Ecografie vasculară periferică. Noțiuni introductive privind fizica US vasculară; Semiologia US arterială și venoasă normală; US vasculară în patologia arterială periferică; US vasculară în patologia venoasă periferică; US vasculară viscerală. Ultrasonografie vasculară în ischemiile de organ. Ultrasonografie vasculară în patologia organelor transplantate. 24. Ecocardiografie. Anatomie, metodologie și semiologie cardiacă normală; Valvulopatii, cardiomiopatii, complicațiile cardiopatiei ischemice; Pericardite, tumori cardiace; Vasele mari de la baza inimii, tehnici speciale de explorare 25. Noțiuni de ultrasonografie intervențională., Principii, aparatură, metodologie; Instrumentar utilizat pentru tehnici diagnostice/terapeutice; Biopsia ecoghidată - metodologie, indicații, riscuri; Drenajul percutan, abordarea formațiunilor chistice, tumori; Noțiuni de US intraoperatorie 26. Progrese și tehnologii noi în ultrasonografie. Ultrasonografia tridimensională. Explorarea cu agenți de contrast. Aplicații ale telemedicinei în ultrasonografie 27. Aplicații ale ultrasonografiei în urgențe medico-chirurgicale majore 28. Notiuni radioimagistice de baza si specifice utilizate in patologia gastroenterologica pediatrica – principii de functionare ale radiologiei conventionale, rezonantei magnetice (RM), computer tomografiei (CT), scintigrafiei. 29. Semiologia radioimagistica a aparatului digestiv. 30. Imagistica afectiunilor digestive (indicatii, contraindicatii, limite).Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor diferitelor examene imagistice în afectiunile gastro-intestinale 31. Capacitatea de a evalua calitatea examinării imagistice în imagistica abdominală. Baremul de activități practice pentru ecografia abdominală 1. Tehnica ecografiei abdominale la copii și adulți 2. Efectuarea secțiunilor clasice în plan frontal, tranversal și coronal, precum și a secțiunilor specific pentru fiecare organ. 3. Semiologia normală ecografică: ficat, splină, pancreas, căi biliare, retroperitoneu, anse intestinale, etc 4. Semiologia ecografică patologică: hepatomegalie, modificări de structură hepatică, splenomegalia, modificări de structură splenică, raporturi cu organele din jur, aspecte patologice ale pancreasului, evaluarea căilor biliare, recunoașterea hipertensiunii portale; identificarea colecțiilor abdominale; identificarea formațiunilor patologice, a tumorilor 5. Efectuarea de examinări ecografice la nou-nascuti,sugari, copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix 6. Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă 7. Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-născuți și sugari pentru: hidrocefalie, hemoragie subependimară și intraventriculară, leucomalacie periventriculară și tumori 100 ecografii 8. Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari si copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal. 20 ecografii 9. Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii si adolescenți, incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor, invaginație intestinală acută, apendicita acută, ocluzie intestinală și volvulus, hernie inghinală 100 ecografii 10. Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari,copii si adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale100 ecografii 11. Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii si adolescenți pentru durere pelvină acută 100 ecografii 12. Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii si adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale 20 ecografii 13. Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți, sugari și copii, în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie. 30 ecografii 14. Aplicații terapeutice ecografice: puncții/biopsii ghidate; efectuarea unor proceduri invazive de drenaj, de decompresie; efectuarea elastografiei hepatice; stăpânirea tehnicii de ecografie cu contrast 15. Cunoașterea modului de a efectua o examinare radiologică a tractului digestiv superior cu substanță de contrast, precum si a pregatirii pacientului in vederea efectuarii acestei investigatii 16. 3. Cunoașterea modului de a efectua studii cu contrast simplu și dublu, precum și aprecieri ale motilității; înțelegerea principiilor și limitelor acestor studii precum și avantajele și dezavantajele lor în comparație cu endoscopia 17. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor clismei cu substanța de contrast 18. Capacitatea de a interpreta o clismă baritata, cunoașterea aspectelor normale (recunoașterea detaliilor anatomice ale rectului și colonului). 19. Capacitatea de a indica si de a interpreta o examinare CT a abdomenului 20. Cunoașterea tehnicilor de colonoscopie CT; cunoașterea potențialului enteroclizei CT 21. Capacitatea de a indica si de a interpreta o examinare RM a ficatului, tractului biliar și pancreasului 22. Capacitatea de a indica si de a interpreta o examinare RM a tractului gastrointestinal; cunoașterea potențialului enteroclizei RM; cunoașterea protocolului de bază al examinării RM a regiunii anorectale 23. Cunoasterea rolului explorarilor nucleare in patologia abdominala; 24. Capacitatea de a identifica metoda de examinare radio-imagistica specifică în urmatoarele afecțiuni: obstructia intestinală, boli inflamatorii, boli infiltrative, perforația și ischemia intestinului subtire, tumori. III. Obiective educationale si rezultate asteptate OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Elaborarea unui buletin ecografic la copilul cu patologie gastro-intestinală și hepatică masuri terapeutice in functie de aceasta 1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic din punct de vedere ecografic 2. Efectueaza investigatia ecografica, formuleza corect si complet diagnosticul ecografic 3. Prezinta medicului curant rezultatul ecografiei si propune ajustarea planului de 2. Interpretarea unei tomografii computerizate abdominale native și cu contrast 1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic din punct de vedere al ex computer tomografic 3. Interpretarea unui RMN abdominal 1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic din punct de vedere al RMN 4. Interpretarea unei radiografii abdominale native sau cu contrast (irigografii, pasaj baritat, clisma baritată, etc) 5. Sa cunoasca indicatiile imagistice in urgente abdominale (gastroenterologice) Sa cunoasca indicatiile investigatiilor imagistice in urgenta si principalele modificari detectate: 6. Dezvoltarea abilitatilor de comunicare examinărilor. 1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic și elaborează diagnosticul imagistic 1. Traumatism abdominal 2. Pneumoperitoneu 3. Apendicita 4. Diverticulita Meckel 5. Invaginatie 6. Peritonita 7. Ocluzie intestinala/Volvulus 8. Hemoragie digestiva 9. Enterocolita ulceronecrotica 10. Torsiune de ovar 1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării aspectelor imagistice evidențiate la copiii lor. 2. Comunicarea empatică cu copiii si adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor MODULUL 14 – Gastroenterologie generală-Gastroenterologie adulti Durata 3 luni Nr. ore curs : 50 ore Nr. ore practică : 438 ore I. Tematică 1) Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian si complica ٝ iile ei. Esofagitele. Diverticulii esofagieni 2) Tulburarile motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic 3) Cancerul esofagian 4) Gastritele acute si cronice 5) Ulcerul gastric si duodenal. Complica ٝ ii 6) Tumorile benigne si maligne ale stomacului 7) Diareile acute si cronice 8) Sindromul de malabsorbtie 9) Enteropatia glutenica. Enteropatii disenzimatice. Carente dizaharidazice 10) Boala Whipple,sindromul intestinului scurt, sindromul de ansa oarba. TBC intestinal 11) Parazitozele intestinale (manifestari clinice, forme clinico-etiologice) 12) Boala Crohn 13) Colita ulcerativa 14) Constipatia 15) Intestinul iritabil 16) Polipii colonici. Polipozele digestive 17) Cancerul colorectal 18) Diverticuloza colonica 19) Suferintele ano-rectale 20) Pancreatitele acute si cronice 21) Hemoragia digestiva superioara si inferioara 22) Cancerul pancreatic si tumorile endocrine pancreatice 23) Sindromul icteric 24) Litiaza biliara. Sindromul postcolecistectomie 25) Colecistitele. Angiocolitele acute 26) Icterele familiale 27) Hepatitele medicamentoase 28) Hepatitele cronice virale B 29) Hepatita autoimuna 30) Patologia hepatica alcool - indusa 31) Cirozele hepatice. 32) Complicatiile cirozelor hepatice: ascita, peritonita bacteriana spontana, hemoragiile variceale, encefalopatia hepatica, sindromul hepatorenal 33) Cancerul hepatic si al cailor biliare 34) Tumorile benigne ale ficatului 35) Peritonitele acute si cronice. TBC peritoneal 36) Suferin ٝ ele digestive de origine vasculara 37) Hipertensiunea portala – etiologie, patogenie, complica ٝ ii 38) Afectiuni hepatice cu determinare genetica (CBP, CSP, boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsina) 39) Chistul hidatic hepatic 40) Chirurgia cancerului gastric, colonic, rectal, hepatic si pancreatic II. Barem de activități practice 1. Paracenteza: 10 2. Punctie biopsie hepatica – efectuare: 10 3. Explorarea cu capsula endoscopica. Asistare, interpretarea rezultatelor: 15 III. Obiective educationale si rezultate asteptate OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 7 Recunoașterea pacientului adult cu suferință digestivă și cunoașterea manoperelor adecvate de tratament tratamentului. 8 Recunoașterea pacientului critic și inițierea măsurilor imediate sosirea medicului specialist/primar. 9 Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare evoluție spre boală severă. 1 Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat pacientul necesare internării pacientului. 1 Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Recunoaște pacientul cu gastrită, RGE, ulcer gastric. 2. Recunoaște pacientul cu FC, intoleranță la lactoză, 3. Recunoaște pacientul cu diaree acuta si cronica , sindrom de deshidratare, constipație 4. Recunoaște pacientul cu insuficiență hepatică, colestază, hepatită, ciroză 5. Recunoaște pacientul cu patologie pancreatica, tulburare de nutritie, etc 4. Asigură suportul vital de bază adecvat fiecărei afecțiuni. 5. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 6. Face parte, ca și membru al echipei în diagnosticul și tratamentul diferitelor afecțiuni gastro-intestinale 7. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul tratamentului. 8. Este capabil să comunice apartinatorilor evenimentele desfășurate în timpul 1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boală severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli gastrointestinale, inclusiv cu patologii asociate respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora pacientul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia. 1 Dezvoltarea abilitatilor de comunicare investigatiilor 1. Comunicarea cu apartinatorii în vederea explicării patologiei 2. Comunicarea empatică cu pacientii în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor MODULUL 15 – Gastroenterologie generală Endoscopie digestiva diagnostica si interventionala adulti Durata 1 luna Nr. ore curs : 18 ore Nr. ore practică : 160 ore I. Tematică 1. Endoscopie – noțiuni generale, echipamente, unitatea de endoscopie 2. Spălarea și dezinfecția endoscoapelor 3. Pregătirea pacientului pentru endoscopie (inclusiv anestezia pacientului) 4. Endoscopia digestivă superioară : indicațiile endoscopiei digestive superioare, contraindicațiile endoscopiei digestive superioare, tehnica examinării cu endoscopul cu vedere axială 5. Patologia esofagului 6. Patologia stomacului 7. Patologia intestinului subțire 8. Explorarea endoscopică în hemoragia digestivă superioară 9. Colonoscopia: indicațiile colonoscopiei, contraindicațiile colonoscopiei, tehnica colonoscopiei 10. Patologia colonului 11. Ultrasonografia endoscopică 12. Videocapsula endoscopica 13. Managementul endoscopic al hipertensiunii portale 14. Terapia endoscopică a sângerărilor non-varicele 15. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă 16. Ingestia de corpi străini 17. Gastrostomia endoscopică percutană, gastrojejunostomia 18. Polipectomia colonoscopică 19. Enteroscopia

21. Tehnici endoscopice noi SRETTA, POEM, colonoscopia virtuala, enteroRM; NBI, cromoendoscopia II. Barem de activități practice 1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator: 50 cazuri 2. Endoscopii digestive superioare: 30 a) asista si/sau efectueaza sub supraveghere polipectomii gastrice: 10 b) asista si/sau efectueaza sub supraveghere hemostaza endoscopica din HDS variceale: 10 c) asista si/sau efectueaza sub supraveghere hemostaza endoscopica din HDS nevariceale: 10 d) asista si/sau efectueaza sub supraveghere dilatari de stenoze esofagiene sau achalazii: 10

3. Rectoscopii – sigmoidoscopii: 20 4. Colonoscopii: 20 a) asista si/sau efectueaza sub supraveghere polipectomii: 10 5. Asista si/sau efectueaza sub supraveghere extractii corpi straini 10 6. Explorarea cu capsula endoscopica. Asistare, interpretarea rezultatelor: 15 7. Asistare la urmatoarele manevre de endoscopii interventionale: - ERCP: 10 - ecoendoscopii – punc ٝ ii cu ac fin ecoghidat: 10 - gastrostoma percutana: 10 III. Obiective educationale si rezultate asteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Formularea indicatiilor pentru endoscopia digestiva superioara in cazul pacientilor adulti Este capabil sa execute manevre de endoscopie digestiva superioara diagnostica, sa descrie corect si complet leziunile, sa efectueze corect biopsii de mucoasa si sa formuleze diagnosticul endoscopic. 2. Formularea indicatiilor pentru rectosigmoidoscopie/colonoscopie in cazul pacientilor adulti Este capabil sa execute manevre de endoscopie digestiva inferioara diagnostica, sa descrie corect si complet leziunile, sa efectueze corect biopsii de mucoasa si sa formuleze diagnosticul endoscopic. 3. Recunoasterea urgentelor endoscopice in cazul pacientilor adulti 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru urgenta endoscopica 2. Este capabil sa execute manevre de hemostaza endoscopica in cazul hemoragiilor variceale si non-variceale 3. Este capabil sa execute extractia de corpi straini 4. Alegerea unor proceduri optime de terapie endoscopica 1. Este capabil sa efectueze polipectomia endoscopica 2. Este capabil sa efectueze dilatatii endoscopice in cazul stenozelor esofagiene 5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora pacientul trebuie reevaluat endoscopic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

