Decretul nr. 233/1974

Articolul 1

Ministerele și celelalte organe centrale de la care provin cetățenii români angajați la organizații internaționale, la societăți mixte de producție, de desfacere, bancare sau de alta natura, la instituții, organizații sau alți parteneri din străinătate, pentru desfășurarea unor activități tehnice, științifice, didactice, sanitare, juridice, economice, culturale, artistice, sportive și alte activități, în baza unor acorduri încheiate între statul român și alte state sau a înțelegerilor și contractelor între organizații din Republica Socialistă România cu organizații sau alți parteneri din străinătate, vor urmări ca acestor cetățeni sa li se asigure:

a) retribuții corespunzătoare, sporuri, indemnizații și alte drepturi la nivelul practicii internaționale în materie de angajari de specialiști străini, ținînd seama de specificul tarii sau zonei geografice respective care să le permită, cel puțin, acoperirea tuturor cheltuielilor și obligațiilor pe care le au de suportat, atît în străinătate, cît și în țara, pentru ei și familiile lor;

b) sporuri uzuale pentru condiții deosebite de muncă și munca prestată suplimentar, după caz;

c) plata transportului pentru angajați, membrii de familie care îi însoțesc și pentru bagajele personale, cu ocazia plecării la post, a efectuării concediului de odihnă, precum și cu ocazia revenirii în țara, la expirarea contractului;

d) locuinta corespunzătoare funcției, răspunderii și atribuțiilor, precum și transportul zilnic, gratuit, de la domiciliu la locul de muncă, în cazul în care locuinta pusă la dispoziție se afla la o distanta care impune un asemenea regim;

e) concedii de odihnă plătite, precum și asistența medicală gratuita și drepturi de asigurări sociale, pentru angajați și membrii de familie care îi însoțesc;

f) posibilitatea transferării în țara, în devize libere, a unei părți din veniturile realizate;

g) revizuirea nivelului retributiei și a celorlalte drepturi bănești în funcție de schimbările monetare, de modificarea prețurilor și tarifelor intervenite pe plan local și altele asemenea.

Articolul 2

Ministerele și celelalte organe centrale nu vor suporta, pentru cetățenii români angajați în străinătate în condițiile art. 1, nici un fel de cheltuiala în lei sau în valută, aceștia fiind obligați ca din veniturile realizate să-și asigure întreținerea familiilor și acoperirea celorlalte obligații din țara.

Pe perioada cît lucrează în străinătate persoanele prevăzute la alineatul precedent sînt considerate în concediu fără plata la unitatea din țara de la care provin. Pe posturile avute pînă la angajarea lor în străinătate pot fi încadrate temporar alte persoane.

Perioada lucrata în străinătate se ia în calcul la stabilirea vechimii neîntrerupte în munca, în aceeași unitate, precum și ca vechime în funcție și în specialitate.

De drepturile prevăzute la alin. 2 și 3 beneficiază și persoana care își urmează soțul angajat în străinătate, dacă se încadrează în munca în termen de 90 de zile de la întoarcerea definitivă în țara.

Articolul 3

Cetățenii români angajați în străinătate în condițiile art. 1 sînt obligați ca, din veniturile nete realizate în valută pentru munca prestată, sa transfere, lunar, în țara, pentru întreținerea familiilor și acoperirea celorlalte obligații, o parte calculată în dolari S.U.A., contra plata în lei, conform anexei*) care face parte integrantă din prezentul decret.

-----------

Partea din venitul net supusă obligației de transfer se determina astfel:

Venitul net lunar în valută

Partea ce se transferă

fixă + procentuală

Pînă la

300 $

- 10%

de la 301

-

400 $

30 $ + 35%

din diferența ce depășește echivalentul a 300 $

de la 401

-

500 $

65 $ + 35%

din diferența ce depășește echivalentul a 400 $

de la 501

-

600 $

100 $ + 70%

din diferența ce depășește echivalentul a 500 $

de la 601

-

700 $

170 $ + 80%

din diferența ce depășește echivalentul a 600 $

de la 701

-

800 $

250 $ + 80%

din diferența ce depășește echivalentul a 700 $

de la 801

-

1.000 $

330 $ + 85%

din diferența ce depășește echivalentul a 800 $

peste

1.000 $

500 $ + 90%

din diferența ce depășește echivalentul a 1.000 $

Venitul net asupra căruia se calculează sumele reprezentind obligația de transfer se determina prin scăderea din venitul brut realizat în valută pentru munca prestată a impozitelor, taxelor, reținerilor pentru fondul de pensii, asigurări sociale și medicale, cheltuielilor reprezentind chiria și întreținerea locuinței din străinătate și a indemnizației de instalare. De asemenea, se scad din venitul brut realizat sporurile pentru sotie și copii, în cuantumul acordat potrivit normelor tarii sau organizației internaționale ori convenit prin contract, dar nu mai mult de 70 $ lunar pentru sotie și 50 $ lunar pentru fiecare copil aflat în întreținere.