MODULUL 16 – Gastroenterologie generală Imagistica medicala-adulti Durata 1 luna

Nr. ore curs : 16 ore

Nr. ore practică : 140 ore

I. Tematica 1. Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare; pancreasului; splinei; peritoneului și rădăcinii mezenterului. 2. Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase - sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală. 3. Indicații și contraindicații ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice și de perete abdominal. 4. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal. 5. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a esofagului. 6. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastroduodenală. 7. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a intestinului subțire. 8. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului. 9. Indicatiile imagistice in boala Crohn sau alte boli inflamatorii intestinale la adult. 10. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie hepatică; diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic. 11. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a căilor biliare. 12. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a pancreasului. 13. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei. 14. Indicatiile imagistice in urgentele gastrointestinale medicale la adult. 15. Integrarea unui buletin radiologic in diagnosticul final. 16. Recunoasterea aspectului radiologic in urmatoarele: pneumoperitoneu, ocluzie intestinala. 17. Indicatiile imagistice in tumorile abdominale la adult. II. Barem de activitati practice Sa asiste si sa efectueze sub supraveghere Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar Sa asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale Să asiste si /sau sa efectueze sub supravegere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic III. Obiective educationale OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1 Sa cunoasca indicatiile imagistice in urgente abdominale Sa cunoasca indicatiile investigatiilor imagistice in urgenta si principalele modificari detectate: 2 Sa aiba notiuni de semiologie radioimagistica abdominala Sa cunoasca indicatiile indicatiile radiografiei abdominale (toracoabdominale) pe gol la adult si sa identifice principalele entitati patologice Sa cunoasca semiologia radioimagistica abdominala de baza. Sa recunoasca aspectul radiologic si semnificatia patologica a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale/etc Sa cunoasca principalele modificari radioimagistice detectate in patologia inflamatorie, infectioasa si tumorala a tubului digestiv 1. Traumatism abdominal 2. Pneumoperitoneu 3. Apendicita 4. Diverticulita Meckel 5. Invaginatie 6. Peritonita 7. Ocluzie intestinala/Volvulus 8. Hemoragie digestiva Sa cunoasca indicatiile si contraindicatiile administrarii de substanta de contrast orala la pacientii adulti (se face referire la entitatile patologice cele mai frecvent intalnite) 3 Sa cunoasca indicatiile ecografiei abdominale si aspectele ecografice normale si patologice Sa cunoasca principalele modificari ecografice detectate in patologia malformativa, inflamatorie, infectioasa si tumorala a ficatului, cailor biliare, pancreasului si splinei (se face referire la entitatile patologice cele mai frecvent intalnite). 4 Sa cunoasca indicatiile RM si CT in patologia digestiva a adultului (cele mai frecvente afectiuni) Notiuni de baza de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT si RM. Dezvoltarea abilitatilor de comunicare Sa comunice cu pacientul pentru obținerea consimțământului informat anterior procedurilor de diagnostic imagistic sau intervenționale ale abdomenului și /sau sistemului gastrointestinal Sa comunice cu pacienții și rudele lor pentru a explica rezultatele/aspectele imagistice ale evaluarii abdominale sau ale tractului gastrointestinal MODULUL 17 – Gastroenterologie pediatrica Explorari functionale digestive Durata 1 luna Nr. ore curs : 16 ore Nr. ore practică : 140 ore I. Tematică 1. Principiile explorării pH-metriei esofagiene : tehnica pH-metriei, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor 2. Principiile manometriei esofagiane: tehnica, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor 3. Principiile manometriei ano-rectale: tehnica, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor 4. Scintigrafia esofagiană: metoda, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor 5. Testul respirator cu uree marcataPrincipiile testelor respiratorii (administrare orală de carbon radioactive, dozarea carbonului radioactive din CO2 expirat) 6. Iontoforeza cu pilocarpina: tehnica, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor II. Barem de activități practice Efectuare ph-metrii esofagiene: 10 Efectuare si/sau efectuare asistata manometrii esofagiene: 5 Efectuare si/sau efectuare asistata manometrii ano-rectale:5 Asistare la scintigrafii esofagiene:5 Efectuare teste respiratorii cu uree marcata: 10 Efectuare iontoforeze:10 III. Obiective educationale si rezultate asteptate OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Formularea indicatiilor pentru pH-metrie esofagiana si impedance pH-metrie Este capabil sa execute pH-metria esofagiana si impedance pH-metria si sa interpreteze rezultatele Este capabil sa propuna medicului curant un plan de tratament si monitorizare in functie de rezultatele investigatiei 2. Formularea indicatiilor pentru manometrie esofagiana Este capabil sa execute manometria esofagiana si sa interpreteze rezultatele Este capabil sa propuna medicului curant un plan de tratament si monitorizare in functie de rezultatele investigatiei 3. Formularea indicatiilor pentru manometrie anorectala Este capabil sa execute manometria anorectala si sa interpreteze rezultatele Este capabil sa propuna medicului curant un plan de tratament si monitorizare in functie de rezultatele investigatiei 4. Formularea indicatiilor pentru testul respirator cu uree marcata Este capabil sa execute testul respirator cu uree marcata si sa interpreteze rezultatele Este capabil sa propuna medicului curant un plan de tratament si monitorizare in functie de rezultatele investigatiei 5. Formularea indicatiilor pentru iontoforeza Este capabil sa execute iontoforeza cu pilocarpina si sa interpreteze rezultatele Este capabil sa propuna medicului curant un plan de tratament si monitorizare in functie de rezultatele investigatiei 6. Formularea indicatiilor pentru scintigrafie esofagiana Asista la efectuarea scintigrafiei; este capabil sa interpreteze rezultatele si sa MODULUL 18 – Gastroenterologie pediatrica Gastroenterologie pediatrica Durata 6 luni Nr. ore curs : 100 ore Nr. ore practică : 872 ore 1. Abdomenul acut chirurgical 2. Mucoviscidoza 3. Pancreatite acute si cronice la copil 4. Patologie pancreatică tumorală 5. Sindromul Zollinger Elisson 6. Boli hepatice neonatale 7. Icterul prelungit 8. Abordarea hiperbilirubinemiei la copil 9. Hepatitele neonatale 10. Hepatita cronică virală la copil 11. Hepatita autoimună la copil 12. Hepatita toxică la copil 13. Steatoza nonalcoolică 14. Ciroza hepatică si sindromul de hipertensiune portala 15. Sindromul de colestaza 16. Boli hepatice metabolice (inclusiv boala Wilson) 17. Insuficiența hepatică 18. Hipertensiunea portală 19. Indicatiile transplantului hepatic, managementul presi post transplant 20. Bolile hepatice în sarcină 21. Nevoile nutritive de bază ale copilului 22. Fiziologia nutriției, digestiei, metabolizarea și eliminarea 23. Alimentația exclusive la sân 24. Alimentația complementară 25. Diversificarea alimentației 26. Alimentația cu formule de lapte 27. Alimentația copilului mic, a preșcolarului, școlarului și adolescentului 28. Alimentația prematurului 29. Nutriția copilului cu boala de reflux gastroesofagian 30. Nutriția copilului gastrita și boala peptică ulceroasă 31. Nutriția copilului obez 32. Nutriția copilului cu diabet zaharat 33. Nutriția copilului cu anorexie nervoasă și bulimie nervoasă 34. Nutriția copilului malnutrit 35. Nutriția copilului cu fibroza chistică 36. Nutriția copilului cu boala celiacă 37. Nutriția copilului cu alergii alimentare 38. Nutriția copilului cu intoleranța la lactoză 39. Nutriția copilului cu boala diareică 40. Nutriția copilului cu constipație 41. Nutriția suportivă în boli cronice (hepatice, renale, cardiac, malignități) ale copilului 42. Nutriția enterală și parenterală 43. Manifestări gastrointestinale în colagenoze 44. Manifestări gastrointestinale în Boli cardiace 45. Manifestări gastrointestinale în boli renale 46. Manifestări gastrointestinale în boli hematologice 47. Manifestări gastrointestinale in obezitate III. Barem de activități practice • Evaluarea și interpretarea datelor de laborator în sindromul de hepatocitoliză: GPT (ALAT), GOT (ASAT), raportul ASAT/ALAT, GGT, LDH, Piruvat-kinaza, Ornitin-carbamil-transferaza, vitamin B 12, sideremia • Evaluarea și interpretarea datelor de laborator în sindromul hepatopriv: proteinemia totala, proteinograma, electroforeza proteinelor, timpul Quick (TQ), colinesteraza serică, ceruloplasmina, alfa-1- antitripsina, lipidele totale, colesterol • Evaluarea și interpretarea testelor de traversare hepatică : Bi totală, directă, indirectă, testul de bromsulfonftaleină (BSP) • Evaluarea și interpretarea sindromului de colestază:Bi, acizii biliari, colesterol, lipemie, sumar urină, examenul materiilor fecale arată picături de grăsimi, TQ, Ca • Evaluarea și interpretarea sindromului imunologic : imunoglobulinele, complementul seric, complexele immune circulante (CIC), crioglobulinele, crioaglutininele, test Coombs, anticorpi antinucleari ANA, anticorpi antimușchi neted (SMA), anticorpi antimitocondriali, anticorpi antimicrozomali (LKM 1) autoanticorpi hepatici, anticorpi anticitosol hepatic (LCA). • Evaluarea și interpretarea unor teste serologice pentru stabilirea diagnosticului etiologic de hepatită : teste se adreseză evidențierii infecției provocate de unul sau mai multi viruși hepatici : VHA (atc anti-VHA IgM, IgG) , VHB (Atg Hbs, Atg Hbe, Atg HBc, viremia) VHC (ARN-VHC), VHD, VHE, VHF, VHG. • Elaborarea unei diete adecvate pentru nou-născutul la termen, prematur, dismatur • Stabilirea unei diete adecvate copilului mic, preșcolarului, școlarului și adolescentului • Elaborarea unei diete pentru copilul cu gastrită, RGE, obez, malnutrit, cu diabet zaharat, enterocolită, constipație, fibroză chistică, celiachie, intoleranță la lactoză, la proteinel laptelui de vacă • Elaborarea unei diete adecvate pentru copilul cu suferiță hepatică (hepatită, ciroză, colestază) • Elaborarea unei scheme adecvate de nutriție enterală și parenterală (cu formule standard, oligomerice, polimerice) III. Obiective educationale si rezultate asteptate OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1 Recunoașterea copilului cu insuficiență hepatică, patologie pancreatica, tulburare de nutritie și cunoașterea manoperelor adecvate de tratament 1.Recunoaște pacientul cu insuficiență hepatică, colestază, hepatită, ciroză 3. Recunoaște copilul cu patologie pancreatica, tulburare de nutritie, etc 2 Recunoașterea copilului critic (cu hemoragie digestivă, insuficiență hepatică) și inițierea măsurilor imediate 3 Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare evoluție spre boală severă. 4 Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul necesare internării pacientului. 5 Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 5. Asigură suportul vital de bază adecvat fiecărei afecțiuni. 6. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 7. Face parte, ca și membru al echipei în diagnosticul și tratamentul diferitelor afecțiuni gastro-intestinale și hepatice 8. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul tratamentului. 9. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul tratamentului. 1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar. 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boală severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli hepatice, inclusiv cu patologii asociate respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia. 3. Realizeaza un plan de nutritie enterala la domiciliu 6 Dezvoltarea abilitatilor de comunicare 1.Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării patologiei evidențiate la copiii lor. 2.Comunicarea empatică cu copiii si adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor investigatiilor SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobîndirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii: I. Comunicare; II. Etică și profesionalism; III. Asigurarea calității actului medical; IV. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor) si gastroenterologica pediatrica V. Organizare și conducere. I. Comunicare Rezidentul trebuie să dobandească următoarele abilități : A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii : - Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socioeconomic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste; - Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familal al pacientului, etc.) - Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav. - Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale. - utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie) B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate - Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale; - Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale ; - Abilitatea de a comunica eficient si succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar. - Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc. ; - Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialităși medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți. C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical - Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului; - Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale carev asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis. II. Etică și profesionalism Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități: - Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului; - Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică li dizabilități; - Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului si a raporturilor de muncă dintre angajați. - Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; - Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice; - Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real. - capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe; - evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice; - abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic. - utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple - capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor - metodologia cercetarii stiintifice. III. Asigurarea calității actului medical. Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de: - Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea; - Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calitătii actului medical - Identificare a principalelor categorii de erori medicale; - Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse in activitatea medicală de ingrijire a copilului. - Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale; - Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic - Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse; - Înțelegerea principiilor, metodelor șim instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului. IV. Expertiză pediatrică si gastroenterologica pediatrica Rezidentul trebuie să: - Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații si a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice. - Își însușească modul de completarea a documentelor medicale - Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecție V. Organizare și conducere Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini: - utilizarea rațională a timpului - prioritizarea activităților și sarcinilor; - delegarea atribuțiilor; - identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora; - controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse; - cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea; - recunoașterea limitelor personale și profesionale. - redactarea documentelor medicale ( raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) întrun mod inteligibil, lizibil și la timp. 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1 Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 18 TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) 3 ani MODULUL 1 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 2 Urgențe Pediatrice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 3 Neurologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 5 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 6 Neonatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 7 Boli infecțioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 8 Genetică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 9 Imagistică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 10 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DE PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-18) FIE CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE 2 ani Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică Structura programului Modulul 1 – Pediatrie: Nr. ore curs.150 Nr. ore practică. 1300 I. Tematică ore curs. 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului. 2. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 4. Febra la copil. 5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita. 6. Bronșiolita acută. 7. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații. 8. Diareea acută bacteriană și virală. 9. Constipația cronică și encoprezisul. 10. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 11. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 12. Anemiile hemolitice genetice. 13. Anemiile hemolitice dobândite. 14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). 15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 16. Infecția de tract urinar. 17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 18. Glomerulonefritele acute și cronice. 19. Sindromul nefrotic. 20. Hipertensiunea arterială la copil. II. Barem de activități practice 2. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie . Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecților asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc). 3. Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere. 4. Recoltarea de sânge capilar. 5. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 6. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor catre medicul îndrumător). 7. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere. 8. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin. 9. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere. 10. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului. 11. Suportul vital de bazăparticipă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului. 12. Administrarea de substanțe medicamentoase : a. oral. b. cutanat. c. intrarectal. d. în aerosoli. e. intraconjunctival. f. intramuscular, subcutanat, intradermic. g. intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacientsub supraveghere. h. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. 13. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. medicul îndrumător despre un astfel de caz. 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. a planului terapeutic. 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. medicamente în schema terapeutică. 5. Efectuează manopere 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigatii și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. consultului interdisciplinar. 8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. argumentarea diagnosticului pozitiv. 9. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător. Modulul 2 - Urgențe: Nr. ore curs : 50 Nr. ore practică : 450 I. Tematică ore curs. 1. Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav. 2. Insuficiența respiratorie acută. 3. Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație. 4. Șocul. Sindromul de deshidratare. 5. Anafilaxia. 6. Intoxicațiile acute. 7. Hemoragia acută. 8. Insuficiența cardiacă. 9. Insuficiența hepatică. 10. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 11. Coma și convulsiile. 12. Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular. 13. Abordarea pacientului politraumatizat. 14. Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare. II. Barem de activități practice: 1. Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie. 2. Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare. 3. Montarea liniei venoase periferice și intraosoase. 4. Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide. 5. Calcularea medicației inotrop-vasoactive. 6. Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană. 7. Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/ dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui. 8. Evaluarea primară a pacientului politraumatizat. 9. Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardiorespirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. resuscitării. 2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate. 3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. evoluție spre boală severă. 4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. necesare internării pacientului. 5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul 1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar. 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia. Modulul 3 – Neurologie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică : 1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului. 2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire). 3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut. 4. Cefaleea și migrena. 5. Sindromul hipoton la sugar și copil. 6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile). 7. Fenomene paroxistice neepileptice. 8. Epilepsia. 9. Malformațiile SNC. 10. Sindroamele ataxice. 11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber). 12. Paraliziile cerebrale. 13. Boli neuro-musculare. 14. Boli degenerative ale SNC. 15. Afecțiuni cerebro-vasculare. II. Barem de activități practice. 1. Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/ mare – cu îndrumarea medicului coordonator. 2. Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD). 3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management. 4. Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil. 5. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale. 6. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple. 7. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope. 8. Alcătuirea planului de investigații în ataxii. 9. Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică. 10. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii. 11. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere. III. Obiective specifice  Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.  Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.  Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.  Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică. IV. Rezultate așteptate  Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.  Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.  Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.  Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.  Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. Modulul 4 - Psihiatrie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent. 2. Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool). 3. Dizabilitatea intelectuală. 4. Tulburările de somn la copil și adolescent. 5. Tulburările de alimentație. 6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent. 7. Depresia și riscul suicidar. 8. Tulburările de spectru autist. 9. Abuzul la copil și adolescent. 10. Tulburările psihotice. 11. Tulburări psihice în bolile somatice. 12. Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului. II. Barem de activități practice 1. Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburari psihice la copil si adolescent. 2. Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională. 3. Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent. 4. Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară. 5. Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați. 6. Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia. III. Obiective specifice  Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.  Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.  Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.  Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting. IV. Rezultate așteptate  Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.  Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.  Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.  Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.  Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting. Modulul 5 –Chirurgie și Ortopedie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Traumatismele majore și politraumatismul. 2. Arsurile. 3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil. 4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil. 5. Stenoza hipertrofică de pilor. 6. Hernia ombilicală. 7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel. 8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar. 9. Malformațiile anorectale. 10. Hernia inghinală și hidrocelul. 11. Invaginația intestinală. 12. Enterocolita ulcero-necrotică. 13. Herniile diafragmatice. 14. Peritonitele primitive și secundare. 15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi. 16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux). 17. Litiaza urinară la copil. 18. Varicocelul. 19. Fimoza și hipospadiasul. 20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul. 21. Coalescența labială și imperforația himenală. 22. Torsiunea anexială la copil. 23. Tumori ovariene. 24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate. 25. Probleme comune de ortopedie pediatrică: a. Piciorul strâmb congenital. b. Deformările membrelor inferioare. c. Patologia genunchiului. d. Osteocondritele. e. Displazia luxantă de șold. f. Pronația dureroasă a cotului. g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale. h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului. i. Torticolisul congenital. j. Traumatismele musculo-scheletale. k. Luxații, entorse, fracturi. l. Osteomielita și osteocondrita septică. II. Barem de activități practice 1. Efectuarea tehnicilor de asepsie. 2. Hemostaza plăgilor. 3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului. 4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical. 5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor. 6. Tehnica tușeului rectal. 7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis. 8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil. 9. Tratamentul local și sutura plăgilor. 10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraume i (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală). 2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora. arsuri de grad I/II. 3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă. 4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă. 5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor. 6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate. Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției. 7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală). copil. 8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament. 9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar , precum și principiile de tratament chirurgical în 1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg). 1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei 1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic. 1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. 3. Să enunțe principii de tratament. 1. Să poată prezenta pricipalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidroelectrolitica și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor). 1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la 1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului. 1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și boala Hirschprung. îngrijirea acesteia 10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal ( hernie, hidrocel, chist de cordon) . 11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă. 12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice. pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică. 13. Înțelegerea modificărilor anatomopatologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora. afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații). 14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia. pacientul operat, sub îndrumare. 15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei. 16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului renourinar. vezico-ureteral. 17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil. îngrijirea pacienților cu litiază urinară. 18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului. 19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului. 1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia. 1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic. 1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a 1. Este capabil să interpreteze radiografia toracoabdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei 1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la 1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la sedințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului. 1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux 1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru 1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel. 1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului. 20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia. tratament (hormonal, chirurgical). 21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia. scrotul acut. 22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale. himenală. 23. Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil. torsiunii anexiale. 24. Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne). de tipul formațiunii tumorale. 25. Cunoașterea patologiei pleuropulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie). pulmonară ce necesită manopere chirurgicale. 1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în 1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în 1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația 1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale 1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție 1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro- Modulul 6 - Neonatologie : Nr. ore curs : 60 Nr. ore practică : 425 I. Tematică ore curs. 1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică). 2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. 3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor). 4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. 5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială. 6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală. 7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc. 8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi. 9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. 10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală. 11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. 12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic. 13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul. 14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament. 15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații anorectale. 16. Enterocolita ulcero-necrotică. 17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. 18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul. 19. Insuficiența renală acută la nou-născut. 20. Ambiguitatea genitală la nou-născut. 21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. 22. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale. 23. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală. 24. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipoși hiperkaliemia, hipomagneziemia. 25. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală. 26. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament. 27. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada preși neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. 28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia periși intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament. 29. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament. 30. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nounăscutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut. II. Barem de activități practice. 1. Reanimarea neonatală. 2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. 3. Cateterismul arterei și venei ombilicale. 4. Tehnici de alimentație. 5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen. 6. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie. 7. Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie. 8. Puncția lombară – asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin. 9. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin. 10. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare. 11. Fototerapia. 12. Indicațiile exsanguinotransfuziei. 13. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut. 14. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală. 15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală). 16. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup. 17. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală. 18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală. 19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală. 20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. terapeutic. 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. sub supravegherea medicului îndrumător. 7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. diagnosticului pozitiv. 8. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului , obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea 1. In discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător. Modulul 7- Boli Infecțioase : Nr. ore curs : 50 Nr. ore practică : 425 I. Tematică ore curs. 1. Imunizări active și pasive. 2. Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice. 3. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa. 4. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-piciorgură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator. 5. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală. 6. Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile). 7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B. 8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic). 9. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria. II. Barem de activități practice. 1. Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecților asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc). 2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos perifericsub supraveghere. 3. Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză. 4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. 5. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 6. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză. 7. Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză. 8. Recoltarea secreției conjunctivale. 9. Recoltarea secreției nazale. 10. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram). 11. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză. 12. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză. 13. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză. 14. Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacientsub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto-contagioase. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului. Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta. 3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase. Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive). 4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : 5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a planului terapeutic. 6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului. 7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. modulului de pregătire. 8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în Modulul 8 – Genetică medicală: Nr. ore curs : 15 Nr. ore practică : 150 I. Tematică ore curs. 1. Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice. 2. Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice. 3. Principalele categorii de boli genetice:  Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotipfenotip.  Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.  Ereditatea poligenică-multifactorială.  Bolile mitocondriale. 4. Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza. II. Barem de activități practice. 1. Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică. 2. Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice. 3. Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice. 4. Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților. 5. Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice. III. Obiective specifice :  cunoașterea principalelor clase de boli genetice.  cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.  recunoașterea trăsăturilor dismorfice.  recunoașterea sindroamelor genetice si dismorfice comune.  capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician. IV. Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil :  să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.  să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).  să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.  să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.  să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.  să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală. Modulul 9 – Imagistică medicală : Nr. ore curs : 40 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Noțiuni radioimagistice de bază – principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT. 2. Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie. 3. Semiologie radioimagistică. 4. Imagistica în urgențele pediatrice. 5. Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite). 6. Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite). 7. Imagistica afecțiunilor reno-urinare. 8. Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori). 9. Imagistica afecțiunilor neurologice. 10. Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice. II. Baremul activităților practice. 1. Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale. 2. Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final. 3. Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală. 4. Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică. 5. Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal. 6. Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte. 7. Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice. 8. Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice. 9. Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv. 10. Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar. 11. Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung. 12. Indicațiile imagistice în fibroza chistică. 13. Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice. 14. Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente. III. Obiective educaționale și rezultate așteptate. Obiective generale. 1. Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM. 2. Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică). 3. Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe : Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: IV. Urgențe abdominale 2. IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică. I. Urgențe cranio-cerebrale II. Urgențe vertebromedulare III. Urgențe toracice 1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv. 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat. 8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin. V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/ musculoscheletale VII. Vascular 14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinala/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară. 30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială. 2. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 3. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 4. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase:  bronșiolita  pneumonia interstițială  pneumonia bacteriană (particularități in funcție de vârsta și etiologie) 3. IMAGISTICA ABDOMENULUI RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv. 4. IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei 1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea in diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice.  colecții pleurale  TBC  fibroză chistică 5. Să recunoasca modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace. 6. Să recunoasca aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 8. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice. I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale si patologice. V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni). 1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/ pneumatozei intestinale,etc. 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: - a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); - ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicatiile micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale. imagistice ale acestora. acestora. 5. IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ 6. NEURORADIOLOGIE I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. 1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afectiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică. IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă. 1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului si sa explice rolul ecografiei si al radiografiei in diagnostic si monitorizare (clasificarea Graf a DDS). 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă. II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice. neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. convulsiv. 7. ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/encefalită/ meningoencefalită. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul 2. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 3. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). 4. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 6. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 7. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare. Modulul 10 - Pediatrie : Nr. ore curs. 145 Nr. ore practică. 1300 I. Tematică ore curs. 1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 2. Obezitatea. 3. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 4. Sindromul de vărsături. 5. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 6. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 7. Sifilisul congenital si dobândit. 8. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 9. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 10. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 11. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 12. Tulburări de ritm și conducere. 13. Deficite imune, genetice și dobândite. 14. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase. 15. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice. 16. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil. 17. Enurezisul. 18. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil. 19. Hematuria. 20. Proteinuria. 21. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică. 22. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa. 23. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 24. Bolile genetice de metabolism. 25. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 26. Diabetul zaharat la copil. 27. Cetoacidoza și coma diabetică. 28. Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein–Henoch, boala Kawasaki. II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1). 1. Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic. 2. Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac. 3. Efectuarea abordului intraosos. 4. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – sub supraveghere. 5. Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice. 6. Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază). 7. Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă. 8. Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase. 9. Spirometrie și FEV : efectuare și interpretaresub supraveghere. 10. Efectuarea otoscopiei. 11. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. acestor cazuri. 2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. 1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță. 5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. tratament, luând în considerare comorbiditățile. 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. transferului unui pacient către o altă secție. 8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. planul de investigație și terapeutic ulterior. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. externare în cazul afecțiunilor acute. 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în 1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii: VI. Comunicare; VII. Etică și profesionalism; VIII. Asigurarea calității actului medical; IX. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor); X. Organizare și conducere. I. Comunicare. Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități : D. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii : - Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socioeconomic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste; - Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familal al pacientului, etc.); - Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav; - Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale; - Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie). E. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate : - Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale; - Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale ; - Abilitatea de a comunica eficient si succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar; - Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc. ; - Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți. F. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical : - Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului; - Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis. II. Etică și profesionalism. Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități: - Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului; - Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități; - Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați; - Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; - Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice; - Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real; - Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe; - Abilitatea de a evalua și expune conținutul întâlnirilor științifice; - Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic; - Capacitatea de a utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple; - Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor; - Însușirea metodologia cercetării științifice. III. Asigurarea calității actului medical. Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de: - Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea; - Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical; - Identificare a principalelor categorii de erori medicale; - Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului; - Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale; - Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic; - Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse; - Înțelegerea principiilor, metodelor și a instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului. IV. Expertiză pediatrică. Rezidentul trebuie să: - Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice; - Își însușească modul de completarea a documentelor medicale; - Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situații. V. Organizare și conducere. Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini: - utilizarea rațională a timpului; - prioritizarea activităților și sarcinilor; - delegarea atribuțiilor; - identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora; - controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse; - cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea; - recunoașterea limitelor personale și profesionale; - redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp. Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă Da - examen clinic Da -proba endoscopie Da -proba ecografie Da -proba caseta video Da Dupa sustinerea examenului medicii confirmati in specialitatea Pediatrie si Gastroenterologie Pediatrica care au efectuat pregătire în ultrasonografie generală si endoscopie digestiva conform curriculei de rezidențiat, sunt abilitați să exercite activitatea de ultrasonografie generală si endoscopie digestiva diagnostica si terapeutica pediatrica nivel I, fără susținerea examenului de atestat. Endoscopia terapeutica pediatrica nivel I se refera la extractia de corpi straini, dilatatia stenozelor esofagiene si polipectomia endoscopica. TEMATICA DE EXAMEN – TRUNCHI COMUN 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.

2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Patologia neonatala: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemica, hemoragiile intracraniene infectiile nn, convulsii neonatale. 4. Embriopatii, fetopatii: TORCH , sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital. 5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 6. Obezitatea. 7. Febra la copil. 8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita. 9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută. 10. Insuficiența respiratorie acută. 11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. 12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 13. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 14. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 15. Hipertensiunea arterială la copil. 16. Diareea acuta bacteriana și virala. 17. Sindroamele de deshidratare. 18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 19. Boala inflamatorie intestinală. 20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 21. Constipația cronică și encoprezisul. 22. Icterele la sugar si copil. 23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil. 25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală. 26. Insuficienta pancreatica exocrina. Fibroza chistica. 27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 29. Tulburări de ritm și conducere. 30. Insuficiența cardiacă. 31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 32. Anemiile hemolitice congenitale si dobândite. 33. Sindroame hemoragice : purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). 34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 35. Infecția de tract urinar. 36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 37. Glomerulonefritele acute și cronice. 38. Sindromul nefrotic. 39. Insuficiența renală acută. 40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică). 41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 42. Sifilisul congenital si dobandit. 43. Deficite imune genetice și dobândite. 44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice 45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil 46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite. 47. Urgențele oncologice la copil. 48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele. 49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil 50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică 51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familiala, hipertrigliceridemia familiala. 53. Hiperglicemiile sugarului și copilului. 54. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică. 56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter). 57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatica juvenila. 58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii. 59. Meningita si encefalita. 60. Infectii cu exantem: rujeola, rubeola, boala mana-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina. 61. Infectia urliana. Mononucleoza infectioasa. 62. Infectii respiratorii transmisibile: tusea convulsiva, gripa. 63. Șocul. Anafilaxia. 64. Intoxicatiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substante caustice, anticolinergice, monoxid de carbon. 65. Insuficiența hepatică. 66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 67. Coma și statusul convulsiv. 68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile. 69. Paraliziile cerebrale infantile. 70. Stenoza hipertrofică de pilor. 71. Invaginația intestinală. 72. Enterocolita ulcero-necrotică.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

Anatomia si fiziologia aparatului digestuv.

Fiziologia si fiziopatologia digestiv. Diagnosticul bacteriologic in clinica infectiilor digestive Afectiuni ale cavității orale

Manifestari orale in boli digestive sau extradigestive Anomalii congenitale ale cavității orale

Anatomia si fiziologia esofagului, anomalii congenitale Refluxul gastro-esofagian

Tulburări de motilitate esofagiană

Leziuni traumatice esofagiene, corpi straini esofagieni

Esofagite la copil – esofagite postcaustice, infectioase, micotice; Tratamentul suferintelor esofagiene

Vărsăturile la copil

Anatomia si fiziologia stomacului Malformatii congenitale gastrice Ulcer gastric și duodenal Gastrite acute și cronice la copil

Neoplasme esofagiene și gastrice

Tulburări motorii. Stenoza hipertrofică de pilor Hemoragia digestivă la copil

TEMATICA DE EXAMEN-SUBSPECIALITATE GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICA

20. Tratamentul suferintelor gastrice si duodenale 21. Mucoviscidoza 22. Pancreatite acute si cronice la copil 23. Hepatitele neonatale 24. Hepatita cronică la copil 25. Ciroza hepatică si sindromul de hipertensiune portala 26. Sindromul de colestaza 27. Indicatiile transplantului hepatic, managementul presi post transplant 28. Anatomia si fiziologia intestinului 29. Malformatii congenitale ale intestinului 30. Enterocolita ulceronecrotică 31. Intestinul în malnutriție 32. Alergii alimentare 33. Gastroenterita acuta si sindromul de deshidratare acuta 34. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție 35. Boala Crohn, colita ulcerativa 36. Sindromul de intestin scurt 37. Sindromul de intestin iritabil 38. Parazitoze intestinale 39. Constipația la copil 40. Sindromul de pseudoobstrucție intestinala cronica 41. Durerea abdominala recurenta 42. Encoprezisul 43. Patologie tumorală intestinala 44. Abdomenul acut chirurgical 45. Explorarea radiologica a tubului digestiv 46. Testul respirator cu uree marcata 47. Ultrasonografie, CT abdominal 48. Endoscopia digestivă superioară 49. Colonoscopia 50. Endoscopia interventionala in pediatrie 51. Ph-metria esofagiana 52. Iontoforeza 53. Aspecte ale alimentatiei naturale, alimentația cu formule de lapte, diversificarea alimentației 54. Aspecte ale nutritiei copilului cu patologie digestive (celiakie, fibroză chitică, alergii alimentare, boala inflamatorie intestinală, copil obez, malnutritie, boli cronice) 55. Nutriția enterală cu debit constant, nutritia parenterala

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

1. Stabilirea recomandarilor regimului dietetic intr-o boala diareica acuta simpla. 2. Solutii pentru rehidratare orala: compozitie proprietati, indicatii, contraindicatii. 3. Stabilirea regimului dietetic in alergia la proteinele laptelui de vacă 4. Stabilirea recomandarilor regimului dietetic în celiachie. 5. Stabilirea regimului dietetic in boala inflamatorie intestinală 6. Stabilirea regimului dietetic la copilul alergie la proteinele laptelui de vacă 7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv. 8. Interpretarea unui examen de computer tomografie abdominală 9. Interpretarea testeor serologie hepatice 10. Interpretarea probelor hepatice 11. Interpretarea proteinogramei, a disproteinemiei 12. Interpretarea buletinelor de ecografie abdominală

13. Interpretarea imaginilor de endoscopie digestivă superioară 14. Interpretarea imaginilor de endoscopie digestive inferioară 15. Interpretarea probelor de digestie 16. Interpretarea probelor paraclinice digestive. 17. Interpretarea unui examen histopatologic din proba de biopsie gastrică sau duodenală 18. Interpretarea unui examen histopatologic din proba de biopsie colonică 19. Paracenteza: indicatii, tehnici, incidente, accidente, complicatii. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului de ascită. 20. Sondajul nazogastric si orogastric (indicatii, tehnici, incidente). Spalatura gastrica in intoxicatii.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE SI GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICA

Competența profesională intrinsecă specialității

I. Competențe specifice în activitatea curentă 1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală. 2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator. 3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător. 4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical. 5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor. 6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește. 7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal. 8. Trimite pacienții la consulturi interclinice. 9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic. 10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor. 11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților. 12. Aplica ghidurile de practica medicala dar individualizeaza tratamentul in functie de particularitatile pacientului. 13. Efectueaza ecografii si endoscopii digestive diagnostice si unele manevre terapeutice (nivel I) si ajusteaza planul terapeutic in functie de rezultatul acestora 14. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia. 15. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire. 16. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces. 17. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire. 18. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare. 19. Propune soluții pentru îmbunatățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului. 20. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală. 21. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor. 22. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit. II. Competențe specifice în serviciul de gardă 1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico – sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture. 2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă. 3. Inscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de garda. 4. Interneaza bolnavii care au bilet de trimitere precum si cazurile de urgenta care se adreseaza sectiei răspunzand de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului. 5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului. 6. Intocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență si consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o. 7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesita internare. 8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor. 9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces. 10. Intocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.

Obligații

Etice, deontologice

Respectă următoarele acte normative :

1. Legea 46/2003 privind drepturile pacientului. 2. Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificarile si completarile survenite 3. Normele de etica si deontologie profesionala.

Profesionale

I. Atribuții generale 1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției. 2. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare. 3. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii. 4. Cunoaște și respectă programul de muncă. 5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesionala. 6. Efectueaza controlul medical periodic general. 7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă; 8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă. 9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă. 10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din Romania privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor. II. Atribuții specifice în activitatea curentă 1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de cîte ori este necesar. 2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale. 3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită. 4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează. 5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă. 6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare. 7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine. 8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor. 9. Efectueaza consultații de specialitate în ambulator, conform programarii întocmite de medicul șef secție. 10. Iși dezvoltă pregatirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese. 11. Aplică regulile stabilite pentru completarea si gestionarea FOCG și a circuitului acesteia. 12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament; 13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției. 14. Respectă prevederile HG nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare; 15. Respectă prevederile Legii 272/2004 și HG 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitara cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/ violență/vătămare; 16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor. 17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia. 18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare; 19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. 20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. III. Atribuții specifice în serviciul de gardă 1. Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital; 2. Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. 3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuand examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le indeparteaza pe cele necorespunzatoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar si anunta medicul sef de sectie. 4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.

Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic (puericultura) și unul curativ, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează: 1. Cardiologie pediatrică.

2. Gastroenterologie pediatrică. 3. Hematologie și oncologie pediatrică. 4. Pneumologie pediatrică. 5. Nefrologie pediatrică.

Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1-5 vor fi certificați ca și “medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată)………..” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematică prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat. Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală, respectiv pentru fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.

Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi -pentru fiecare secție clinică - un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.

Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.

Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Nume, prenume: Prof. Univ. Dr. Marin Burlea

Semnatura:

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

NEFROLOGIE PEDIATRICĂ

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE PEDIATRICĂ

Definiția specialității:

Nefrologia pediatrică este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia reno-urinară la copil, abordează diagnostic și terapeutic cauzele și sechelele afecțiunilor renale și ale căilor urinare. Se ocupă cu luarea în evidență a pacienților copii suferind de boli renale, de la naștere și până la sfârșitul pubertății/adolescență. Specialiștii în nefrologie pediatrică trebuie sa privească sănătatea și boala pacienților interdisciplinar. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizata prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare participarea la manifestării științifice și de educație continua.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1 Durata programului 24 Luni = 400 ore didactice NUMĂRUL TOTAL DE ANI 2 ani (an IV - V) NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 2 MODULUL 1 (AN IV) NEFROLOGIE PEDIATRICĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 12 ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 ore MODULUL 2 (AN V) NEFROLOGIE ADULȚI ȘI NEFROLOGIE PEDIATRICĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 12 ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 ore Total ore pregătire teoretică 384 Total ore pregătire practică 2880 Modulul 1 – Nefrologie Pediatrică (an IV): Nr. ore curs. 192 Nr. ore practică. 1440 I. Tematică curs. 1. Embriologia rinichiului și a tractului urinar. Funcția renală în procesul creșterii și dezvoltării. 2. Valoarea și interpretarea ecografiei fetale în anomaliile congenitale reno-urinare 3. Fiziologia rinichiului: funcția glomerulară, tubulară, echilibrul hidroelectrolitic și acidobazic în bolile renale. 4. Explorarea imagistică a tractului urinar (ecografia, cistografia micțională, urografia intravenoasă, cistomanometria, scintigrafie, CT, RMN) 5. Evaluarea simptomatologică unei boli renale, monitorizarea pacientului renal 6. Displazia, hipoplazia renala 7. ITU febrila la sugar și copilul mic. ITU joase (cistitele), vulvovaginitele și uretritele 8. Disfuncțiile vezicale simple. Sindromul Hinman. Incontinenta urinara 9. Tubulopatiile. Boala Dent. 10. Boala litiazică renourinară. Nefrocalcinoza 11. Diabetul insipid 12. Malformațiile obstructive ale tractului urinar (joncționale, ureterocel, diverticuloze, duplexul, valvele de uretră posterioară, etc) 13. Refluxul vezico-ureteral 14. Nefropatia de reflux și boală de stază urinară intrarenală 15. Sindromul nefritic, nefrotic, proteinuria, hematuria 16. Nefropatiile glomerulare / glomerulonefrite (entități) 17. Sindromul nefrotic congenital 18. Boala polichistică renala (ADPKW ARPKD) 19. Tumora Wilms 20. Injuria renală acută la copil 21. Sindromul hemolitic uremic 22. Tulburări metabolice în injuria renală acută (IRA) și boala renală cronică (BRC) 23. Hipertensiunea de cauza renală 24. BRC la copil: etiologie, diagnostic, abordare clinică, terapeutică II. BAREMUL DE MANEVRE, TEHNICI, ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE 1. Însușirea algoritmului diagnostic în bolile renale acute și cronice la copil 2. Indicații tehnica cateterismului vezical 3. Indicații tehnica uretro-cistografiei micționale 4. Indicații tehnica urografia intravenoase 5. Indicații tehnica cistomanometriei 6. Indicații tehnica puncție biopsie renală 7. Indicații și interpretarea unui examen ecografic (inclusiv ecografie fetală) 8. Indicații și interpretarea diferitelor tipuri de scintigrafii renale 9. Tehnica abordului temporar al venei femurale, jugulara internă, subclavie, jugulara externă împreună cu specialiști ATI 10. Tehnica monitorizării parametrilor vitali în cursul ședinței de hemodializă 11. Tehnica exploatării abordului vascular definitiv (fistula arterio-venoasă) 12. Stabilirea indicațiilor și parametrilor de hemodializă 13. Indicații și tehnica dializei peritoneale acute și cronice la nou-născut, sugar și copilului mic. 14. Indicații și tehnici în alte tipuri de dializă: hemofiltrare, hemodiafiltrare, plasmafereza, etc 15. Indicații și tehnica epurării renale în intoxicații 16. Diagnosticul și tratamentul edemului pulmonar acut în IRA 17. Interpretarea corecta a unui examen sumar de urină/urocultură 18. Recunoașterea urgenței și planul terapeutic în IRA 19. Monitorizarea pacientului cu IRA în sindromul hemolitic uremic 20. Noțiuni de consiliere familială în IRA și BRC 21. Însușirea schemei terapeutice în peritonita din sindromul nefrotic și la pacientul dializat peritoneal. 22. Stabilirea protocolului terapeutic intr-o pielonefrită acută la sugar. 23. Cunoașterea protocolului terapeutic de baza în sindromul nefrotic al copilului de vârstă mică la debut Modulul 2 – Nefrologie Adulți (6 luni) și Nefrologie Pediatrică (6 luni) – an V: Nr. ore curs. 192 Nr. ore practică. 1440 I.A. Tematică curs Nefrologie Adulți. 1. Semiologia aparatului urinar. 2. Explorări paraclinice în nefrologie. 3. Bolile glomerulare (patogeneza și clasificare, prezentare clinică generală, boala cu leziuni minime, glomeruloscleroza focală și segmentală, nefropatia membranoasă, glomerulonefrita membranoproliferativă, crioglobulinemia, nefropatia cu imunoglobulina A, nefrita Henoch- Schönlein, boala Goodpasture, vasculite renale și sistemice, nefrita lupică, boli glomerulare asociate cu infecții, amiloidoza renală). 4. Boala renală datorată disproteinemiilor. 5. Microangiopatiile trombotice. 6. Nefropatia diabetică. 7. Hipertensiunea esențială și secundară. 8. Infecțiile tractului urinar (infecțiile tractului urinar la adult, tuberculoza renală, infecțiile fungice ale tractului urinar). 9. Bolile renale în sarcină. 10. Bolile chistice renale. 11. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza. 12. Nefropatii tubulointerstițiale acute și cronice. 13. Nefropatii vasculare. 14. Sindromul renocardiac și cardiorenal. 15. Insuficiența renală acuta (inclusiv sindromul hepatorenal). 16. Boala renală cronică. 17. Tumorile renale. 18. Urgențe nefrologice. 19. Metode de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrare, plasmafereza, dializa peritoneală). 20. Transplantul renal. 21. Principii de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi. 22. Nutriția la bolnavul renal. II.A. BAREMUL DE MANEVRE, TEHNICI, ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE Interpretarea unei investigații: 1. Hemograma. 2. Ionograma sanguină și urinară. 3. Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare. 4. Uree, acid uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice și urinare 5. Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produșii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2. 6. Echilibrul acidobazic. 7. Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore. 8. Examen bacteriologic al urinii. 9. Probe funcționale glomerulare. 10. Probe funcționale tubulare. 11. Explorări imagistice renale: - radiografia renală simplă - radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie - pielografia ascendentă - arteriografia renală - nefrograma izotopică - nefroscintigrama - ultrasonografia aparatului urinar - tomografia computerizata, uro-CT - RMN 12. Puncția biopsie renală. 13. Lichidul de dializă peritoneală. Manevre / prescripții / indicații: 1. Puncția biopsie renală. 2. Tehnica inserției unui cateter de hemodializă. 3. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea / restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă. 4. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare / hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic). 5. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului. 6. Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal – metodă. 7. Inițierea dializei peritoneale – parametrii. 8. Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal. 9. Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului. 10. Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori. 11. Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar. I.B. Tematica curs Nefrologie Pediatrică 1. Creșterea și dezvoltarea la copilul cu BRC. Tratament 2. Anemia de cauză renală: terapie. Osteopatia uremică 3. Terapia imunosupresoare, indicații și actualități, complicații 4. Nutriția copilului cu BRC 5. Indicații de dializa cronica și transplant renal, relația nefrolog-pediatru-familie-chirurg/urolog 6. Dializa peritoneală: indicații, contraindicații, complicații, soluții utilizate 7. Hemofiltrarea și alte tipuri de dializa (plasmafereza, etc) 8. Hemodializa, abordul vascular temporar /definitiv, medicația anticoagulanta, patologia pacientului pediatric hemodializat 9. Nutriția în bolile renale la pacientul pediatric 10. Relația psiholog-pacient cronic. Aspecte psihosociale copii/familie, școala 11. Relația nefrolog-pediatru - nefrolog-adult 12. Biopsia renala - indicații și tehnici 13. Etica în patologia nefrologica și cercetare la copil II B. Barem (se va folosi baremul din anul IV) TEMATICA DE EXAMEN PENTRU OBȚINEREA ATESTATULUI DE STUDII COMPLEMENTARE 1. Proba scrisă: 120 subiecte din tematica cursului, 2 ore, nota minimă 7 2. Proba clinică: examen fizic, examinare diagnostică și terapeutică, precum și prezentarea unui caz din tematica cursului, 60 minute. 3. Proba practică: interpretarea unui examen de urină, urocultura, buletin ASTRUP. Interpretarea unei radiografii pulmonare după montarea unui cateter pentru abord temporar dializă. Interpretarea unei radiografii renale simple, uretrocistografie micțională, urografie intravenoasă, ecografie abdominală, CT abdominal, diferite tipuri de scintigrafii. Recunoașterea diferitelor tipuri de catetere utilizate în procedurile de dializă. Cunoașterea unor date generale despre diferitele tipuri de soluții utilizate în dializă. Indicațiile tratamentului anticoagulant și al anemiei. Bibliografie 1. Infectii severe în patologia pediatrica coordonator și autor Mihaela Balgradean Ed. Universitara “Carol Davila”, Bucuresti, 2013 2. Nelson Textbook of Pediatrics, 19 th edition, Robert Kliegman, Waldo E. Nelson, Elsevier – Saunders, 2011* 3. Patologie Actuala în Nefrologia Pediatrica, editia a 2-a, Mihaela Balgradean, Ed. MedBook, Bucuresti 2016. 4. Protocoale de diagnostic și tratament în Pediatrie – coordonator Prof. Dr. Mircea Nanulescu, Ed rev. Editura Medicala Amaltea – Bucuresti, 2017 *Editia on-line, cu referire la tematica cuprinsa în curricula. Obiective și rezultate așteptate. Specialitatea Nefrologie Pediatrică OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. medicul îndrumător despre un astfel de caz. 2. Participă la elaborarea planului de investigații în pielonefrite cu substrat malformativ (malformații obstructive, reflux vezicoureteral) împreună cu medicul îndrumător. 3. Participă la stabilirea diagnosticului și a stadialității IRA și BCR împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. /sau a transplantului renal în IRA și BCR. 4. Participă împreună cu medicul îndrumător la elaborarea planului diagnostic și terapeutic în cazul nou-născutului și sugarului diagnosticat cu anomalii reno-urinare și alte modificări renale (displazii / hipoplazii renale, rinichi polichistic) prin ecografie fetală trimestrul II și III de sarcină . 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical (cistografie, CT abdominal / renal, scintigrafie renală, puncție biopsie renală). c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor (managementul diagnostic și terapeutic în IRA și BCR) medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG (investigații paraclinice și imagistice : ecografie, cistografie mictionala, urografie intravenoasa, CT renal și diferite tipuri de scintigrafii). d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și a planului terapeutic. e. Supraveghează evoluția și investigațiile necesare pe termen lung la pacientul cu IRA și BCR. f. Comunică aparținătorilor necesitatea unei proceduri / protocol de dializă acută sau cronică (dializă peritoneală sau hemodializă) și 1. Cunoaste modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament și explică motivația diferitelor investigații și terapii din schema diagnostică și terapeutică. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției în toată patologia reno-urinară la copil. 8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. argumentarea diagnosticului pozitiv. 9. In discuția cu medicul îndrumător poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar absolut necesar în patologia reno-urinară la copil. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în 1. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii în ceea ce privește momentul delicat al trecerii pacienților cu BCR din spre 2. Compartimentele de Nefrologie Pediatrică spre cele de Nefrologie Adulți. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE (valabil și pentru specialitatea Nefrologie Pediatrică): Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii: I. Comunicare; II. Etică și profesionalism; III. Asigurarea calității actului medical; IV. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor); V. Organizare și conducere. I. Comunicare Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități : A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii : - Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socioeconomic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste; - Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familal al pacientului, etc.) - Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav. - Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale. - utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie) B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate - Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale; - Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale ; - Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar. - Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc. ; - Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți. C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical - Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului; - Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis. II. Etică și profesionalism Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități: - Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului; - Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități; - Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați. - Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; - Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice; - Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real. - capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe; - evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice; - abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic. - utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple - capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor III. Asigurarea calității actului medical. Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de: - Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea; - Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical - Identificare a principalelor categorii de erori medicale; - Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului. - Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale; - Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic - Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse; - Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului. IV. Expertiză pediatrică Rezidentul trebuie să: - Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice. - Își însușească modul de completarea a documentelor medicale - Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecție V. Organizare și conducere Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini: - utilizarea rațională a timpului - prioritizarea activităților și sarcinilor; - delegarea atribuțiilor; - identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora; - controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse; - cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea; - recunoașterea limitelor personale și profesionale. - redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp. Examenul de medic specialist, specialitate nefrologie pediatrică: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă Da - examen clinic Da - probă de abilități/manualități Da 2. ORGANIZAREA PROGRAMULUI

1 Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 12 TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) 3 ani MODULUL 1 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 2 Urgențe Pediatrice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 3 Neurologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 5 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 6 Neonatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 7 Boli infecțioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 8 Genetică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 9 Imagistică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 10 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DE PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-19) FIE CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE 2 ani

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică

Structura programului Modulul 1 – Pediatrie:

Nr. ore curs.150

Nr. ore practică. 1300

III. Tematică ore curs. 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului. 2. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 4. Febra la copil. 5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita. 6. Bronșiolita acută. 7. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații. 8. Diareea acută bacteriană și virală. 9. Constipația cronică și encoprezisul. 10. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 11. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 12. Anemiile hemolitice genetice. 13. Anemiile hemolitice dobândite. 14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). 15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 16. Infecția de tract urinar. 17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 18. Glomerulonefritele acute și cronice. 19. Sindromul nefrotic. 20. Hipertensiunea arterială la copil. IV. Barem de activități practice 1. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie . Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecților asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc). 2. Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere. 3. Recoltarea de sânge capilar. 4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 5. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor catre medicul îndrumător). 6. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere. 7. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin. 8. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere. 9. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului. 10. Suportul vital de bazăparticipă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului. 11. Administrarea de substanțe medicamentoase : a. oral. b. cutanat. c. intrarectal. d. în aerosoli. e. intraconjunctival. f. intramuscular, subcutanat, intradermic. g. intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacientsub supraveghere. h. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. 12. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere. V. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 10. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 11. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 12. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigatii și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 13. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător

modulului de pregătire. 14. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 15. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar. 16. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. 17. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Modulul 2 - Urgențe:

Nr. ore curs : 50

Nr. ore practică : 450

I. Tematică ore curs. 1. Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav. 2. Insuficiența respiratorie acută. 3. Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație. 4. Șocul. Sindromul de deshidratare. 5. Anafilaxia. 6. Intoxicațiile acute. 7. Hemoragia acută. 8. Insuficiența cardiacă. 9. Insuficiența hepatică. 10. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 11. Coma și convulsiile. 12. Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular. 13. Abordarea pacientului politraumatizat. 14. Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare. II. Barem de activități practice: 1. Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie. 2. Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare. 3. Montarea liniei venoase periferice și intraosoase. 4. Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide. 5. Calcularea medicației inotrop-vasoactive. 6. Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană. 7. Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/ dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui. 8. Evaluarea primară a pacientului politraumatizat. 9. Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardiorespirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare. 1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării. 2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate. 1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă. 4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului. 5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

Modulul 3 – Neurologie pediatrică :

Nr. ore curs : 30

Nr. ore practică: 300

I. Tematică : 1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului. 2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire). 3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut. 4. Cefaleea și migrena. 5. Sindromul hipoton la sugar și copil. 6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile). 7. Fenomene paroxistice neepileptice. 8. Epilepsia. 9. Malformațiile SNC. 10. Sindroamele ataxice. 11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber). 12. Paraliziile cerebrale. 13. Boli neuro-musculare. 14. Boli degenerative ale SNC. 15. Afecțiuni cerebro-vasculare. II. Barem de activități practice. 1. Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/ mare – cu îndrumarea medicului coordonator. 2. Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD). 3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management. 4. Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil. 5. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale. 6. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple. 7. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope. 8. Alcătuirea planului de investigații în ataxii. 9. Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică. 10. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii. 11. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere. III. Obiective specifice  Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.  Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.  Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.  Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică. IV. Rezultate așteptate

 Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.  Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.  Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.  Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.  Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. Modulul 4 - Psihiatrie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent. 2. Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool). 3. Dizabilitatea intelectuală. 4. Tulburările de somn la copil și adolescent. 5. Tulburările de alimentație. 6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent. 7. Depresia și riscul suicidar. 8. Tulburările de spectru autist. 9. Abuzul la copil și adolescent. 10. Tulburările psihotice. 11. Tulburări psihice în bolile somatice. 12. Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului. II. Barem de activități practice 1. Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburari psihice la copil si adolescent. 2. Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională. 3. Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent. 4. Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară. 5. Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați. 6. Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia. III. Obiective specifice  Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.  Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.  Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.  Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting. IV. Rezultate așteptate  Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.  Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.  Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.  Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.  Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting.