În situația în care cetățenii români angajați în străinătate în condițiile art. 1 primesc indemnizații de instalare, sumele în valută supuse obligației de transfer prevăzute la alin. 1 se datorează după o luna de la data începerii activității.

Angajații care nu primesc indemnizații de instalare sînt scutiți de obligația de transfer timp de 2 luni de la data începerii activității.

În cazuri justificate, Consiliul de Miniștri poate aproba completarea remunerației primite de angajații prevăzuți la art. 1 cu unele indemnizații în valută sau în lei.

Se autoriza Ministerul Finanțelor ca împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și Banca Română de Comerț Exterior sa reducă, cu pînă la 25%, sumele supuse obligației de transfer de către cetățenii români angajați în străinătate.

Reducerile se pot acorda numai în situații deosebite: condiții grele de clima, greutăți de aprovizionare, cresteri substanțiale de prețuri și altele asemenea.

Articolul 4

În cazul în care nevoile de cheltuieli în țara depășesc echivalentul în lei al sumelor în valută prevăzute la art. 3, angajații sînt obligați sa transfere suplimentar valuta necesară pentru care vor primi contravaloarea în lei la cursul de schimb în vigoare.

Articolul 5

Cetățenii români angajați în străinătate sînt obligați sa declare la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Republicii Socialiste România, în termen de 30 de zile de la data încasării, veniturile realizate în valută, pentru munca prestată, inclusiv gratificatii, sporuri, indemnizații și orice alte venituri în valută, precum și retinerile, contribuțiile și cheltuielile prevăzute la art. 3, și sa anexeze la declarație actele doveditoare privind aceste venituri, rețineri, contribuții și cheltuieli.

Actele doveditoare se prezintă odată cu prima declarație și ori de cîte ori intervin modificări în nivelul veniturilor, reținerilor, contribuțiilor sau cheltuielilor avute în vedere la determinarea venitului net.

Pentru cazurile în care nu se pot obține acte doveditoare, cheltuielile efectuate se considera justificate pe bază de declarație scrisă, data pe proprie răspundere de către persoanele respective.

În termen de 30 de zile de la data încasării veniturilor în valută se depun la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare sumele care se transfera.

Termenele prevăzute la alineatele precedente pot fi prelungite cu pînă la 30 de zile, în cazul angajaților care realizează o parte din venituri pe teritoriul altei tari decît cea în care își desfășoară activitatea.

Articolul 6

Calculul și urmărirea încasării sumelor supuse obligației de transfer se fac de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Socialiste România din țările respective. Sumele încasate se comunică trimestrial ministerelor de care aparțin angajații trimiși în străinătate, precum și Ministerului Finanțelor.

Sumele supuse obligației de transfer ale angajaților remunerați parțial în devize libere și parțial în alte valute se stabilesc prin transformarea în dolari S.U.A. a venitului net integral la cursul oficial corespunzător, transferîndu-se parțial devize libere, parțial alte valute, proporțional cu ponderea acestora în totalul venitului net realizat.

Articolul 7

Dispozițiile art. 3 și 4 nu se aplică cetățenilor români angajați la societățile mixte de producție cu sediul în străinătate în situația în care, pe timpul executării lucrărilor de cercetare, explorare și prospectare, cît și în faza de exploatare, pînă la crearea condițiilor sociale corespunzătoare, aceștia optează pentru plata drepturilor - indemnizații și cazare în valută în străinătate, precum și indemnizații în lei în țara - stabilite prin reglementările ce se aplică personalului român care se deplaseaza temporar în străinătate pentru executări de lucrări, prestări de servicii, cît și pentru acordarea de asistența tehnica. Din sumele nete în valută primite pentru munca prestată la societățile respective angajații români își rețin numai drepturile în valută astfel cuvenite. Diferențele în plus se depun la oficiile diplomatice ale Republicii Socialiste România din țările respective sau se transfera în contul întreprinderilor economice române participante la aceste societăți în vederea acoperirii indemnizațiilor în lei.

Aprobarea pentru plata drepturilor în condițiile alineatului precedent se da de către Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și Ministerul Finanțelor, împreună cu ministerul de resort.

De asemenea, dispozițiile art. 2 alin. 1 și ale art. 3, 4, 5 și 6 nu se aplică cetățenilor români care își desfășoară activitatea în țările socialiste.

Articolul 8

Cetățenii români care realizează