Modulul 5 –Chirurgie și Ortopedie pediatrică :

Nr. ore curs : 30

Nr. ore practică: 300

I. Tematică ore curs. 1. Traumatismele majore și politraumatismul. 2. Arsurile. 3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil. 4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil. 5. Stenoza hipertrofică de pilor. 6. Hernia ombilicală. 7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel. 8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar. 9. Malformațiile anorectale. 10. Hernia inghinală și hidrocelul. 11. Invaginația intestinală. 12. Enterocolita ulcero-necrotică. 13. Herniile diafragmatice. 14. Peritonitele primitive și secundare. 15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi. 16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux). 17. Litiaza urinară la copil. 18. Varicocelul. 19. Fimoza și hipospadiasul. 20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul. 21. Coalescența labială și imperforația himenală. 22. Torsiunea anexială la copil. 23. Tumori ovariene. 24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate. 25. Probleme comune de ortopedie pediatrică: a. Piciorul strâmb congenital. b. Deformările membrelor inferioare. c. Patologia genunchiului. d. Osteocondritele. e. Displazia luxantă de șold. f. Pronația dureroasă a cotului. g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale. h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului. i. Torticolisul congenital. j. Traumatismele musculo-scheletale. k. Luxații, entorse, fracturi. l. Osteomielita și osteocondrita septică. II. Barem de activități practice 1. Efectuarea tehnicilor de asepsie. 2. Hemostaza plăgilor. 3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului. 4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical. 5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor. 6. Tehnica tușeului rectal. 7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis. 8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil. 9. Tratamentul local și sutura plăgilor. 10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraume i (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală). 1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg). 2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora. 1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II. 3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă. 1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic. 4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă. 1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. 3. Să enunțe principii de tratament. 5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor. 1. Să poată prezenta pricipalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidroelectrolitica și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor). 6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate. Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției. 7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală). 1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil. 8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament. 1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului. 9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar , precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung. 1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia 10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal ( hernie, hidrocel, chist de cordon) . 1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului

chirurgical și momentul acestuia. 11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă. 1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic. 12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice. 1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică. 13. Înțelegerea modificărilor anatomopatologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora. 1. Este capabil să interpreteze radiografia toracoabdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații). 14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia. 1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare. 15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei. 1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la sedințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului. 16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului renourinar. 1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral. 17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil. 1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară. 18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului. 1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel. 19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului. 1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului. 20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația 1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil.

acesteia. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical). 21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia. 1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut. 22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale. 1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală. 23. Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil. 1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale. 24. Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne). 1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale. 25. Cunoașterea patologiei pleuropulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie). 1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuropulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

Modulul 6 - Neonatologie :

Nr. ore curs : 60

Nr. ore practică : 425

I. Tematică ore curs. 1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică). 2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. 3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor). 4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. 5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială. 6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală. 7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc. 8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi. 9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. 10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală. 11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. 12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic. 13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul. 14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament. 15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații anorectale. 16. Enterocolita ulcero-necrotică. 17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. 18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul. 19. Insuficiența renală acută la nou-născut. 20. Ambiguitatea genitală la nou-născut. 21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. 22. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale. 23. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală. 24. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipoși hiperkaliemia, hipomagneziemia. 25. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală. 26. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament. 27. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada preși neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. 28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia periși intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament. 29. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament. 30. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nounăscutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut. II. Barem de activități practice. 1. Reanimarea neonatală. 2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. 3. Cateterismul arterei și venei ombilicale. 4. Tehnici de alimentație. 5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen. 6. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie. 7. Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie. 8. Puncția lombară – asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin. 9. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin. 10. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare. 11. Fototerapia. 12. Indicațiile exsanguinotransfuziei. 13. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut. 14. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală. 15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală). 16. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup. 17. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală. 18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală. 19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală. 20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului

baremului de activități practice. îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. 8. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului , obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. In discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Modulul 7- Boli Infecțioase :

Nr. ore curs : 50

Nr. ore practică : 425

I. Tematică ore curs. 1. Imunizări active și pasive. 2. Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice. 3. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa. 4. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-piciorgură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator. 5. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală. 6. Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile). 7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B. 8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic). 9. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria. II. Barem de activități practice. 1. Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecților asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc). 2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos perifericsub supraveghere. 3. Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză. 4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. 5. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 6. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză. 7. Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză. 8. Recoltarea secreției conjunctivale. 9. Recoltarea secreției nazale. 10. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram). 11. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză. 12. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză. 13. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză. 14. Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacientsub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto-contagioase. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului. Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta. 3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase. Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive). 4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și a planului terapeutic. 6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului. 7. Efectuează manopere 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de

diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

Modulul 8 – Genetică medicală:

Nr. ore curs : 15

Nr. ore practică : 150

I. Tematică ore curs. 1. Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice. 2. Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice. 3. Principalele categorii de boli genetice:  Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotipfenotip.  Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.  Ereditatea poligenică-multifactorială.  Bolile mitocondriale. 4. Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza. II. Barem de activități practice. 1. Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică. 2. Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice. 3. Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice. 4. Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților. 5. Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice. III. Obiective specifice :  cunoașterea principalelor clase de boli genetice.  cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.  recunoașterea trăsăturilor dismorfice.  recunoașterea sindroamelor genetice si dismorfice comune.  capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician. IV. Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil :

 să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.  să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).  să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.  să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.  să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.  să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală.

Modulul 9 – Imagistică medicală :

Nr. ore curs : 40

Nr. ore practică: 300

I. Tematică ore curs. 1. Noțiuni radioimagistice de bază – principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT. 2. Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie. 3. Semiologie radioimagistică. 4. Imagistica în urgențele pediatrice. 5. Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite). 6. Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite). 7. Imagistica afecțiunilor reno-urinare. 8. Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori). 9. Imagistica afecțiunilor neurologice. 10. Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice. II. Baremul activităților practice. 1. Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale. 2. Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final. 3. Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală. 4. Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică. 5. Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal. 6. Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte. 7. Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice. 8. Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice. 9. Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv. 10. Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar. 11. Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung. 12. Indicațiile imagistice în fibroza chistică. 13. Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice. 14. Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente. III. Obiective educaționale și rezultate așteptate. Obiective generale. 1. Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM. 2. Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică). 3. Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe : I. Urgențe cranio-cerebrale Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. II. Urgențe vertebromedulare III. Urgențe toracice IV. Urgențe abdominale 2. IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv. 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat. 8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin. V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/ musculoscheletale VII. Vascular 14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinala/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară. 30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială. 1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 2. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase:  bronșiolita  pneumonia interstițială  pneumonia bacteriană (particularități in funcție de vârsta și etiologie)  colecții pleurale  TBC  fibroză chistică 3. IMAGISTICA ABDOMENULUI RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv. 4. IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. antenatal (inclusiv prezentarea clasificării II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea in diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice. 4. Să recunoasca modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace. 5. Să recunoasca aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare. 6. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice. I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale si patologice. V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni). 1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/ pneumatozei intestinale,etc. 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: - a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); - ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicatiile 1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale. dilatărilor căilor urinare). 5. IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ 6. NEURORADIOLOGIE I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. TORCH. 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afectiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora. I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică. IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă. 1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului si sa explice rolul ecografiei si al radiografiei in diagnostic si monitorizare (clasificarea Graf a DDS). 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă. 1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice. convulsiv. 7. ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/encefalită/ meningoencefalită. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul 1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare. Modulul 10 - Pediatrie : Nr. ore curs. 145 Nr. ore practică. 1300 I. Tematică ore curs. 1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 2. Obezitatea. 3. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 4. Sindromul de vărsături. 5. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 6. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 7. Sifilisul congenital si dobândit. 8. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 9. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 10. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 11. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 12. Tulburări de ritm și conducere. 13. Deficite imune, genetice și dobândite. 14. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase. 15. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice. 16. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil. 17. Enurezisul. 18. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil. 19. Hematuria. 20. Proteinuria. 21. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică. 22. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa. 23. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 24. Bolile genetice de metabolism. 25. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 26. Diabetul zaharat la copil. 27. Cetoacidoza și coma diabetică. 28. Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein–Henoch, boala Kawasaki. II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1). 1. Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic. 2. Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac. 3. Efectuarea abordului intraosos. 4. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – sub supraveghere. 5. Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice. 6. Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază). 7. Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă. 8. Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase. 9. Spirometrie și FEV : efectuare și interpretaresub supraveghere. 10. Efectuarea otoscopiei. 11. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. 1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri. 2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial. 3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste. 4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță. 5. Elaborează un plan inițial de tratament. 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor

Propune planul complet de tratament. specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile. 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție. 8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. 1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament postexternare în cazul afecțiunilor acute.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:

VI. Comunicare; VII. Etică și profesionalism; VIII. Asigurarea calității actului medical; IX. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor); X. Organizare și conducere. I. Comunicare. Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități : D. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii : - Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socioeconomic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste; - Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familal al pacientului, etc.); - Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav; - Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale; - Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie). E. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate : - Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale; - Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale ; - Abilitatea de a comunica eficient si succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar; - Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc. ; - Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți. F. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical : - Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului; - Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis. II. Etică și profesionalism. Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități: - Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului; - Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități; - Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați; - Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; - Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice; - Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real; - Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe; - Abilitatea de a evalua și expune conținutul întâlnirilor științifice; - Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic; - Capacitatea de a utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple; - Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor; - Însușirea metodologia cercetării științifice. III. Asigurarea calității actului medical. Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de: - Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea; - Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical; - Identificare a principalelor categorii de erori medicale; - Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului; - Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale; - Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic; - Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse; - Înțelegerea principiilor, metodelor și a instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului. IV. Expertiză pediatrică. Rezidentul trebuie să: - Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice; - Își însușească modul de completarea a documentelor medicale; - Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situații. V. Organizare și conducere.

Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:

- utilizarea rațională a timpului; - prioritizarea activităților și sarcinilor; - delegarea atribuțiilor; - identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora; - controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse; - cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea; - recunoașterea limitelor personale și profesionale;

- redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.

Examenul de medic specialist:

Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă Da - examen clinic Da - probă de abilități/manualități Da - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Nu - dizertație Nu

TEMATICA DE EXAMEN

1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. 2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale. 4. Embriopatii, fetopatii: TORCH , sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital. 5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 6. Obezitatea.

7. Febra la copil. 8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita. 9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută. 10. Insuficiența respiratorie acută. 11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. 12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 13. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 14. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 15. Hipertensiunea arterială la copil. 16. Diareea acută bacteriană și virală. 17. Sindroamele de deshidratare. 18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 19. Boala inflamatorie intestinală. 20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 21. Constipația cronică și encoprezisul. 22. Icterele la sugar si copil. 23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil. 25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală. 26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică. 27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 29. Tulburări de ritm și conducere. 30. Insuficiența cardiacă. 31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite. 33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale. 34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 35. Infecția de tract urinar. 36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 37. Glomerulonefritele acute și cronice. 38. Sindromul nefrotic. 39. Insuficiența renală acută. 40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică). 41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 42. Sifilisul congenital și dobândit. 43. Deficite imune genetice și dobândite. 44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice. 45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil. 46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite. 47. Urgențele oncologice la copil. 48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele. 49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil. 50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică. 51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială. 53. Hiperglicemiile sugarului și copilului. 54. Hipoglicemiile sugarului și copilului.

55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică. 56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter). 57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă. 58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii. 59. Meningita și encefalita. 60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina. 61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă. 62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa. 63. Șocul. Anafilaxia. 64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon). 65. Insuficiența hepatică. 66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 67. Coma și statusul convulsiv. 68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile. 69. Paraliziile cerebrale infantile. 70. Stenoza hipertrofică de pilor. 71. Invaginația intestinală. 72. Enterocolita ulcero-necrotică.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă. 2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații. 3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă. 4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil. 5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută. 6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin). 7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv. 8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral. 9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază). 10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie. 11. Interpretarea probelor funcționale respiratorii. 12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice. 13. Interpretarea probelor paraclinice renale. 14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup). 15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere). 16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie. 17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR. 18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural. 19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE

Competența profesională intrinsecă specialității

I. Competențe specifice în activitatea curentă 1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală. 2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator. 3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător. 4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical. 5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor. 6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește. 7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal. 8. Trimite pacienții la consulturi interclinice. 9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic. 10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor. 11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților. 12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului. 13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia. 14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire. 15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces. 16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire. 17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare. 18. Propune soluții pentru îmbunatățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului. 19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală. 20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor. 21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit. II. Competențe specifice în serviciul de gardă 1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico – sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture. 2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă. 3. Inscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă. 4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului. 5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului. 6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o. 7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare. 8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea

primului ajutor. 9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces. 10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.

Obligații

Etice, deontologice

Respectă următoarele acte normative :

1. Legea 46/2003 privind drepturile pacientului. 2. Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite 3. Normele de etică și deontologie profesională.

Profesionale

I. Atribuții generale 1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern al unității și regulile stabilite de șeful secției. 2. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare. 3. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii. 4. Cunoaște și respectă programul de muncă. 5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională. 6. Efectuează controlul medical periodic general. 7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă; 8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă. 9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă. 10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din Romania privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor. II. Atribuții specifice în activitatea curentă 1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de cîte ori este necesar. 2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale. 3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită. 4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează. 5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă. 6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare. 7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din subordine. 8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor. 9. Efectueaza consultații de specialitate în ambulator, conform programarii întocmite de medicul șef secție. 10. Își dezvoltă pregatirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese. 11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia. 12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament; 13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției. 14. Respectă prevederile HG nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare; 15. Respectă prevederile Legii 272/2004 și HG 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/ violență/vătămare; 16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor. 17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia. 18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare; 19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. 20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. III. Atribuții specifice în serviciul de gardă 1. Răspunde de buna funcționare a secției, de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital. 2. Anunță prin toate mijloacele posibile șeful secției, conducerea spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. Anunță șefului secției și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale. 3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuand examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzatoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție. 4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.

Prof. Dr. Mihaela Bălgrădean,

Coordonator Rezidențiat Nefrologie Pediatrică UMF “Carol Davila” - București

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE ,ONCOLOGIE SI HEMATOLOGIE PEDIATRICA

Definiția specialității:

Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:

1. Cardiologie pediatrică 2. Gastroenterologie pediatrică 3. Oncologie si hematologie pediatrică 4. Pneumologie pediatrică 5. Nefrologie pediatrică

Absolvenții specializării de Oncologie si hematologie pediatrică vor fi certificați ca și “medici specialiști pediatrie , oncologie si hematologie pediatrica” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie si Oncologie-hematologie pediatrica precum și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.

Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat.

Oncologia si hematologia pediatrica este subspecialitatea care se ocupa cu afectiunile oncologice si hematologice la copil si adolescent.

In anul 2001 Uniunea Europeana a Specialitatilor Medicale (European Union of Medical Specialists-UEMS ) a aprobat subspecialitatea de oncologie si hematologie pediatrica si curricula europeana de pregatire in cadrul subspecialitatilor de ingrijire pediatrica tertiara.

Aceasta specialitate include pregatire de pediatrie 3 ani ( trunchi comun pediatrie generala), si pregatire de subspecialitate de 2 ani in oncologie si hematologie pediatrica.

Curricula de oncologie si hematologie pediatrica a fost elaborata de Societatea Internationala de Oncologie Pediatrica- Europa ( SIOPE) si de Societatea Europeana de Hematologie Pediatrica si Imunologie ( ESPHI ) in anul 2001 si revizuita de SIOPE in 2013.

In Romania specialitatea de Oncologie si hematologie pediatrica a fost infiintata prin Ordinul nr. nr. 1109/2016 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.509/2008

Curricula de pregatire in specialitatea Pediatrie, Oncologie si hematologie pediatrica respecta cerintele documentelor Europene mentionate , ceeace permite recunoasterea ei Uniunea Europeana

Coordonatorul programului de rezidentiat este nominalizat de institutia de invatamant superior medical avand

rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat si de a numi -pentru fiecare sectie clinicaun responsabil de formare in rezidentiat. Responsabilul de formare in rezidentiat, in colaborare cu seful sectiei, repartizeaza rezidentii medicilor specialisti/primari din sectie care devin medici indrumatori si care vor desfasura activitatea de pregatire a rezidentilor in concordanta cu curricula aprobata. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-indrumator al activitatii clinice pe durata garzii. Coordonatorul de program va urmari respectarea duratei aferente si a curriculei fiecarui modul de pregatire. In cadrul aceluiasi an de pregatire, coordonatorul programului de rezidentiat va asigura rotatia medicilor rezidenti astfel incat acestia sa parcurga toate modulele aferente anului de studiu. Este permisa parcurgerea unui modul in mod fractionat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor sectii si alocarea simultana a unui numar mare de rezidenti unui medic-indrumator. Desfasurarea modulelor de pregatire se va face cu prioritate in sectiile clinice de Pediatrie in care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregatire; in situatia in care in niciuna dintre sectiile clinice de Pediatrie nu exista indrumatori in specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua in clinica de specialitate adulti. Responsabilul de formare in rezidentiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizeaza la nivelul sectiei activitatea educationala a rezidentilor, repartizeaza rezidentii medicilor indrumatori. Repartitia rezidentilor se va face in concordanta cu competentele profesionale ale medicilor indrumatori (specialitate, supraspecialitate, atestate) si cu specificul modulului de pregatire. Responsabilul de formare in rezidentiat organizeaza si participă la evaluarea rezidentilor la fiecare final de modul.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI

1 Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 17 TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) 3 ani MODULUL 1 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 2 Urgențe Pediatrice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 3 Neurologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 5 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 6 Neonatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 7 Boli infecțioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4

MODULUL 8 Genetică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 9 Imagistică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 10 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU STRUCTURA DE ONCOLOGIE SI HEMATOLOGIE PEDIATRICA 2 ani

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică

TRUNCHIUL DE ONCOLOGIE SI HEMATOLOGIE PEDIATRICA modulele : 1-7 ( 11- 17) 2 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 7 MODULUL 1(11) - Hematologie si oncologie pediatrica Oncologie generala si tumori solide NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 2 (12) - Hematologie si oncologie pediatrica Radioterapie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI / MODUL 1 luna ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 Modulul 3 (13) - Hematologie si oncologie pediatrica Laborator de hematologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 4 (14)- Hematologie si oncologie pediatrica Hematologie non-maligna NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 Modulul 5 (15)- Hematologie si oncologie pediatrica Hematologie maligna NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 6 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 6 (16) - Hematologie si oncologie pediatrica Transplant medular/ celule stem NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 7(17) - Hematologie si oncologie pediatrica Tumori cerebrale NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 Total ore pregătire teoretică Trunchiul de Hematologie si oncologie pediatrica 400 Total ore pregătire practică Trunchiul de Hematologie si oncologie pediatrica 3500

Total ore pregătire teoretică 1000 Total ore pregătire practică 8750

Structura programului :

I. TRUNCHIUL COMUN DE PEDIATRIE: 3 ANI Modulul 1 – Pediatrie: Nr. ore curs.150 Nr. ore practică. 1300 I. Tematică ore curs. 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului. 2. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 4. Febra la copil. 5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita. 6. Bronșiolita acută. 7. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații. 8. Diareea acută bacteriană și virală. 9. Constipația cronică și encoprezisul. 10. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 11. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 12. Anemiile hemolitice genetice. 13. Anemiile hemolitice dobândite. 14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). 15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 16. Infecția de tract urinar. 17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 18. Glomerulonefritele acute și cronice. 19. Sindromul nefrotic. 20. Hipertensiunea arterială la copil. II. Barem de activități practice 1. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie . Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecților asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc). 2. Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere. 3. Recoltarea de sânge capilar. 4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 5. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor catre medicul îndrumător). 6. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere. 7. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin. 8. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere. 9. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului. 10. Suportul vital de bazăparticipă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului. 11. Administrarea de substanțe medicamentoase : a. oral. b. cutanat. c. intrarectal. d. în aerosoli. e. intraconjunctival. f. intramuscular, subcutanat, intradermic. g. intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacientsub supraveghere. h. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. 12. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. medicul îndrumător despre un astfel de caz. 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. a planului terapeutic. 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. medicamente în schema terapeutică. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigatii și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. consultului interdisciplinar. 8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. argumentarea diagnosticului pozitiv. 9. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător. Modulul 2 - Urgențe: Nr. ore curs : 50 Nr. ore practică : 450 I. Tematică ore curs. 1. Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav. 2. Insuficiența respiratorie acută. 3. Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație. 4. Șocul. Sindromul de deshidratare. 5. Anafilaxia. 6. Intoxicațiile acute. 7. Hemoragia acută. 8. Insuficiența cardiacă. 9. Insuficiența hepatică. 10. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 11. Coma și convulsiile. 12. Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular. 13. Abordarea pacientului politraumatizat. 14. Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare. II. Barem de activități practice: 1. Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie. 2. Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare. 3. Montarea liniei venoase periferice și intraosoase. 4. Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide. 5. Calcularea medicației inotrop-vasoactive. 6. Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană. 7. Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/ dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui. 8. Evaluarea primară a pacientului politraumatizat. 9. Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardiorespirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. resuscitării. 2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate. 3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. evoluție spre boală severă. 4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. necesare internării pacientului. 5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. acesteia. 1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul 1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar. 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul Modulul 3 – Neurologie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică : 1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului. 2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire). 3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut. 4. Cefaleea și migrena. 5. Sindromul hipoton la sugar și copil. 6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile). 7. Fenomene paroxistice neepileptice. 8. Epilepsia. 9. Malformațiile SNC. 10. Sindroamele ataxice. 11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber). 12. Paraliziile cerebrale. 13. Boli neuro-musculare. 14. Boli degenerative ale SNC. 15. Afecțiuni cerebro-vasculare. II. Barem de activități practice. 1. Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/ mare – cu îndrumarea medicului coordonator. 2. Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD). 3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management. 4. Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil. 5. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale. 6. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple. 7. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope. 8. Alcătuirea planului de investigații în ataxii. 9. Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică. 10. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii. 11. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere. III. Obiective specifice  Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.  Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.  Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.  Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică. IV. Rezultate așteptate  Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.  Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.  Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.  Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.  Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. Modulul 4 - Psihiatrie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent. 2. Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool). 3. Dizabilitatea intelectuală. 4. Tulburările de somn la copil și adolescent. 5. Tulburările de alimentație. 6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent. 7. Depresia și riscul suicidar. 8. Tulburările de spectru autist. 9. Abuzul la copil și adolescent. 10. Tulburările psihotice. 11. Tulburări psihice în bolile somatice. 12. Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului. II. Barem de activități practice 1. Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburari psihice la copil si adolescent. 2. Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională. 3. Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent. 4. Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară. 5. Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați. 6. Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia. III. Obiective specifice  Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.  Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.  Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.  Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting. IV. Rezultate așteptate  Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.  Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.  Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.  Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.  Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting. Modulul 5 –Chirurgie și Ortopedie pediatrică : Nr. ore curs : 30 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Traumatismele majore și politraumatismul. 2. Arsurile. 3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil. 4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil. 5. Stenoza hipertrofică de pilor. 6. Hernia ombilicală. 7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel. 8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar. 9. Malformațiile anorectale. 10. Hernia inghinală și hidrocelul. 11. Invaginația intestinală. 12. Enterocolita ulcero-necrotică. 13. Herniile diafragmatice. 14. Peritonitele primitive și secundare. 15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi. 16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux). 17. Litiaza urinară la copil. 18. Varicocelul. 19. Fimoza și hipospadiasul. 20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul. 21. Coalescența labială și imperforația himenală. 22. Torsiunea anexială la copil. 23. Tumori ovariene. 24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate. 25. Probleme comune de ortopedie pediatrică: a. Piciorul strâmb congenital. b. Deformările membrelor inferioare. c. Patologia genunchiului. d. Osteocondritele. e. Displazia luxantă de șold. f. Pronația dureroasă a cotului. g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale. h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului. i. Torticolisul congenital. j. Traumatismele musculo-scheletale. k. Luxații, entorse, fracturi. l. Osteomielita și osteocondrita septică. II. Barem de activități practice 1. Efectuarea tehnicilor de asepsie. 2. Hemostaza plăgilor. 3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului. 4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical. 5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor. 6. Tehnica tușeului rectal. 7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis. 8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil. 9. Tratamentul local și sutura plăgilor. 10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraume i (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală). 2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora. arsuri de grad I/II. 3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă. 4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă. 5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor. 6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate. Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției. 7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală). 8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament. pe termen lung și scurt ale tratamentului. 9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar , precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung. 10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal ( hernie, hidrocel, chist de cordon) . chirurgical și momentul acestuia. 11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor 1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg). 1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei 1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic. 1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. 3. Să enunțe principii de tratament. 1. Să poată prezenta pricipalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidroelectrolitica și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor). 1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil. 1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele 1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia 1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului 1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. invaginației intestinale la această vârstă. 12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice. pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică. 13. Înțelegerea modificărilor anatomopatologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora. afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații). 14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia. pacientul operat, sub îndrumare. 15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei. pacientului. 16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului renourinar. vezico-ureteral. 17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil. îngrijirea pacienților cu litiază urinară. 18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului. 19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului. 20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia. evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic. 1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a 1. Este capabil să interpreteze radiografia toracoabdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei 1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la 1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la sedințe interdisciplinare cu privire la evoluția 1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux 1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru 1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel. 1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului. 1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical). 21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia. scrotul acut. 22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale. himenală. 23. Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil. 24. Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne). de tipul formațiunii tumorale. 25. Cunoașterea patologiei pleuropulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie). pulmonară ce necesită manopere chirurgicale. 1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în 1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația 1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale. 1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție 1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro- Modulul 6 - Neonatologie : Nr. ore curs : 60 Nr. ore practică : 425 I. Tematică ore curs. 1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică). 2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. 3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor). 4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. 5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială. 6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală. 7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc. 8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi. 9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. 10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală. 11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. 12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic. 13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul. 14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament. 15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații anorectale. 16. Enterocolita ulcero-necrotică. 17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. 18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul. 19. Insuficiența renală acută la nou-născut. 20. Ambiguitatea genitală la nou-născut. 21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. 22. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale. 23. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală. 24. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipoși hiperkaliemia, hipomagneziemia. 25. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală. 26. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament. 27. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada preși neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. 28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia periși intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament. 29. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament. 30. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nounăscutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut. II. Barem de activități practice. 1. Reanimarea neonatală. 2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. 3. Cateterismul arterei și venei ombilicale. 4. Tehnici de alimentație. 5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen. 6. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie. 7. Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie. 8. Puncția lombară – asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin. 9. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin. 10. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare. 11. Fototerapia. 12. Indicațiile exsanguinotransfuziei. 13. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut. 14. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală. 15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală). 16. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup. 17. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală. 18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală. 19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală. 20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. medicul îndrumător despre un astfel de caz. 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. medicamente în schema terapeutică. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 8. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului , obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. 1. In discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător. Modulul 7- Boli Infecțioase : Nr. ore curs : 50 Nr. ore practică : 425 I. Tematică ore curs. 1. Imunizări active și pasive. 2. Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice. 3. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa. 4. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-piciorgură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator. 5. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală. 6. Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile). 7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B. 8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic). 9. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria. II. Barem de activități practice. 1. Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecților asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc). 2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos perifericsub supraveghere. 3. Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză. 4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. 5. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. 6. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză. 7. Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză. 8. Recoltarea secreției conjunctivale. 9. Recoltarea secreției nazale. 10. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram). 11. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză. 12. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză. 13. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză. 14. Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacientsub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto-contagioase. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului. Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta. 3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase. Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive). 4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : 5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a planului terapeutic. 6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului. 7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea activități practice. medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în Modulul 8 – Genetică medicală: Nr. ore curs : 15 Nr. ore practică : 150 I. Tematică ore curs. 1. Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice. 2. Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice. 3. Principalele categorii de boli genetice:  Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotipfenotip.  Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.  Ereditatea poligenică-multifactorială.  Bolile mitocondriale. 4. Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza. II. Barem de activități practice. 1. Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică. 2. Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice. 3. Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice. 4. Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților. 5. Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice. III. Obiective specifice :  cunoașterea principalelor clase de boli genetice.  cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.  recunoașterea trăsăturilor dismorfice.  recunoașterea sindroamelor genetice si dismorfice comune.  capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician. IV. Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil :  să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.  să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).  să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.  să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.  să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.  să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală. Modulul 9 – Imagistică medicală : Nr. ore curs : 40 Nr. ore practică: 300 I. Tematică ore curs. 1. Noțiuni radioimagistice de bază – principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT. 2. Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie. 3. Semiologie radioimagistică. 4. Imagistica în urgențele pediatrice. 5. Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite). 6. Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite). 7. Imagistica afecțiunilor reno-urinare. 8. Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori). 9. Imagistica afecțiunilor neurologice. 10. Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice. II. Baremul activităților practice. 1. Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale. 2. Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final. 3. Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală. 4. Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică. 5. Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal. 6. Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte. 7. Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice. 8. Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice. 9. Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv. 10. Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar. 11. Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung. 12. Indicațiile imagistice în fibroza chistică. 13. Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice. 14. Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente. III. Obiective educaționale și rezultate așteptate. Obiective generale. 1. Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM. 2. Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică). 3. Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe : I. Urgențe cranio-cerebrale Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv. 2. IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică. 5. Să recunoasca modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor II. Urgențe vertebromedulare III. Urgențe toracice IV. Urgențe abdominale V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/ musculoscheletale VII. Vascular 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat. 8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin. 14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinala/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară. 30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială. 2. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 3. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 4. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase:  bronșiolita  pneumonia interstițială  pneumonia bacteriană (particularități in funcție de vârsta și etiologie)  colecții pleurale  TBC  fibroză chistică cardiace. 3. IMAGISTICA ABDOMENULUI RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv. 4. IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. în infecțiile urinare înalte și joase. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea in diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice. 6. Să recunoasca aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 8. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice. I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale si patologice. V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni). 1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/ pneumatozei intestinale,etc. 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: - a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); - ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicatiile 1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale. 5. IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ 6. NEURORADIOLOGIE meningoencefalită. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afectiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora. I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică. IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă. 1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului si sa explice rolul ecografiei si al radiografiei in diagnostic si monitorizare (clasificarea Graf a DDS). 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă. I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai 1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/encefalită/ frecvente afecțiuni neurologice. 7. ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv. 1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare. Modulul 10 - Pediatrie : Nr. ore curs. 145 Nr. ore practică. 1300 I. Tematică ore curs. 1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 2. Obezitatea. 3. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 4. Sindromul de vărsături. 5. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 6. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 7. Sifilisul congenital si dobândit. 8. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 9. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 10. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 11. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 12. Tulburări de ritm și conducere. 13. Deficite imune, genetice și dobândite. 14. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase. 15. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice. 16. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil. 17. Enurezisul. 18. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil. 19. Hematuria. 20. Proteinuria. 21. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică. 22. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa. 23. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 24. Bolile genetice de metabolism. 25. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 26. Diabetul zaharat la copil. 27. Cetoacidoza și coma diabetică. 28. Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein–Henoch, boala Kawasaki. II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1). 1. Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic. 2. Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac. 3. Efectuarea abordului intraosos. 4. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – sub supraveghere. 5. Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice. 6. Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază). 7. Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă. 8. Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase. 9. Spirometrie și FEV : efectuare și interpretaresub supraveghere. 10. Efectuarea otoscopiei. 11. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. 2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. performanță. 5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. medicului specialist/primar. 1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile. 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. transferului unui pacient către o altă secție. 8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. externare în cazul afecțiunilor acute. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- II. TRUNCHIUL DE ONCOLOGIE SI HEMATOLOGIE PEDIATRICA: 2 ANI Modulul 1 (11) – ONCOLOGIE GENERALA SI TUMORI SOLIDE LA COPIL SI ADOLESCENT Nr. ore curs.150 Nr. ore practică. 1300 Tematica curs: 1. ONCOLOGIE GENERALA: Oncologie pediatrica și oncologie generală. Istoric, definiție. 1.2. Bazele stiintifice ale oncologiei pediatrice 1.2.1. Epidemiologia cancerelor la copil; date de bază de epidemiologie descriptivă, analitică și experimentală 1.2.2. Etiologia cancerogenezei prin factori genetici și prin factori de mediu ; Valoarea prevenției în dezvoltarea cancerului 1.2.3. Cancerele copilului si ereditatea. Bazele genetice si moleculare ale cancerelor copilului. 1.2.4. Biologia cancerului : biologia celulelor normale și procesele de bază ale carcinogenezei – structura, organizarea, expresia și reglarea genelor - ciclul celular, rolul său în oncogeneză și interacțiunea sa cu terapia - cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată și echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară - tehnici moleculare, cum ar fi PCR, analizele cromozomiale, și alte tehnici ale biologiei moleculare și celulare tumorale 1.2.5. Imunologie tumorala in cancerele copilului : componentele umorale și celulare ale sistemului imun ; acțiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun ; interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorii 1.2.6. Trialuri clinice in oncologie. Design-ul și desfașurarea trialurilor clinice în grupuri internaționale cooperative sau protocoale proprii instituției : studii de faza I-II-III; probleme de etică, obținerea aprobărilor de la autoritățile competente ; criteriile pentru definirea răspunsului la tratament ; instrumente utilizate pentru evaluarea calității vieții ; bazele și metodele statistice, cerințele legate de numărul pacienților la conceperea studiilor și interpretarea corectă a datelor ; evaluarea și gradarea toxicității; rolul și funcționarea comitetelor instituționale de etică - obținerea consimțământului informat al pacienților; cunoștințe referitoare la costul terapiei și cost-eficacitatea terapiei ; învățarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale și vizuale și scrierea articolelor 1.3. Principii de bază în îngrijirea și tratamentul bolilor maligne 1.3.1. Diagnostic patologic in malignitatile copilului. Anatomie patologică/ laborator/ biologie moleculară: examinarea materialelor biopsice și pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog; cunoașterea noilor tehnici de anatomie patologică și contribuția acestora la stadializarea și îngrijirea bolnavilor cu cancer -cunoașterea testelor de laborator necesare în stadializarea și urmărirea pacienților; rolul markerilor; Nomenclatura și clasificarea tumorilor . 1.3.2. Proceduri de stadializare: sistemele de stadializare; modalitățile practice de stadializare ; indicațiile procedurilor de evaluare clinică, imagistică pentru diagnosticul, stadializarea și urmărirea pacienților; aprecierea răspunsului la tratament utilizând aceste examinări. 1.3.3. Evaluarea clinica si diagnosticul diferential la copilul suspect de cancer. 1.3.4. Tratamentul chirurgical in oncologie : cunoașterea rolului chirurgiei în stadializare și tratatament - indicațiile prezervării de organ și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament; riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/ și chimioterapia; cunoașterea complicațiilor postoperatorii 1.3.5. Chimioterapia citostatica: indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei maligne și în cazul recidivelor ; utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante și a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator; importanța dozei și a întârzierii administrării agenților citostatici specifici; aprecierea condițiilor medicale individuale comorbide în scopul determinării raportului risc/ beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici; cunoștințele de farmacocinetică, farmacogenomică și farmacologie referitoare la diferitele citostatice; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de disfuncție de organ. 1.3.6. Terapia biologică : acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; asocierile terapeutice cu chimioterapia; conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite ( anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia genică). 1.3.7. Tratament suportiv și paliativ : semnificația tratamentului suportiv în cadrul terapiei cancerului; indicațiile și diferitele modalități de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora; semnificația și indicațiile terapiei paliative ; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali 1.3.7.1. Tratament suportiv: 1.3.7.1.1. Greața și voma: etiologia la pacienții oncologici și mecanismul de acțiune - farmacologia antiemeticelor și utilizezarea în practica curentă 1.3.7.1.2. Infecțiile și neutropenia; principiile diagnosticului și tratamentului infecțiilor și neutropeniei febrile ; tratarea și prevenția infecțiilor; indicațiile și utilizarea factorilor de creștere hematologici. 1.3.7.1.3. Anemia. - indicațiile și complicațiile transfuziei de masă eritrocitară; utilizarea adecvată a eritropoetinaei 1.3.7.1.4. Trombocitopenia. - indicațiile și complicațiile transfuziei de masă trombocitară. 1.3.7.1.5. Mucozita. - diagnosticul diferențial între mucozita infecțioasă de cea cauzată de citostatice. – tratamentul mucozitei 1.3.7.1.6. Colecțiile maligne: semnele, simptomele și tratamentele specifice pentru ascită și colecțiile pleurale și pericardice 1.3.7.1.7. Extravazarea. - diagnosticul și să tratamentul extravazării. 1.3.7.1.8. Urgențele oncologice: prezentările clinice care necesită intervenție imediată (compresiune mediastinala, medulară,HIC,); diagnosticul și tratamentul indicat în situații acute și tratamentul cronic al bolii. 1.3.7.1.9. Sindroamele paraneoplazice. - tipurile de cancer mai frecvent asociate cu anumite sindroame paraneoplazice și tratamentul fiecăruia dintre aceste sindroame. 1.3.7.1.10. Suportul nutrițional. -indicațiile și complicațiile suportului nutrițional enteral și parenteral. 1.3.7.2. Îngrijirea paliativă și a pacienților terminali 1.3.7.3. Durerea : evaluarea localizării și severității durerii ; cunoașterea și utilizarea scarei analgezice OMS ; farmacologia și toxicitatea narcoticelor opioide și a celorlalte analgezice ; tratarea durerii cu metodele disponibile 1.3.7.4. Alte simptome: paliatia diferitelor simptome ale tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratarea. 1.3.8. Comunicarea cu pacientul și familia acestuia. 1.3.9. Reabilitarea: rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator - rolul terapiei ocupaționale 1.3.10.Particularitati ale malignitatilor la sugar. 1.3.11. Particularitati ale malignitatilor la adolescent si adultul tanar. 1.3.12. Suportul psihologic si psihiatric al copilului cu cancer si familiei sale. 1.3.13.Consideratii etice in oncologia pediatrica 1.3.14. Efecte secundare tardive ale cancerului la copil si tratamentul lor 1.3.15. Aspecte educationale la copilul cu cancer 2. MANAGEMENTUL ȘI TRATAMENTUL TUMORILOR SOLIDE CU DIFERITE LOCALIZĂRI : 2.1. Retinoblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificari stadiale și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică. 2.2. Tumori hepatice: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică 2.3. Nefroblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutica 2.4. Neuroblastomul : epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutica 2.5. Rabdomiosarcomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutica 2.6. Sarcoamele non-rabdomiosarcomatoase: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutica 2.7. Sarcomul Ewing: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutica 2.8. Osteosarcomul : epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutica 2.9. Tumori cu celule germinale : epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutica 2.10. Tumori endocrine : epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutica 2.11. Cancere rare Estesioneuroblastomul; tumori melanocitare; cancere de orofaringe; carcinomul de rinofaringe; cancere pulmonare; cancere cardiace; cancerele tractului difestiv; carcinom vezical; cancere col uterin; cancere vaginale si uterine;melanomul; cancere epiteliale maligne ale pielii; cancer mamar; cancer de peritoneu; tumori carcinoide. I. Barem de activități practice 1. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere 2. Efectuarea puncției medulare 3. Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere 4. Determinarea grupelor sangvine prin metoda Beth Vincent și Simonin. Interpretarea testului de compatibilitate directă. 5. Pregătirea pacientului pentru transfuziile de produse sangvine 6. Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă) 7. Obtine abilitati de comunicare cu pacientii si apartinatorii. Asista la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului , obtinerea consimtamantului informat si comunicarea vestilor proaste de catre medicul indrumator. In discutia cu indrumatorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau apartinatorii. 8. Elaborarea planului de tratament oncologic multimodal in orice tumora maligna 9. Elaborarea planului de tratament citostatic in orice tumora maligna III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1 Stabileste diagnosticul clinic initial si/sau suspiciunea de malignitate 2. Recunoaste principalele semne de debut in tumorile maligne. 2. Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme in orice tumora maligna 3 Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul initial de investigații. Propune planul complet de investigatii. investigatiilor de inalta performanta. 5 Participă la stabilirea diagnosticului oncologic împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: Clinică Generală (FOCG). 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. 2. Este capabil să recunoască urgentele oncologice ( sd.HIC, compresie mediastonala/ spinala) 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și a planului terapeutic. 6 Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de tratament multimodal al pacientului oncologic Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației chimioterapiei citostatice 7 Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. de activități practice 8. Monitorizează evoluția pacientilor cu tumori maligne, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. alta sectie. 9. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției terapeutic ulterior. 10 Participa la consultul in cadrul comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica ( tumor bord) terapeutic ulterior. 11. Participă la elaborarea 1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si tratament citostatic 2. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și radioterapiei in, să le explice pacienților și aparținătorilor. 3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și/sau radioterapie pe care le atașează în FOCG 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul 1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient catre o 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și 1. Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica ( tumor bord) 2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica ( tumor bord) 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și 1. Poate descrie modalitatea de accesare a planului de tratament oncologic multimodal împreună cu medicul îndrumător. Participă la elaborarea planului de tratament citostatic împreună cu medicul îndrumător. algoritmilor si protocoalelor de investigatii si tratament nationale/internationale pentru orice malignitate. ale pacientului 12 Elaboreaza un plan initial de tratament multimodal Propune planul complet de tratament citostatic considerare comorbiditatile. 13. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. proaste. 14. Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior. externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti. 15 Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală monitorizare și tratament post-externare. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic multimodal 3. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan de tratament citostatic in functie de particularitatile cazului de tratat si 1. Este capabil sa elaboreze singur planul initial de tratament oncologic folosind medicatie de prima intentie, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de tratament, luand in 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor 1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- 1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de *NB: Stagiul ONCOLOGIE GENERALA SI TUMORI SOLIDE LA COPIL SI ADOLESCENT se va desfasura intr-un centru de oncologie–hematologie pediatrica cu peste 50 de cazuri noi/an : Institutul Oncologic “Prof. Dr. Al. Trestioreanu” Bucuresti- UMF Carol Davila, Inst. Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuta” Cluj-Napoca – UMF Cluj “Iuliu Hatieganu”, SCUC “Sf. Maria “ – Institutul Regional de Oncologie Iasi- UMF “Grigore T. Popa” Iasi; SCUC “Louis Turcanu”- UMF “Victor Babes” Timisoara Modului 2 (12): Radioterapie oncologica Nr. ore curs: 20 Nr. ore practică: 150 I.Tematica curs: 1. Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului 2. Surse de radiații: 3. Noțiuni de radiologie; 4. Tehnici de iradiere 7. Indicațiile și rezultatele radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice la copil si adolescent 8. Efecte secundare acute si tardive ale radioterapiei la copil II. Baremul activităților practice : 1. Radioterapia în sfera oto-rino-laringologică: Plan de tratament; Iradierea externă exclusiva; Iradierea externă postoperatorie; Tehnica iradierii; Indicația radioterapiei în principalele localizări 2. Radioterapia tumorilor cerebrale: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică in functie de tipul tumorii 4. Radioterapia limfoamelor maligne: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică ; Efecte secundare la copil 5. Radioterapia neoplasmelor ovariene : Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicație terapeutică 6. Radioterapia seminoamelor testiculare - Iradierea subdiafragmatică - Iradierea supradiafragmatică - Plan de tratament - Tehnica iradierii . Indicația terapeutică 7. Radioterapia sarcoamelor de tesuturi moi :Plan de tratament; Tehnica iradierii ; Indicația terapeutică 8. Radioterapie metastazelor: osoase, cerebrale, cutanate, hepatice: Plan de tratament ;Tehnica iradierii; Indicația terapeutică. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1 Cunoasterea rolului radioterapiei in cadrul tratamentului multimodal al tumorilor solide la copil 2. Locul radioterapiei in tratamentul multimodal al tumorilor solide la copil Cunoasterea indicatiilor de radioterapie in cadrul tratamentului multimodal in tumorile solide ale copilului 3 Principiile planului de tratament radiologic ( pozitionare, dozimetrie, dozele optimale tumoricide) Cunoasterea etapelor elaborarii unui plan de radioterapie intr-o tumora solida . 4 Efectele secundare acute ale radioterapiei Cunoasterea efectelor secundare acute ale radioterapiei si managementul acestora 5 Efectele secundare tardive ale radioterapiei la copil Cunoaste efectele secundate tardive ale radioterapiei si managementul acestora 6 Monitorizează evoluția pacientului in cursul radioterapiei și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate 7. Participa la discuțiile în cadrul echipei 1. Cunoasterea principiilor de tratament radiologic in oncologie 1. Este capabil sa monitorizeze pacientul pe perioada radioterapiei 2. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 3. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției indrumator. terapeutic ulterior. 8. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului in timpul radioterapiei consimțământului informat 9 Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală monitorizare și tratament post-radioterapie 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale legate de tratamentul radiologic 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale radioterapiei în vederea obținerii 1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de *NB: Stagiul de RADIOTERAPIE ONCOLOGICA se va desfasura in unul dintre urmatoarele centre : Institutul Oncologic “Prof. Dr. Al. Trestioreanu” Bucuresti - UMF Carol Davila, Inst. Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuta” – UMF “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, Institutul Oncologic Iasi- UMF” Grigore Popa” Modului 3 (13): Laborator de hematologie Nr. ore curs: 30 Nr. ore practică: 300 I.Tematica curs: 1. Transfuzia de sange a. Produse sanguine utilizate in terapia transfuzionala b. Testarea compatibilitatii c. Efectele adverse ale transfuziei sanguine 2. Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sange periferic, numaratoarea de reticulocite, IPF – interpretare rezultate in afectiuni hematologice non-maligne 3. Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sange periferic – interpretare rezultate in afectiuni hematologice maligne 4. Examenul morfologic al MO, LCR (include abilitatea de a interpreta, dar nu neaparat si de a raporta rezultatele – pregatire in cadrul programului plus evaluarea abilitatilor cerute) 5. Flowcitometrie/Imunofenotipare: teste pentru diagnostic, monitorizare evolutie 6. Citogenetica/ genetica moleculara: teste de diagnostic, monitorizare evolutie 7. Teste de biologie moleculara: teste pentru diagnostic, monitorizarea bolii minime reziduale, monitorizare chimerism 8. Histochimie/imunohistochimie – evaluare rezulate biopsie osoasa, biopsie ganglionara, biopsie 9. Coagularea si hemostaza: teste de screening, teste specifice, 10. Trombofilia si monitorizare tratament anticoagulant 11. Electroforeza hemoglobinei, monitorizare tratament chelator 12. Tipizarea HLA 13. Evaluarea grefonului de celule stem hematopoietice – interpretare teste 14. Teste pentru imunosupresie; monitorizarea imunosupresiei postransplant 15. Teste pentru diagnostic si monitorizare infectii bacteriene, fungice, virale

II. Baremul activităților practice :

1. Hemograma completa, formula leucocitara – metodologie, interpretare rezultate 2. Numaratoare de reticulocite - metodologie, interpretare rezultate 3. Fractie trombocite imature - metodologie, interpretare rezultate 4. Examen flowcitometric – sanage periferic, maduva osoasa, lichid cefalo-rahidian - metodologie, interpretare rezultate 5. Examen citogenetic si FISH (fluorescence in-situ hybridization) - metodologie, interpretare rezultate 6. Examen biologie moleculara – metodologie, interpretare rezultate 7. Examen morfologic maduva osoasa - metodologie, interpretare rezultate 8. Examen histopatologic si imunohistochimic – biopsie de maduva osoasa, ganglion sau formatiune tumorala - metodologie, interpretare rezultate 9. Electroforeza hemoglobinelor - metodologie, interpretare rezultate 10. Teste de hemostaza si tromboza - metodologie, interpretare rezultate 11. Teste specifice pentru trombofilie - metodologie, interpretare rezultate 12. Determinare grup sanguin - metodologie, interpretare rezultate 13. Determinare HLA - metodologie, interpretare rezultate

III. Obiective și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Cunoaste tehnicile de laborator specifice afectiunilor hematologice si oncologice Sustine diagnosticul prin paraclinice, utilizand inclusiv diagnosticul diferential. Interpreteaza teste sanguine: hemograma, formula leucocitara, reticulocite, probe hemostaza, teste grup sanguin, teste HLA, aspirat medular, electroforeza hemoglobinei, examen histopatologic, examen flow-citometric in leucemii acute, teste genetice 2. Participa la elaborarea planul complet de investigații impreuna cu medicul indrumator Poate prezenta indicatiile si beneficiile investigatiilor indicate. 3. Interpreteaza rezultatele investigatiilor specifice Este capabil sa elaboreze singur planul de tratament si sa il adapteze evolutiei pacientului. 4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 5. Abordeaza multidisciplinar cazurile hematooncologice complexe. Este capabil sa decida singur necesitatea abordarii multidisciplinare a unui caz sa colaboreze eficient cu membrii echipei. 6. Completeaza fara supervizare documentele medicale. Este capabil sa completeze clar si succint toate documentele medicale aflate in uz la nivelul spitalului. 7. Utilizeaza ghidurile de practică medicală Foloseste corect recomandarile ghidurilor de practica medicala si argumenteaza situatiile in care se poate abate de la ghiduri.

.

NB: Stagiul de LABORATOR DE HEMATOLOGIE se va desfasura exclusiv in unul dintre urmatoarele centre: Inst. Clinic Fundeni- UMF Carol Davila, Bucuresti; SCUC “Louis Turcanu”- UMF “Victor Babes” Timisoara

SCUC “Sf. Maria “– Institutul Regional de Oncologie Iasi- UMF “Grigore T. Popa” Iasi;

Modului 4 (14): Hematologie nonmaligna

Nr. ore curs: 30

Nr. ore practică: 300

I. Tematica curs: 1. Hematologie neonatala 1.1. Hematopoieza normala; Anemia la nou-nascut; Boala hemolitica a noului-nascut 1.2. Hemostaza la nou-nascut; Afectiuni hemoragice al nn;Afectiuni trombotice ale nn 10. Sindroame de insuficienta medulara 2.1. Anemii aplastice congenitale 2.2. Anemii aplastice dobandite 11. Anomalii ale productiei de eritrocite 3.1. Anemia feripriva; 3.2. Anemii sideroblastice; 3.3. Porfirii 12. Anemii hemolitice: 4.1. Anemii hemolitice autoimmune; 4.2. Anemii hemolitice prin anomalii de membrane eritrocitara; 4.3. Anomalii hemolitice prin deficite enzimatice 13. Hemoglobinopatii . Sindroame talasemice 14. Afectiuni ale sistemului fagocitic. 6.1. Anomalii cantitative ale leucocitelor; 6.2. Anomalii calitative ale leucocitelor 15. Imunodeficiente primare. 15.1. Raspunsul imun: ontogenia limfocitelor; splina; actiavarea limfocitelor B, activarea limfocitelor T; 15.2. Sindroame de imunodeficienta primara 16. Afectiuni ale hemostazei 8.1. Hemostaza normala: structura trombocitului; peretele vascular; coagularea; fibrinoliza 8.2. Trombocitopenii si trombopatii congenitale si dobandite 8.3. Hemofilii si boala von Willebrand 8.4.Trombofilii ereditare si dobandite II. Baremul activităților practice : 1. Examen clinic complet cu recunoasterea semnelor si simptomelor caracteristice diverselor afectiuni congenitele non-maligne (sindroame de insuficienta medulara, talasemie, imunodeficiente, etc) 2. Metodologie de efectuare si interpretare rezultate teste hematologice, in raport cu varsta pacientului 3. Metodologie de efectuare si interpretare punctie medulara si biopsie osoasa 4. Interpretare teste monitorizare (paraclinice, imagistice, etc) specifice diverselor afectiuni non-maligne 5. Metodologie administrare produse sanguine 6. Metodologie administrare terapie substitutiva cu factori antihemofilici, imunoglobuline si medicatie chelatoare de fier 7. Metodologie administrare factori de crestere granulocitari 8. Metodologie administrare si monitorizare terapie anticoagulanta 9. Metodologie administrare si monitorizare terapie imunosupresiva (corticoterapie, globulina antitimocitara, ciclosporina, tacrolimus, micofenolat mofetil etc) III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1.Stabileste diagnosticul pozitiv si stadial in afectiunile hematologice non-maligne Sustine diagnosticul prin metode clinice si paraclinice, utilizand inclusiv diagnosticul diferential in sindroame anemice, anomalii de hemostaza si coagulare, afectiuni ale leucocitelor, imunodeficiente. 2. Elaboreaza planul complet de investigații Poate prezenta indicatiile si beneficiile investigatiilor indicate in afectiunile hematologice non-maligne

3. Elaboreaza planul complet de management multimodal Este capabil sa elaboreze singur planul de tratament si sa il adapteze evolutiei pacientului. 4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 5. Abordeaza multidisciplinar cazurile complexe sau rare. Este capabil sa decida singur necesitatea abordarii multidisciplinare a unui caz sa colaboreze eficient cu membrii echipei. 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate 1. Este capabil sa monitorizeze pacientul pe perioada terapiei specifice 2. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 3. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 7. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 8. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului in timpul terapiei specifice 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale legate de tratamentul specific 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale terapiei specifice în vederea obținerii consimțământului informat 9.Completeaza fara supervizare documentele medicale. Este capabil sa completeze clar si succint toate documentele medicale aflate in uz la nivelul spitalului. 10.Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior. 1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare -inclusiv in bolile cronice. 3. Coopereaza la efectuarea sfatului genetic in afectiunile specifice (talasemie, hemofilii, sferocitoza ereditara, sindroame de insuficienta medulara, etc) 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul postexternare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului cu boala cronica la reteaua medicala de adulti. 11.Utilizeaza ghidurile de practică medicală Foloseste corect recomandarile ghidurilor de

practica medicala si argumenteaza situatiile in care se poate abate de la ghiduri.

*NB: Stagiul de HEMATOLOGIE NON- MALIGNA se va desfasura intr-un centru de oncologie pediatrica cu peste 50 de cazuri noi/an cu profil de hematologie : Institutul Clinic Fundeni- UMF Carol Davila, Inst. Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuta” Cluj-Napoca – UMF Cluj “Iuliu Hatieganu”, SCUC “Sf. Maria “ – UMF “Grigore T. Popa” Iasi; SCUC “Louis Turcanu”- UMF “Victor Babes” Timisoara

Modulul 5 (15) : Hematologie maligna

Nr. ore curs: 110

Nr. ore practică: 850 I.Tematica curs:

1. Epidemiologia leucemiei la copil 2. Bazele etiopatogenice ale leucemogenezei 3. Diagnosticul morfologic, imunologic si molecular al hemopatiilor maligne 4. Leucemia sugarului si copilului mic. 5. Leucemiile acute limfoblastice: 6. Leucemiile acute mieloblastice 7. Leucemia granulocitara cronica la copil 8. .Principiile generale ale abordarii comprehensive terapeutice ale leucemiei copilului. 9.Mielofibroza idiopatica.

10.Sindroamele mielodisplazice si mieloproliferative 11.Limfomul Hodgkin

12. Limfoamele maligne non-Hodgkiniene 13.Histiocitozele

14.Boli limfoproliferative asociate sindroamelor de imunodeficienta 15.Asistenta psihosociala a copilului cu leucemie si a familiei.

16.Consideratii etice privind studiile si trialurile clinice. 17.Transplantul de CSH in leucemia copilului.

II. Baremul activităților practice : 1.Efectueaza abord venos periferic 2.Efectueaza punctie medulara aspirativa 3.Efectueaza biopsie osoasa

4.Efectueaza punctie rahidiana cu administrare de citostatice 5.Efectueaza punctie pleurala

6. Efectueaza paracenteza 7. Stie sa utilizeze cateter venos central si cateter cu camera implementabila 8. Stie sa interpreteze CT, RMN, PET-CT 9. Stie sa utilizeze monitor pentru functiile vitale, infuzomate si seringomate

III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1 Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv a. Este capabil să efectueze singur anamneza și examenul clinic și să le redacteze în FOCG b. Poate să recunoască un caz grav și să anunțe medicul îmdrumător 2 Cunoașterea sindroamelor clinice sugestive pentru diagnosticul hemopatiilor maligne a. Recunoaște sindromul hepato-spleno-adenomegalic si situațiile în care apare b. Diferențează sindroamele purpurice și descrie

adenopatiile localizate sau generalizate 3 Elaborează un plan de investigații și consulturi obligatorii pentru diagnostic și stadializare a.Indică investigații biologice obligatorii b.Insoțește pacientul la consulturi interdisciplinare c.Pregătește pacientul pentru investigații și comunică aparținătorilor cerințele care trebuiesc respectate d.Interpretează investigațiile biologice, imagistice și consulturile e.Completează în FOCG și online cererile pentru efectuarea investigațiilor 4 Stabilește diagnosticul pozitiv și stadializează cazul a. Interpretează rezultatele investigațiilor, le comunică medicului îndrumător și notează în FOCG b. Stabilește împreună cu medicul îndrumător diagnosticul pozitiv și diferențial c. Stadializează cazul conform ghidurilor internaționale d.Participă alături de medicul îndrumător la discuția cu familia atunci când se comunică diagnosticul de certitudine 5 Cunoaște diagnosticele diferențiale clinice și paraclinice a. Poate argumenta singur diagnosticele diferențiale 6 Alege un plan terapeutic individualizat fiecărei afecțiuni și stadiului acesteia în conformitate cu protocoalele internaționale a. După alegerea unui protocol terapeutic (impreună cu medicul îndrumător) îl atașează în FOCG b. Poate să prescrie medicația citostatică și suportivă pe care o supune avizării medicului îndrumător anterior inițierii tratamentului c. Explică familiei efectele adverse ale terapiei, regimul alimentar de respectat, condițiile de izolare și igienă d.Obține consimțământul familiei pentru inițierea tratamentului citostatic și/ sau al transfuziilor cu produse de sânge și-l atașează în FOCG e. Consultă zilnic pacienții repartizați, notează evoluțiile și comunică superiorilor modificările apărute f. Măsoară parametrii vitali (puls, TA, respirație) și efectuează bilanțul hidric notându-le în FOCG 7 Să cunoască medicația citostatică din punct de vedere al indicațiilor, contraindicațiilor, efectelor adverse a. Cunoaște modul de administrare al citostaticelor uzuale și asistă la administrarea acestora verificând doze și ritm de administrare b. Recunoaște eventualele efecte alergice sau alte evenimente apărute și raportează imediat medicului îndrumător 8 Să cunoască terapia suportivă (antiemetică, antiinfecțioasă, cu produse de sânge, factori de creștere, etc) a. Cunoaște indicațiile transfuziilor cu produse de sânge, limitele la care acestea se impun și cantitățile necesare de la caz la caz b. Cunoaște dozele și preparatele antiemetice adjuvante c.Supraveghează întreținerea cateterelor venoase centrale și periferice d.Este capabil să prescrie medicație antibiotică/ antifungică empirică conform ghidurilor interne 9 Să cunoască eventualele complicații ale bolii (sindromul de liză tumorală, sindromul de venă cavă superioară) a. Este capabil să prescrie medicație profilactică pentru sindromul de liză tumorală, hemolize, edem cerebral, insuficiență renală toxică, etc. b. Sesizează complicațiile (extravazare, reacții alergice, deshidratare, mucozită, etc) și informează medicul îndrumător

c.Redactează bilet de ieșire, scrisoare medicală și o supune avizării medicului îndrumător

*NB: Stagiul de HEMATOLOGIE MALIGNA se va desfasura intr-un centru de oncologie pediatrica cu peste 50 de cazuri noi/an cu profil de hematologie : Institutul Clinic Fundeni- UMF Carol Davila, Inst. Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuta” Cluj-Napoca – UMF Cluj “Iuliu Hatieganu”, SCUC “Sf. Maria “ – UMF “Grigore T. Popa” Iasi; SCUC “Louis Turcanu”- UMF “Victor Babes” Timisoara

Modulul 6 (16) : Transplant medular/celule stem

Nr. ore curs: 30

Nr. ore practică: 300 I.Tematica curs:

Modulul 6 – Transplantul de celule stem hematopoietice

8. Definitia transplantului; sursele de celule stem hematopoietice (CSH); mobilizarea si conservarea CSH 9. Proprietatile biologice ale celulelor stem hematopoietice a. Definitia si clasificarea CSH b. Metode analiza a CSH c. Caracteristicile CSH d. Nisa medulara si CSH e. Celulele stem leucemice 10. Imunogenetica transplantului alogen: a. Sistemul HLA; b. Alegerea donatorului functie de HLA si sursa de celule stem 11. Principiile conditionarii a. Introducere b. Conditionarea mieloablativa vs conditionare non-mieloablativa c. Alegerea regimului de conditionare 12. Indicatiile transplantului de celule stem hematopoietice in pediatrie a. Leucemia acuta mieloblastica b. Leucemia acuta limfoblastica c. Sindroamele mielodisplazice d. Bolile mieloproliferative e. Limfoame f. Erori de metabolism g. Sindroame de insuficienta medulara congenitala h. Hemoglobinopatii i. Tumori solide 13. Tratamentul suportiv a. Masuri protective; izolarea in camere sterile, masuri de igiena, dieta cu incarcatura bacteriana redusa b. Suportul nutritional c. Ingrijirea cateterelor venoase centrale si profilaxia infectiei de cateter d. Profilaxia si tratamentul mucozitei e. Profilaxia gretei si varsaturilor induse de chimioterapie f. Administrarea factorilor de crestere hematopoietici 14. Tratamentul transfuzional a. Principii generale b. Incompatibilitatea ABO si alegerea produselor sanguine c. Depletia leucocitara d. Iradierea produselor sanguine 15. Complicatiile precoce ale transplantului a. Cistita hemoragica b. Complicatii secundare afectarii endoteliului vascular: boala veno-oclusiva hepatica, sindromul de pierdere capilara, sindromul de grefare, microangiopatia trombotica, c. Sindromul pneumoniei idiopatice 16. Complicatiile infectioase a. Cronologia infectiilor posttransplant b. Infectiile bacteriene c. Infectiile fungice d. Infectiile virale 17. Complicatiile tardive ale transplantului a. Aspecte generale ale supravieturii indelungate posttransplant b. Complicatii oculare c. Complicatii cutanate d. Complicatii orale e. Complicatii endocrine f. Complicatii pulmonare non-infectioase g. Complicatii cardiace h. Complicatii vasculare i. Sindromul metabolic j. Boala cronica pulmonara k. Complicatii hepatice l. Complicatii osoase m. Complicatii hematologice n. Malignitati secundare 18. Reactia de grefa contra gazda a. Reactia acuta de grefa contra gazda b. Reactia cronica de grefa contra gazda 19. Reconstituirea imuna posttransplant a. Factorii care influienteaza reconstituirea imuna b. Reconstituirea celulelor T c. Reconstituirea celulelor NK d. Reconstituirea celulelor B 20. Monitorizarea moleculara posttransplant a. Monitorizarea bolii minime reziduale b. Chimerismul 21. Registrele de donatori de celule stem – metodologia initierii cautarii in regstru de donator, alegerea donatorului 22. Imunoterapia post transplant – indicatii, aministrare, doze, monitorizare

II. Baremul activităților practice :

1. Procesare celule stem hematopoietice – cunoastere principiu metodei, asista la procedura 2. Crioprezervare celule stem hematopoietice– cunoastere principiu metodei, asista la procedura 3. Recoltare de maduva osoasa – cunoastere principiu metodei, asista la procedura 4. Tehnica aferezei de celule stem hematopoietice– cunoastere principiu metodei, asista la procedura 5. Tehnica fotoferezei extracorporeale pentru tratamentul GVHD– cunoastere principiu metodei, asista la procedura 6. Spalarea si dilutia produselor celulare– cunoastere principiu metodei, asista la procedura 7. Administrare grefon celule stem hematopoietice 8. Administrare infuzie tardiva limfocite de la donator 9. Administrare produse celulare in caz de incompatibilitate ABO 10. Administrare produse sanguine in caz de incompatibilitate ABO 11. Recoltare produse sanguine pacient/familie in vederea testarii HLA 12. Recoltare produse monitorizare chimerism

III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1 Stabilire indicatie si tip de transplant autolog/allogeneic 1. Cunoastere indicatii transplant functie de afectiune. 2. Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme in orice afectiune cu indicatie de transplant 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. 2. Este capabil să recunoască situatiile clinice care reprezinta contraindicatii ale procedurii de transplant 3. Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme pentru donatorii sanatosi de celule stem hematopoetice 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. 2. Este capabil să recunoască situatiile clinice care reprezinta contraindicatii ale procedurii de donare de celule stem hematopoietice 4. Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul de investigații pretransplant pentru procedura de autotransplant respectiv allotransplant. 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii pretransplant. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta. 5. Este capabil sa completeze dosarul de evaluare a indicatiei de transplant de la donator inrudit sau neinrudit 5 Participă la stabilirea tipului de transplant împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător alternativele terapeutice Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea planului terapeutic. 6. Participa la consultul in cadrul comisiei de 1.Este capabil sa decida momentul in care cazul

transplant pacientului trebuie prezentat comisiei 2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei 7 Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de transplant 1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si a protocoalelor de mobilizare sau conditionare specifice (autotransplant/allotransplant) 2. Poate descrie protocoalele de profilaxie a rectiei de grefa contra gazda (in cazul allotransplantului) 3. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei, radioterapiei si imunosupresiei si să le explice pacienților și aparținătorilor. 4. Cunoaste protocoalele de administrare a grefonului in conditii de incompatibilitate ABO 5. Cunoaste protocoalele de administrare a produselor sanguine in caz de incompatibilitate ABO 6. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru transplant pe care le atașează în FOCG 7 Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice 3. Cunoaste procedurile de pregatire a pacientului in vederea efectuarii manevrelor dignostice sau terapeutice (mobilizare de celule stem hematopoieice, afereza de celule stem hematopoetice, recoltare de celule stem hematopoietice, administrare grefon, administrare infuzie tardiva de limfocite de la donator) 8. Monitorizează evoluția pacientului transplantat, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Cunoastere protocoalele specifice: neutropenie febrila, complicatii pulmonare infectioase si non-infectioase, boala venoocluziva, cistita hemoragica, mucozita, greata, varsaturi, reactie de grefa contra gazda acuta, etc 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical

sintetic in cazul transferului unui pacient catre o alta sectie. 9. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare parcursul evoluției 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Este capabil sa identifice momentul grefarii celulelor stem hematopoetice 3. Este capabil sa identifice esecul grefarii 4. Este capabil sa recunoasca semnele de toxicitate secundara chimioterapiei, semnele de reactie de grefa contra gazda acuta 5. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 6. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 10. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste. 11. Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior. 1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul postexternare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti. 12 Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală 1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare. 13. Monitorizează evoluția pacientului posttransplant, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Cunoaste protocol monitorizare complexa posttransplant: reactivare infectii fungice/virale/bacteriene, monitorizare imunosupresie, monitorizare chimerism, monitorizare conversie grup sanguin

4. Cunoaste calendarul de vaccinari postransplant 5. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar pentru monitorizare efecte tardive posttransplant, cu avizul prealabil al medicului indrumator. 14. Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală 1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.

*NB: Stagiul TRANSPLANT MEDULAR/CELULE STEM se va desfasura intr-un centru de oncologiehematologie pediatrica cu peste 50 de cazuri noi/an, cu sectie de transplant medular/celule stem pentru copii : Institutul Clinic Fundeni- UMF “Carol Davila” ; SCUC “Louis Turcanu”- UMF “Victor Babes” Timisoara

Modulul 7(17) : Tumori cerebrale

Nr. ore curs: 30

Nr. ore practică: 300 I.Tematica curs:

1, Aspecte generale ale tumorilor SNC : Epidemiologie, Sindroame ereditare asociate cu tumori SNC. Biologia tumorilor SNC. Genetica tumorilor SNC. Clasificarea patologica a tumorilor SNC. Simptomatologie clinica. Neuroimagistica in tumorile SNC. Neurochirurgie ( diagnostic si tratament). Radioterapie tumorilor SNC. Principiile chimioterapiei tumorilor SNC. Agenti si abordari terapeutice noi in tumorile SNC.

2. Ependimomul : epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică ( tratament multimodal), chimioterapie, urmărire postterapeutica 3. Glioamele low-grade: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică ( tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutica

5. Glioame high-grade supratentoriale : epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică ( tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutica 6. Glioame de trunchi cerebral. epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică ( tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutica 7. Tumori ale caii optice: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică ( tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutica 8. Craniogaringiomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică ( tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutica 9. Neoplasmele plaxului coroid : epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică ( tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutica 10. Tumori embrionare: Meduloblastomul; Tumori neuroectodermale primitive supratentoriale (PNET) : epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică ( tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutica 11. Pinealoblastomul; Tumorile regiunii pineale: : epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică ( tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutica 12. Tumori spinale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadiala și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică ( tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutica 13. Efecte secundare tardive ale bolii si tratmentelor oncologice in tumorile cerebrale

II. Baremul activităților practice :

1. Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste 2. Efectuarea manevrelor de urgență în criza de convulsii la copil 3. Examenul fundului de ochi 4. Administrarea de citostatice intrarahidian 5. Interpretarea următoarelor probe: - examen EEG - radiografie de craniu - tomografie/ RMN cerebrală - tomografie/ RMN spinala

III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1 Stabileste diagnosticul clinic initial si/sau suspiciunea de tumora cerebrala sau spinala 1.Recunoaste principalele semne de debut in tumorile cerebrale si spinale. 2. Stabileste diagnosticul de urgenta neurologica 1. Recunoaste urgentele neurologice oncologice ( HIC, convulsii, sd. compresie spinala) 17. Elaboreaza planul imediat de tratament in urgentele neurologice 2. Efectuează corect anamneza completă și examenul neurologic in orice tumora cerebrala sau spinala 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul neurologic complet. 3 Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul initial de investigații. Propune planul complet de investigatii. 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta. 5 Participă la stabilirea diagnosticului oncologic împreună cu medicul Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor

îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și a planului terapeutic. 6 Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de tratament multimodal al pacientului oncologic Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației chimioterapiei citostatice 1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si tratament citostatic 2. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și radioterapiei in tumorile cerebrale si spinale, să le explice pacienților și aparținătorilor. 3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și/sau radioterapie pe care le atașează în FOCG 7 Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice 8. Monitorizează evoluția pacientului cu tumori cerebrale sau spinale , o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient catre o alta sectie. 9. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 10 Participa la consultul in cadrul comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica ( tumor bord) 1. Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica ( tumor bord) 2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica ( tumor bord)

3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 11 Elaboreaza un plan initial de tratament multimodal Propune planul de tratament citostatic 1. Este capabil sa elaboreze singur planul initial de tratament oncologic folosind medicatie de prima intentie, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de tratament, luand in considerare comorbiditatile. 12. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste. 14. Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior. 1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul postexternare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti. 15 Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală 1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.

*NB: Stagiul de TUMORI CEREBRALE se va desfasura exclusiv in unul dintre urmatoarele centre: Institutul Oncologic “Prof. Dr. Al. Trestioreanu” – UMF “Carol Davila” Bucuresti, Inst. Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuta” Cluj-Napoca – UMF Cluj “Iuliu Hatieganu”, SCUC “Sf. Maria “ – UMF “Grigore T. Popa” Iasi;

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

Obiectivele generale ale pregatirii in specialitatea de Pediatrie, Oncologie si hematologie pediatrica include dobîndirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:

I. Comunicare; II. Etică și profesionalism; III. Asigurarea calității actului medical; IV. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor); V. Organizare și conducere. I. Comunicare Rezidentul trebuie să dobandească următoarele abilități : A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii : - Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socioeconomic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste; - Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familal al pacientului, etc.) - Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav. - Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale. - utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie) B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate - Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale; - Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale ; - Abilitatea de a comunica eficient si succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar. - Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc. ; - Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialităși medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți. C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical - Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali, psihologi, kinetoterapeuti și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului; - Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale carev asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis. II. Etică și profesionalism Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități: - Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului; - Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică li dizabilități; - Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului si a raporturilor de muncă dintre angajați. - Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; - Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice; - Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real. - capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe; - evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice; - abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic. - utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple - capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor - metodologia cercetarii stiintifice. III. Asigurarea calității actului medical. Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de: - Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea; - Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calitătii actului medical - Identificare a principalelor categorii de erori medicale; - Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse in activitatea medicală de ingrijire a copilului. - Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale; - Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic - Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse; - Înțelegerea principiilor, metodelor șim instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului. IV. Expertiză pediatrica si de oncologie si hematologie pediatrica Rezidentul trebuie să: - Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate Pediatrie, Oncologie si hematologie pediatrica: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic oncologic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații si a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice. - Elaboreze planul de tratament oncologic multimodal si de monitorizare pe termen lung - Își însușească modul de completarea a documentelor medicale - Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului si adolescentului cu afectiuni oncologice și sa cunoasca masurile de protecție V. Organizare și conducere

Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:

- utilizarea rațională a timpului - prioritizarea activităților și sarcinilor; - delegarea atribuțiilor; - identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora; - controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse; - cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea; - recunoașterea limitelor personale și profesionale.

- redactarea documentelor medicale ( raport medical, bilet de externare, raportări, documente legale) întrun mod inteligibil, lizibil și la timp.

Examenul de medic specialist:

Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă Da - examen clinic - pediatrie Da - exemen clinic – Oncologie si hematologie pediatrica Da - probă de abilități/manualități - pediatrie Da - proba de abilitati/ manualitati – oncologie si hematologie pediatrica Da - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Nu - dizertație Nu

TEMATICA DE EXAMEN - PEDIATRIE

1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. 2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată,

alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.

3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale. 4. Embriopatii, fetopatii: TORCH , sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital. 5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 6. Obezitatea. 7. Febra la copil. 8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita. 9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută. 10. Insuficiența respiratorie acută. 11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. 12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 13. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 14. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 15. Hipertensiunea arterială la copil. 16. Diareea acută bacteriană și virală. 17. Sindroamele de deshidratare. 18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 19. Boala inflamatorie intestinală. 20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 21. Constipația cronică și encoprezisul. 22. Icterele la sugar si copil. 23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil. 25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală. 26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică. 27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 29. Tulburări de ritm și conducere. 30. Insuficiența cardiacă. 31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite. 33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale. 34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 35. Infecția de tract urinar. 36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 37. Glomerulonefritele acute și cronice. 38. Sindromul nefrotic. 39. Insuficiența renală acută. 40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică). 41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 42. Sifilisul congenital și dobândit. 43. Deficite imune genetice și dobândite. 44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice. 45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil. 46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite. 47. Urgențele oncologice la copil. 48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele. 49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil. 50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică. 51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială. 53. Hiperglicemiile sugarului și copilului. 54. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică. 56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter). 57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă. 58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii. 59. Meningita și encefalita. 60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina. 61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă. 62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa. 63. Șocul. Anafilaxia. 64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon). 65. Insuficiența hepatică. 66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 67. Coma și statusul convulsiv. 68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile. 69. Paraliziile cerebrale infantile. 70. Stenoza hipertrofică de pilor. 71. Invaginația intestinală. 72. Enterocolita ulcero-necrotică.

TEMATICA DE EXAMEN - ONCOLOGIE SI HEMATOLOGIE PEDIATRICA

1. Epidemiologia cancerului la copil. 2.Carcinogeneza. 2. Biologia cancerului. Imunologia in cancer. Terapia biologica 3. Genetica in cancerele copilului.Terapia genica 4.Imunologie tumorala 5. Metode de diagnostic in cancerele copilului. Diagnosticul de certitudine in cancerdiagnosticul histopatologic 6. Stadializarea in cancer.Principiile tratamentului multimodal 7. Principiile chirurgiei oncologice 8. Principiile chimioterapiei; farmacologie si farmacocinetica citostaticelor 9. Principiile radioterapiei . Tipuri de radioterapie 10. Urgente oncologice 11. Terapie suportiva in cancerele copilului 12. Terapia paliativa in cancerele copilului 13. Terapia durerii in cancerele copilului 14. Monitorizarea pe termen lung. Efecte secundare tardive in cancer 15. Metodologia trialurilor clinice in oncologia pediatrica 16. Cancerul la adolescent . Cancerul la sugar 17. Sindroame paraneoplazice 18. Comunicarea cu parintii si pacientii

19. Tumori ale Sistemului nervos central(SNC) : tumori cerebrale si spinale 20. Neuroblastomul. 21.Nefroblastomul si alte tumori renale

22. Retinoblastomul. 23. Sarcoame osoase: Sarcoamul Ewing si Osteosarcomul. 24. Sarcoamele de tesuturi moi: Rabdomiosarcomul tumorile non-rabdomiosaracom 25.Tumorile cu celule germinale

26. Tumori hepatice . 27. Tumori endocrine: Tumori pituitare; tumori tiroidiene; Tumori neuroendocrine gastro enteropancreatice; Tumori adrenale; Feocromocitomul : 28. Cancere rare: Estesioneuroblastomul; tumori melanocitare; cancere de orofaringe; carcinomul de rinofaringe; cancere pulmonare; cancere cardiace; cancerele tractului difestiv; carcinom vezical; cancere col uterin; cancere vaginale si uterine;melanomul; cancere epiteliale maligne ale pielii; cancer mamar; cancer de peritoneu; tumori carcinoide. 29. Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului 30. Surse de radiații; Noțiuni de radiobiologie; 31. Tehnici si tipuri de iradiere 32. Indicațiile radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice la copil si adolescent 33.Transfuzia de sange

34.Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sange periferic, 35.Examenul morfologic al MO,)

36.Flowcitometrie/Imunofenotipare: teste pentru diagnostic, monitorizare evolutie 37.Citogenetica/ genetica moleculara: teste de diagnostic, monitorizare evolutie

38.Teste de biologie moleculara: teste pentru diagnostic, monitorizarea bolii minime reziduale, monitorizare chimerism

39.Histochimie/imunohistochimie – evaluare rezulate biopsie osoasa, biopsie ganglionara, biopsie 40.Coagularea si hemostaza: teste de screening, teste specifice,

41. Trombofilia 42. Electroforeza hemoglobinei 43. Tipizarea HLA 44. Evaluarea grefonului de celule stem hematopoietice 45. Hematologie neonatala 46. Sindroame de insuficienta medulara 47. Anemii 48. Hemoglobinopatii .Sindroame talasemice 49. Anomalii cantitative si calitative ale leucocitelor 50. Imunodeficiente primare 51. Afectiuni ale hemostazei 52. Diagnosticul morfologic, imunologic si molecular al hemopatiilor maligne 53. Leucemiile acute limfoblastice: 54. Leucemiile acute mieloblastice 55. Leucemia granulocitara cronica la copil 56. Sindroamele mielodisplazice si mieloproliferative 57. Limfomul Hodgkin 58. Limfoamele maligne non-hodgkiniene 59. Histiocitozele 60. Boli limfoproliferative asociate sindroamelor de imunodeficienta

61. Definitia transplantului; sursele de celule stem hematopoietice (CSH); mobilizarea si conservarea CSH 62.Proprietatile biologice ale celulelor stem hematopoietice 63. Imunogenetica transplantului alogen: 64. Principiile conditionarii 65. Indicatiile transplantului de celule stem hematopoietice in pediatrie 66. Tratamentul suportiv in transplantul de celule stem 67.Complicatiile precoce ale transplantului 68. Complicatiile tardive ale transplantului 69. Reactia de grefa contra gazda 70.Monitorizarea bolii minime reziduale 71. Imunoterapia post transplant 72. Tumori cerebrale 73. Tumori spinale

Baremul de manevre, tehnici și activități practice - Pediatrie

1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă. 2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații. 3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă. 4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil. 5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută. 6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin). 7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv. 8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral. 9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază). 10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie. 11. Interpretarea probelor funcționale respiratorii. 12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice. 13. Interpretarea probelor paraclinice renale. 14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup). 15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere). 16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie. 17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR. 18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural. 19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice – Oncologie si hematologie pediatrica

1. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei 2. Efectuarea puncției si biopsiei medulare 3. Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia 4. Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă) 5. Elaborarea planului de tratament oncologic multimodal in orice tumora maligna 6. Elaborarea planului de tratament citostatic in orice tumora maligna 9. Interpretarea examenelor CT, RMN, PET-CT

10. Interpretarea Ex. flowcitometric – sange periferic, maduva osoasa, lichid cefalo-rahidian 11. Interpretarea Ex. citogenetic si FISH 12. Interpretarea Ex. biologie moleculara 13. Interpretarea Ex. morfologic maduva osoasa 14. Interpretarea Ex. histopatologic si imunohistochimic – biopsie de maduva osoasa, ganglion sau formatiune tumorala 15. Interpretarea electroforezezei hemoglobinelor 16. Interpretarea testelor de hemostaza si tromboza 17. Determinare grup sanguin 18. Procesare celule stem hematopoietice – cunoastere principiu metodei 19. Crioprezervare celule stem hematopoietice– cunoastere principiu metodei, 20. Tehnica aferezei de celule stem hematopoietice– cunoastere principiu metodei 21. Tehnica fotoferezei extracorporeale pentru tratamentul GVHD– principiul metodei,

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI PEDIATRU CU SUBSPECIALIZARE DE ONCOLOGIE SI HEMATOLOGIE PEDIATRICA

Competența profesională intrinsecă specialității

I. Competențe specifice în activitatea curentă 1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală. 2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator. 3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător. 4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical. 5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor. 6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește. 7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal. 8. Trimite pacienții la consulturi interclinice. 9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic. 10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor. 11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților. 12. Aplica ghidurile de practica medicala dar individualizeaza tratamentul in functie de particularitatile pacientului. 13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia. 14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire. 15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces. 16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire. 17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare. 18. Propune soluții pentru îmbunatățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului. 19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală. 20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor. 21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit. II. Competențe specifice în serviciul de gardă ( sectie pediatrie sau sectie de oncologie-hematologie pediatrica) 1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico – sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture. 2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă. 3. Inscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de garda. 4. Interneaza bolnavii care au bilet de trimitere precum si cazurile de urgenta care se adreseaza sectiei răspunzand de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului. 5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului. 6. Intocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență si consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o. 7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesita internare. 8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor. 9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces. 10. Intocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.

Obligații

Etice, deontologice Respectă următoarele acte normative : 1. Legea 46/2003 privind drepturile pacientului. 2. Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificarile si completarile survenite 3. Normele de etica si deontologie profesionala. Profesionale I. Atribuții generale 1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției. 2. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare. 3. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii. 4. Cunoaște și respectă programul de muncă. 5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesionala. 6. Efectueaza controlul medical periodic general. 7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă; 8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă. 9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.

10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din Romania privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.

II. Atribuții specifice în activitatea curentă 1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de cîte ori este necesar. 2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale. 3. Comunică zilnic medicului de gardă pacientii cu probleme medicale grave pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită. 4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează. 5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă. 6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare. 7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine. 8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor. 9. Efectueaza consultații de specialitate în ambulator, conform programarii întocmite de medicul șef secție. 10. Iși dezvoltă pregatirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese. 11. Aplică regulile stabilite pentru completarea si gestionarea FOCG și a circuitului acesteia. 12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament; 13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției. 14. Respectă prevederile HG nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare; 15. Respectă prevederile Legii 272/2004 și HG 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitara cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/ violență/vătămare; 16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor. 17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia. 18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare; 19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. 20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. III. Atribuții specifice în serviciul de gardă 1. Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital; 2. Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. 3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuand examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le indeparteaza pe cele necorespunzatoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar si anunta medicul sef de sectie.

4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Nume, prenume:

Semnatura:

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ

Toate drepturile privind publicarea și di uzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SUB-SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE PEDIATRICA

Definiția specialității:

Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:

1. Cardiologie pediatrică 2. Gastroenterologie pediatrică 3. Hematologie și oncologie pediatrică 4. Pneumologie pediatrică 5. Nefrologie pediatrică

Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1-5 vor fi certificați ca și “medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată)………..” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.

Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat.

Coordonatorul programului de rezidentiat este nominalizat de institutia de invatamant superior medical avand rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat si de a numi -pentru fiecare sectie clinicaun responsabil de formare in rezidentiat. Responsabilul de formare in rezidentiat, in colaborare cu seful sectiei, repartizeaza rezidentii medicilor specialisti/primari din sectie care devin medici indrumatori si care vor desfasura activitatea de pregatire a rezidentilor in concordanta cu curricula aprobata. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-indrumator al activitatii clinice pe durata garzii.

Coordonatorul de program va urmari respectarea duratei aferente si a curriculei fiecarui modul de pregatire. In cadrul aceluiasi an de pregatire, coordonatorul programului de rezidentiat va asigura rotatia medicilor rezidenti astfel incat acestia sa parcurga toate modulele aferente anului de studiu. Este permisa parcurgerea unui modul in mod fractionat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor sectii si alocarea simultana a unui numar mare de rezidenti unui medic-indrumator. Desfasurarea modulelor de pregatire se va face cu prioritate in sectiile clinice de Pediatrie in care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific

modulului de pregatire; in situatia in care in niciuna dintre sectiile clinice de Pediatrie nu exista indrumatori in specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua in clinica de specialitate adulti. Responsabilul de formare in rezidentiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizeaza la nivelul sectiei activitatea educationala a rezidentilor, repartizeaza rezidentii medicilor indrumatori. Repartitia rezidentilor se va face in concordanta cu competentele profesionale ale medicilor indrumatori (specialitate, supraspecialitate, atestate) si cu specificul modulului de pregatire. Responsabilul de formare in rezidentiat organizeaza si participă la evaluarea rezidentilor la fiecare final de modul.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI PNEUMOLOGIE PEDIATRICA

1 Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 16 TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-9) 3 ani MODULUL 1 Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 2 Urgențe Pediatrice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 3 Neurologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 5 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 6 Neonatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 7 Boli infecțioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 8 Genetică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 3 MODULUL 9 Imagistică medicală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 2 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 10 Pediatrie

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU STRUCTURA DE PNEUMOLOGIE PEDIATRICA (modulele 11-16) 2 ani

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică

MODULUL 11 – Pneumologie pediatrică Neurologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 12 – Pneumologie pediatrică Neonatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 1 lună ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 13 – Pneumologie pediatrică Pneumologie pediatrică – Modul I NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 6 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 14 – Pneumologie pediatrică Bronhologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 3 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 15 – Pneumologie pediatrică Explorari functionale respiratorii NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 4 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 MODULUL 16 – Pneumologie pediatrică Pneumologie pediatrică – Modul II NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI / LUNI / MODUL 9 luni ORE DE CURS / SĂPTĂMÂNĂ 4 Total ore pregătire teoretică 1000 Total ore pregătire practică 8750

Modulele 1-10 sunt cele ale TRUNCHIULUI COMUN Structura programului Specialitatii Pneumologie Pediatrica

Modulul 11 – Neurologie pediatrica:

Nr. ore curs. 20

Nr. ore practică. 125

I. Tematică curs. 1. Afecțiuni ale peretelui toracic si ale diafragmului congenitale sau dobândite [scolioza de cauza neuromusculara prin afectare de motoneuron central sau periferic, ataxia Friedreich, scolioza asociata neurofibromatozei, paralizia diafragmatica congenitala sau prin lezare de nerv frenic, herniile diafragmatice congenitale]. 2. Leziunea medulara acuta si cronica/progresiva. 3. Distrofii musculare si impactul acestora asupra funcției ventilatorii [Distrofia Musculara Duchenne, distrofii miotonice, distrofii musculare ale centurilor, distrofii facio-scapulo-humerale, sindromul Emery Dreifuss, distrofii musculare congenitale] 4. Alte miopatii ereditare cu afectare a funcției respiratorii [canalopatiile, paraliziile periodice familiale, miopatiile ereditare metabolice (Glicogenoza tip II Pompe, miopatii mitocondriale, etc] 5. Bolile joncțiunii neuromusculare si afectarea respiratorie [Miastenia Gravis si sindroamele miastenice congenitale, botulismul] 6. Amiotrofiile spinale progresive [SMA] (tip I Werdnig-Hoffmann, tip II Sindrom Intermediar Hausmanova-Petrusewicz, tip III Wohlhart-Kugelberg-Welander, tip IV) II. Barem de activități practice 1. Evaluarea forței musculare prin manevre clinice specifice 2. Interpretarea unei EMG (electromiograme) 3. Interpretarea unui buletin de biopsie musculara III. Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme – cu focus pe aparatul locomotor. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și a planului terapeutic. 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigații si tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 6. Monitorizează evoluția 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.

pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil sa propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate in urma consultului interdisciplinar. 8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. 9. Obține abilități de comunicare cu pacienții si aparținătorii. Asista la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului si comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. In discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunica pacientului si aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

IV - Rezultate așteptate

 Sa fie capabil sa lucreze in echipa multidisciplinara.  Sa efectueze evaluare clinica, sa facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, sa comunice rezultatele evaluării clinice echipei multidisciplinare.  Sa alcătuiască planul de intervenție pentru patologia neurologica si sa il integreze in planul personalizat de intervenție al pacientului cu boala neuromusculara sau diafragmatica.

Modulul 12 – Neonatologie pediatrica:

Nr. ore curs. 20

Nr. ore practică. 125

I. Tematică curs. 1. Afecțiuni ale caii aeriene legate de surfactant [deficitul de surfactant la prematur, destrucția perinatală de surfactant, sindroame genetice cu sinteza anormala cantitativa/calitativa de surfactant] 2. Malformații ale caii aeriene la copil, cu localizare in căile aeriene superioare – cheilo-gnato-palatoschizis, imperforația coanala, secvența Pierre-Robin, malformații laringiene, stridor laringian congenital. 3. Malformații ale caii aeriene la copil, cu localizare in căile aeriene inferioare – traheobronhomalacia, fistule esotraheale, hernia diafragmatica congenitala, hipoplazia sau agenezia pulmonara, malformația adenomatoida chistica, chiste aeriene congenitale, emfizemul lobar gigant si sindromul Swyer-James, sechestratia pulmonara, inele vasculare 4. Malformații ale peretelui toracic la copil – distrofiile toracice asfixiante, pectus escavatum si pectus carinatum, anomalii congenitale vertebrale si/sau costale, sindrom Poland, sindrom VACTERL 5. Gastroschizisul si omfalocelul congenital – impactul asupra funcției ventilatorii 6. Malformațiile cardiace congenitale si rolul lor asupra ventilației si schimburilor de gaze 7. Persistenta circulației fetale; hipertensiune pulmonara in diverse MCC 8. Resuscitarea neonatala la sala de nașteri; protocolul STABLE (sugar/glucose-temperature-airway-blood pressurelaboratory findings-emotional support) 9. Tehnici de control avansat ale caii aeriene la nou-născut 10. Ventilația mecanica la nou-născut II. Barem activități practice 1. Reanimarea neonatala – asistarea la sala de naștere a nou-născutului la termen si a nou-născutului cu greutate mica si foarte mica. 2. Stabilizarea si pregătirea nou-născutului in vederea transportului neonatal. Metode de ventilație , monitorizare a nou-născutului transportat. 3. Cateterismul arterei și venei ombilicale. 4. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen si prematur (sub 37 săptămâni de gestație). 5. Tehnici de ventilație asistată : metode de ventilație neinvaziva si invaziva. 6. Administrarea de surfactant in sonda endotraheala. 7. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – efectuare pe manechin/pacienți. 8. Îngrijirea prematurului în incubator : cunoașterea reglării temperaturii si a umidității, fixarea parametrilor de funcționare. 9. Monitorizarea nou-născutului in terapie intensiva. 10. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut. 11. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală). 12. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup – particularitățile neonatale. III. Obiective și rezultate așteptate. OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează evaluarea clinica a pacientului 2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. performanta. 5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. 1. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să ia masuri imediate. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a tine cont de comorbidități in decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial. 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si aparținătorilor diagnosticul si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea veștilor proaste. 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă 1. Este capabil sa elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de prima intenție, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 8. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Participa la activitățile de cercetare ale echipei. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală post-externare. 10 Participa activ la efectuarea de transport neonatal 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând in considerare comorbidități. 4. Este capabil sa realizeze un plan de alimentație a nou-născutului cu supervizarea medicului îndrumător. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații si tratament in funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient către o alta secție. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil sa întocmească un plan de monitorizare și tratament 1. Este capabil sa seteze si utilizeze aparatura necesara pentru transport, monitorizarea pe timpul transportului 2. Este capabil sa monitorizeze nou-născutul pe timpul transportului. IV. Rezultate așteptate

 Sa fie capabil sa lucreze in echipa multidisciplinara obstetrician-neonatolog.  Sa efectueze evaluare somatica, sa facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, sa comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.  Sa alcătuiască planul de intervenție pentru patologia congenitala sau dobândită perinatal si sa îl integreze in planul personalizat de intervenție la copilul nou-născut.

Modulul 13 – Pneumologie Pediatrică - Modulul I :

Nr. ore curs : 120

Nr. ore practică: 1000

I. Tematică 1. Bazele moleculare ale morfogenezei pulmonare [etapele de dezvoltare pulmonara – embrionica, pseudoglandulara, canaliculara, sacculara, capilara si alveolara] 2. Genetica si epigenetica in bolile pulmonare ale copilului [mappingul genetic, GWA (Genome-Wide Association), epigenetica in bolile respiratorii, poluarea si stresul oxidativ, efectele genetice ale fumatului pasiv, efectele epigenetice ale microbiomului uman] 3. Anatomia si fiziologia tractului respirator la copil [structura cailor aeriene, sistemul vascular pulmonar, limfaticele plămânului, inervația pulmonara, interstițiul pulmonar, creșterea si dezvoltarea aparatului respirator, ventilația si mecanica respiratorie, reculul elastic pulmonar, proprietățile elastic ale peretelui pulmonar, volume pulmonare, proprietățile dinamice ale caii aeriene, distribuția ventilației, circulația pulmonara, mușchii respiratori, schimbul gazos/difuzia gazelor, ventilația alveolara, spațiul mort, raportul ventilație-perfuzie, transportul sistemic al gazelor, echilibrul acido-bazic, respirația tisulara, controlul respirației, funcțiile metabolice ale plămânului] 4. Surfactantul – deficitul de sinteza si destrucția de surfactant 5. Mecanisme de apărare ale caii aeriene (intrinseci, înnăscute si adaptative) 6. Inflamația cailor aeriene [mecanismele celulare si moleculare ale inflamației, mecanisme antiinflamatorii] 7. Elemente de istoric/anamneza in bolile respiratorii 8. Zgomotele respiratorii normale și patologice in auscultația pulmonară; Palparea toracelui; Percuția toracelui; Inspecția cailor aeriene superioare si a toracelui. 9. Semne si simptome uzuale întâlnite in bolile respiratorii la copil [tuse acuta si cronica, wheezing acut si recurent’ cianoza cutaneomucoasa, hipocratism digital, durerea toracica, hemoptizia, expectorația, etc] 10. Detresă respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice). 11. Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare. 12. Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare. 13. Explorarea funcțională respiratorie: explorări funcționale la copilul mic/necooperant, spirometria, pletismografia, mecanica respiratorie pasiva, mecanica peretelui toracic, capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon DLCO, peak-flow metria. 14. Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii . 15. Astmul bronșic: definiție, epidemiologie, etiologie (inclusiv factori declanșatori de simptome), patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, clasificarea severității bolii, profilaxie, terapie acută, terapie cronică. 16. Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament. 17. Tuberculoza pulmonară primară și secundară: etiologie, epidemiologie, fiziopatologie, tablou clinic, examinări paraclinice (IDR la PPD, teste de eliberare a interferonului gamma, radiografia toracică, examenul microscopic, cultura bacteriană), principii de terapie, profilaxie (vaccinarea BCG). 18. Infecțiile cu Microbacterii non-tuberculoase (Mycobacterium avium complex, Mycobacterium abscessus, Mycobacterium kansasii, Mycobacterium marinum) 19. Hemoragiile pulmonare – cauze de hemoptizie (trauma, diateze hemoragice, fibroza chistica, alte infecții, MCC, malformații arterio-venoase, hemoragii pulmonare in boli autoimune, hemosideroza pulmonara si iatrogen post-punctional, post-bronhoscopic, la traheostomizati) 20. Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia. II. Barem de activități practice 1. Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare. 2. Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare. 3. Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF). 4. Efectuarea și interpretarea spirometriei. 5. Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine. 6. Interpretarea testelor cutanate alergologice la pacientul cu astm bronșic. 7. Interpretarea intradermoreacției la tuberculina. III. Obiective educaționale și rezultate așteptate Obiective educaționale Rezultate așteptate 1. Să identifice corect sunetele respiratorii normale sau patologice Este capabil să identifice corect sunetele respiratorii 2. Să identifice semnele de detresă respiratorie Este capabil să identifice semnele de detresă respiratorie 3. Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu tuse subacută sau cronică Este capabil să evalueze singur un pacient cu tuse recurentă sau cronică 4. Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu wheezing recurent sau persistent Este capabil să evalueze singur un pacient cu wheezing recurent sau persistent 5. Să cunoască indicațiile radiografiei toracice în Cunoaște indicațiile radiografiei toracice în bolile bolile respiratorii respiratorii 6. Să interpreteze o radiografie toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare) Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe radiografia toracică 7. Să interpreteze o tomografie computerizată toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare) Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe tomografia toracică computerizată 8. Să efectueze corect determinarea debitului expirator maxim (PEF) Este capabil să efectueze corect PEF-metria în bolile respiratorii 9. Să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF Este capabil să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF 10. Să efectueze corect o spirometrie Este capabil să efectueze corect o spirometrie 11. Să interpreteze o spirometrie normală sau patologică (obstrucție vs. restricție) Este capabil să interpreteze o spirometrie 12. Să recomande terapia inhalatorie adecvată (tip de dispozitiv) în funcție de caz Este capabil să indice tipul corect de dispozitiv inhalator în funcție de caz si sa exemplifice modalitatea corecta de administrare a medicației pe cale inhalatorie. 13. Să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic Este capabil să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic 14. Să cunoască criteriile de diagnostic ale astmului bronșic Cunoaște criteriile de diagnostic ale astmului bronșic 15. Să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic Este capabil să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic 16. Să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii Este capabil să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii 17. Să cunoască cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse) Cunoaște cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse) 18. Să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic Este capabil să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic 19. Să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic Este capabil să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic 20. Să cunoască terapia exacerbării astmatice Cunoaște terapia exacerbării astmatice 21. Să cunoască criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice si pe cele clinice de evoluție a bolii; sa recunoască principalele complicații ale bolii in copilărie Cunoaște criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice si evoluția naturala/sub tratament profilactic a bolii 22. Să recunoască tabloul clinic al tuberculozei pulmonare Recunoaște tabloul clinic al tuberculozei pulmonare 23. Să interpreteze corect IDR la PPD Interpretează corect IDR la PPD 24. Să cunoască criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii Cunoaște criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii 25. Să interpreteze un buletin de analiză a gazelor sanguine Interpretează un buletin de analiză a gazelor sanguine 26. Să cunoască indicațiile oxigenoterapiei Cunoaște indicațiile oxigenoterapiei IV. Rezultate așteptate

 Sa fie capabil sa lucreze in echipa multidisciplinara pediatru-urgentist-pneumolog.  Sa efectueze evaluare somatica, sa facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, sa comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.  Sa alcătuiască planul de intervenție pentru patologia respiratorie identificata si sa îl integreze in planul personalizat de intervenție la copilul cu boala pulmonara acuta sau cronica.  Sa poată comunica eficace si concis cu familia pacientului care are boala pulmonara acuta sau cronica despre structura planului de intervenție pe durata spitalizării si despre planul de acțiune privind monitorizarea la domiciliu

Modulul 14 – Bronholologie :

Nr. ore curs : 50

Nr. ore practică: 400

I. Tematică 1. Introducere in bronhologie, definirea termenilor. 2. Indicațiile bronhoscopiei, in general; indicațiile pediatrice ale bronhoscopiei. 3. Contraindicațiile bronhoscopiei. 4. Bronhoscopie flexibila versus rigida – avantajele relative si dezavantajele comparative ale celor doua tipuri de bronhoscopie 5. Anatomia caii aeriene in perspectiva examenului bronhoscopic [evaluarea cailor aeriene extratoracice, respectiv a cailor aeriene intratoracice] 6. Tipuri de modificări structurale identificate in calea aeriana cu ajutorul bronhoscopiei [modificări intrinseci ale caii aeriene, compresii extrinseci] 7. Proceduri de diagnostic in cursul examenului bronhoscopic: a. Lavajul bronhoalveolar, b. Biopsia transbronsica, c. Biopsia epiteliului respirator si tehnica de brushing 8. Proceduri terapeutice in cursul bronhoscopiei: a. Lavajul bronșic in scop terapeutic, b. Bronhoscopia terapeutica cu administrare inrabronsica a diverselor principii terapeutice (surfactant, adrenalina, mucolitice, etc), c. Proceduri invazive (dilatare cu balon a zonelor stenotice, stentare bronșică, laser-terapie, electrocauterizare, termoplastie endobronsica) 9. Evaluarea ultrasonica endobronsica EBUS (Endobronchial Ultrasound) 10. Complicațiile bronhoscopiei (a. pentru bronhoscopia flexibila si b. pentru bronhoscopia rigida) II. Barem de activități practice 1. Interpretarea anatomiei endobronsice – localizare topografica. 2. Interpretarea rezultatelor citologice si biochimice ale lavajului bronho-alveolar 3. Interpretarea modificărilor endobronsice (intrinseci si extrinseci) 4. Cunoașterea aparaturii din secția de bronhologie 5. Cunoașterea organizării , a regulilor de asepsie si antisepsie intr-un serviciu de bronhologie 6. Participarea activa la procedurile practice ale manevrei de bronhoscopie III. Obiective si rezultate așteptate OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul pacientului ce va fi supus bronhoscopiei. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Cunoaște noțiunile privind indicațiile si contraindicațiile bronhoscopiei. Este capabil sa indice corect cazurile care necesita bronhoscopie si criteriile după care se efectuează selecția sau temporizarea procedurii. 3. Cunoaște masurile de Este capabil sa enumere masurile specifice de profilaxie a profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase ca urmare a bronhoscopiei. transmiterii nozocomiale a unor infecții asociate manevrei de bronhoscopie 4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : 5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a planului terapeutic. 6 Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. prima intenție in principalele boli infecțioase ale copilului. 7 Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. pregătire. 8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 9 Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru bronhoscopie. a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigații si tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea si tratamentul antibiotic/antiviral de 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. IV. Rezultate așteptate

 Sa fie capabil sa lucreze in echipa multidisciplinara pediatru-pneumolog - bronholog.  Sa efectueze evaluare somatica specifica, sa facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice pregătitoare bronhoscopiei, sa comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.  Sa poată comunica eficace si concis cu familia pacientului ce urmează a fi supus procedurii de bronhoscopie exploratorie sau terapeutica.

Modulul 15 – Explorări Funcționale Respiratorii :

Nr. ore curs : 50

Nr. ore practică: 400

I. Tematică 1. Introducere in probele funcționale respiratorii la copil 2. Volumele pulmonare – definiție si valori de referință 3. Peak-flow metria – tehnica, aplicații practice 4. Spirometria – tehnica si aplicații practice 5. DLCO – capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon – tehnica si aplicații practice 6. Evaluarea hiperreactivitatii bronșice – teste de bronhodilatatie [testarea reversibilității bronhospasmului] si teste de provocare [testul la metacolina si alte teste de provocare]; testele de efort; teste de evaluare cardio-pulmonara 7. Pulsoximetria si corelațiile funcționale 8. Evaluarea gazelor sanguine in corelație cu explorările funcționale 9. Inflamometria si biomarkerii măsurabil in condensatele de aer exhalat [focus pe FeNO - oxidul nitric] 10. Scenarii clinice cu recunoașterea deficitelor ventilatorii de tip obstructiv, de tip restrictiv sau de tip mixt II. Barem de activități practice 1. Interpretarea rezultatelor unei PEF-metrii si a jurnalului de PEFmetrie. 2. Interpretarea rezultatelor unei spirometrii 3. Interpretarea DLCO 4. Interpretarea unui buletin de gaze sanguine [micrometoda ASTRUP] 5. Interpretarea unei inflamometrii respiratorii [măsurătoare de oxid nitric in aerul exhalat; alți biomarkeri] 6. Cunoașterea aparaturii din secția de Probe Funcționale Respiratorii - PFR 7. Cunoașterea organizării , a regulilor de asepsie si antisepsie intr-un serviciu de PFR 8. Participarea activa la procedurile practice ale spirometriei III. Obiective si rezultate așteptate OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul pacientului ce va fi supus probelor funcționale respiratorii Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Cunoaște noțiunile privind indicațiile probelor funcționale respiratorii in funcție de vârstă si de patologia subiacenta. Este capabil sa indice corect cazurile care necesita probe funcționale respiratorii si criteriile după care se efectuează pregătirea pacientului in vederea efectuării procedurii in funcție de gradul de cooperare al pacientului. 3. Cunoaște masurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase ca urmare a diverselor tipuri de Este capabil sa enumere masurile specifice de profilaxie a transmiterii nozocomiale a unor infecții asociate manevrei de explorare funcțională respiratorie PFR 5. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații : 5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a planului terapeutic. 6 Efectuează manopere diagnostice corespunzătoare baremului de activități practice. pregătire. 7 Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru PFR. a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial , precum și 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de IV. Rezultate așteptate

 Sa fie capabil sa lucreze in echipa multidisciplinara pediatru – pneumolog specialist in explorări funcționale respiratorii.  Sa alcătuiască planul de explorări funcționale pentru patologia respiratorie identificata si sa îl integreze in planul personalizat de intervenție la copilul cu boala pulmonara acuta sau cronica.  Sa poată interpreta rezultatele diverselor probe funcționale respiratorii si sa le integreze intr-un plan de monitorizare al pacientului cu boala pulmonara.

Modulul 16 – Pneumologie Pediatrică - Modulul II :

Nr. ore curs : 140

Nr. ore practică: 1200

I. Tematică 1. Boli pulmonare alergice diferite de astm [Aspergiloza bronhopulmonara alergica ABPA, Pneumoniile de hipersensibilizare, Pneumoniile eozinofilice] – Factori de risc, epidemiologie, aspecte clinice, diagnostic de laborator si imagistic, diagnostic diferențial, tratament, prognostic, dispensarizare 2. Malformații congenitale ale caii aeriene superioare [anomalii congenitale nazale – atrezia coanala, chistele de canal nazo-lacrimal, chistele dermoide nazale, encefalocel nazal; anomalii craniofaciale; malformații congenitale linguale – macroglosia izolata si sindromica, chist de canal tireoglos; anomalii congenitale laringiene – laringomalacia, laringocelul, chiste sacculare, paralizia corzilor vocale, stenoză subglotica congenitala] 3. Malformații congenitale pulmonare [fistula esotraheală, traheomalacia, agenezia/hipoplazia pulmonara, malformația adenomatoida chistica, chistele bronhogenice, hernia diafragmatica congenitala, sechestrația pulmonara, inelele vasculare intratoracice] 4. Anomalii congenitale ale peretelui toracic si malformații spinale/vertebrale [Pectus escavatum si Pectus carinatum, Scolioza severa, Anomaliile musculare toraco-abdominale – gastroschizis, omfalocel si herniile diafragmatice congenitale; Sindromul de Insuficienta toracica – sindrom Jeune, sindrom Jarcho-Levine] 5. Bronșectazii congenitale si dobândite – clasificare, fiziopatologie, aspect clinice, diagnostic de laborator, tratament, evoluție si prognostic. 6. Afecțiuni pulmonare non-infecțioase [Atelectazii pulmonare – etiologie, patogenie (atelectazii obstructive si atelectazii non-obstructive), aspecte clinice, diagnostic de laborator si imagistic, management, evoluție; Manifestări respiratorii ale unor boli granulomatoase si cu mecanism imun – Artrita Idiopatica Juvenila, Lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermie, Granulomatoza Wegener, Sindrom Churg-Strauss, sindrom Goopasture, Histiocitoza X, SCID (Severe Combined Immunodeficiency), Granulomatoza bronhocentrica si boala Crohn] 7. Boli Interstițiale Pulmonare [aspect clinic, diagnostic de laborator si imagistic, biopsia pulmonara, probe funcționale respiratorii, prognostic, evoluție] 8. Displazia bronhopulmonara [fiziopatologie, aspect clinice, management prenatal, perinatal si postnatal, evoluție, comorbidități] 9. Revărsate pleurale non-infecțioase [chilotorax, transsudate pleurale, pleurezii hemoragice, revărsate pleurale maligne sau para neoplazice] – diagnostic pozitiv si management [toracenteza si drenaj pleural] 10. Pneumotorax si pneumomediastin [fiziopatologie, aspect clinice, diagnostic pozitiv, tratament ne invaziv si invaziv (aspirația pe ac, toracostomia, pleurodeza, toracoscopia video-asistata), evoluție si prognostic] 11. Hemoragiile pulmonare [etiologie, evaluare clinica, investigații de laborator, imagistica, management, evoluție si prognostic] 12. Aspirația de corp străin in căile respiratorii [obstrucția mecanica, aspirația masiva de fluid, micro-aspirații recurente] – aspect clinic, diagnostic pozitiv si diferențial, management, prognostic. 13. Transplantul pulmonar – indicații generale, selecția generala a candidaților pentru transplant, boli specific [fibroza chistica, deficitul de surfactant, hipertensiunea pulmonara idiopatica, sindromul Eisenmenger, displazia bronho-pulmonara, boli parenchimatoase difuze progresive]; managementul post-transplant si rejetul grefei. 14. Boli pulmonare asociate cu obezitate – wheezing recurent si astm, apnee obstructive de somn, sindromul Prader-Willi 15. Elemente de somnologie pediatrica [apneea obstructiva de somn – OSA] – fiziopatologia OSA, evaluarea polisomnografica, tratamentul chirurgical, ventilația non-invaziva 16. Alte boli genetice [diskinezia ciliara primara, deficitul de alfa1-antitripsina, sindromul Mounier-Kuhn, sindromul Williams-Champbell, limfangioleiomiomatoza pulmonara] 17. Manifestări pulmonare in alte boli cu mecanism genetic [acondroplazia, artrogripoza congenitala, sindrom Down, sindrom Hermansky-Pudlak, mucopolizaharidoze, pseudohipoaldosteronism] 18. Manifestări respiratorii in malformații cardiace congenitale MCC [Fiziopatologia circulației pulmonare in MCC ne cianogene respective cianogene, aspect clinice si de laborator, ecocardiografia, angioCT si angioRM, evoluție/sindrom Eisenmenger] 19. Complicații pulmonare in boli endocrine, metabolice si gastrointestinale 20. Complicații pulmonare in boli hemato-oncologice [siclemie, tumori toracice primare sau metastatice, complicații pulmonare in cadrul polichimioterapiei, complicații pulmonare la pacientul cu transplant medular sau de celule stem] 21. Complicații pulmonare in boli imunologice [Infecții pulmonare complicând o imunodeficiență congenitala (Boala granulomatoasa cronica, boala Bruton, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom ataxie-telangiectazie, sindrom Di George, SCID {Severe Combined Immunodeficiency}), infecții pulmonare la copilul cu infecție HIV] 22. Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare. 23. Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Explorarea funcțională respiratorie: explorări funcționale la copilul mic/necooperant, spirometria, pletismografia, mecanica respiratorie pasiva, mecanica peretelui toracic, capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon DLCO, peak-flow metria. 24. Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii. II. Barem de activități practice 1. Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare. 2. Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare. 3. Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF). 4. Efectuarea și interpretarea spirometriei. 5. Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine. 6. Interpretarea si managementul setărilor de ventilație mecanica III. Obiective educaționale și rezultate așteptate – idem Modul I cu mențiunea ca ar trebui sa poată îndeplini aceste activități INDEPENDENT fără intervenția semnificativă a medicului coordonator

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:

I. Comunicare; II. Etică și profesionalism; III. Asigurarea calității actului medical; IV. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor); V. Organizare și conducere. I. Comunicare Rezidentul trebuie să dobandească următoarele abilități : A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii : - Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socioeconomic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste; - Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familal al pacientului, etc.) - Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav. - Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale. - utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie) B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate - Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale; - Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale ; - Abilitatea de a comunica eficient si succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar. - Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc. ; - Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialităși medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți. C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical - Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului; - Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale carev asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis. II. Etică și profesionalism Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități: - Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului; - Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică li dizabilități; - Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului si a raporturilor de muncă dintre angajați. - Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; - Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice; - Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real. - capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe; - evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice; - abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic. - utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple - capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor - metodologia cercetarii stiintifice. III. Asigurarea calității actului medical. Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de: - Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea; - Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calitătii actului medical - Identificare a principalelor categorii de erori medicale; - Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse in activitatea medicală de ingrijire a copilului. - Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale; - Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic - Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse; - Înțelegerea principiilor, metodelor șim instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului. IV. Expertiză pediatrică Rezidentul trebuie să: - Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații si a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice. - Își însușească modul de completarea a documentelor medicale - Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecție V. Organizare și conducere

Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:

- utilizarea rațională a timpului - prioritizarea activităților și sarcinilor; - delegarea atribuțiilor; - identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora; - controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse; - cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea; - recunoașterea limitelor personale și profesionale.

- redactarea documentelor medicale ( raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) întrun mod inteligibil, lizibil și la timp.

Examenul de medic specialist:

Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă Da - examen clinic Da - probă de abilități/manualități Da - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Nu - dizertație Nu TEMATICA DE EXAMEN 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. 2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Patologia neonatala: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemica, hemoragiile intracraniene infectiile nn, convulsii neonatale. 4. Embriopatii, fetopatii: TORCH , sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital. 5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 6. Obezitatea. 7. Febra la copil. 8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita. 9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută. 10. Insuficiența respiratorie acută. 11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. 12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 13. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 14. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 15. Hipertensiunea arterială la copil. 16. Diareea acuta bacteriana și virala. 17. Sindroamele de deshidratare. 18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 19. Boala inflamatorie intestinală. 20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 21. Constipația cronică și encoprezisul. 22. Icterele la sugar si copil. 23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil. 25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală. 26. Insuficienta pancreatica exocrina. Fibroza chistica. 27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 29. Tulburări de ritm și conducere. 30. Insuficiența cardiacă. 31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 32. Anemiile hemolitice congenitale si dobândite. 33. Sindroame hemoragice : purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). 34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 35. Infecția de tract urinar. 36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 37. Glomerulonefritele acute și cronice. 38. Sindromul nefrotic. 39. Insuficiența renală acută. 40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică). 41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 42. Sifilisul congenital si dobandit. 43. Deficite imune genetice și dobândite. 44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice 45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil 46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite. 47. Urgențele oncologice la copil. 48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele. 49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil 50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică 51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familiala, hipertrigliceridemia familiala. 53. Hiperglicemiile sugarului și copilului. 54. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică. 56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter). 57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatica juvenila. 58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii. 59. Meningita si encefalita. 60. Infectii cu exantem: rujeola, rubeola, boala mana-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina. 61. Infectia urliana. Mononucleoza infectioasa. 62. Infectii respiratorii transmisibile: tusea convulsiva, gripa. 63. Șocul. Anafilaxia. 64. Intoxicatiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substante caustice, anticolinergice, monoxid de carbon. 65. Insuficiența hepatică. 66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 67. Coma și statusul convulsiv. 68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile. 69. Paraliziile cerebrale infantile. 70. Stenoza hipertrofică de pilor. 71. Invaginația intestinală. 72. Enterocolita ulcero-necrotică.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

1. Stabilirea recomandarilor regimului dietetic intr-o boala diareica acuta simpla. 2. Solutii pentru rehidratare orala: compozitie proprietati, indicatii, contraindicatii. 3. Elaborarea unei indicatii de perfuzie endovenoasa. 4. Stabilirea regimului dietetic in diabetul zaharat infantil juvenil. 5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrita acuta. 6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plaman, cord, pleura, mediastin). 7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv. 8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral. 9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucograma, frotiu sanguin periferic, medulograma, teste de hemostaza). 10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie. 11. Interpretarea probelor functionale respiratorii. 12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice. 13. Interpretarea probelor paraclinice renale. 14. Interpretarea ionogramei sanguine si urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup). 15. Interpretarea unei EKG normale si in principalele afectiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraincarcari si dilatatii ale cavitatilor cardiace, tulburari de ritm si de conducere). 16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie. 17. Punctia lombara: indicatii, tehnici, incidente, accidente, complicatii. Interpretarea buletinului de analiza a LCR. 18. Punctia pleurala: indicatii, tehnici, incidente, accidente, complicatii. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural. 19. Sondajul nazogastric si orogastric (indicatii, tehnici, incidente). Spalatura gastrica in intoxicatii.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE

I. Competențe specifice în activitatea curentă

1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală. 2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.

Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.

Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.

Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.

Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.

Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.

Trimite pacienții la consulturi interclinice.

Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul,

examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.

10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor. 11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților. 12. Aplica ghidurile de practica medicala dar individualizeaza tratamentul in functie de particularitatile

Competența profesională intrinsecă specialității

pacientului.

13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia. 14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire. 15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces. 16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire. 17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare. 18. Propune soluții pentru îmbunatățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului. 19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală. 20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor. 21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.

II. Competențe specifice în serviciul de gardă

1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico – sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture. 2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă. 3. Inscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de garda. 4. Interneaza bolnavii care au bilet de trimitere precum si cazurile de urgenta care se adreseaza sectiei răspunzand de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului. 5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului. 6. Intocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență si consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o. 7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesita internare. 8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor. 9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces. 10. Intocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.

Obligații

Etice, deontologice Respectă următoarele acte normative : 1. Legea 46/2003 privind drepturile pacientului. 2. Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificarile si completarile survenite 3. Normele de etica si deontologie profesionala. Profesionale I. Atribuții generale 1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției. 2. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare. 3. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii. 4. Cunoaște și respectă programul de muncă.

5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesionala. 6. Efectueaza controlul medical periodic general. 7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă; 8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă. 9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă. 10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din Romania privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.

II. Atribuții specifice în activitatea curentă 1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de cîte ori este necesar. 2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale. 3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită. 4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează. 5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă. 6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare. 7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine. 8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor. 9. Efectueaza consultații de specialitate în ambulator, conform programarii întocmite de medicul șef secție. 10. Iși dezvoltă pregatirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese. 11. Aplică regulile stabilite pentru completarea si gestionarea FOCG și a circuitului acesteia. 12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament; 13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției. 14. Respectă prevederile HG nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare; 15. Respectă prevederile Legii 272/2004 și HG 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitara cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/ violență/vătămare; 16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor. 17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia. 18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare; 19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. 20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. III. Atribuții specifice în serviciul de gardă 1. Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern,

precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital; 2. Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. 3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuand examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le indeparteaza pe cele necorespunzatoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar si anunta medicul sef de sectie. 4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Nume, prenume:

Semnatura: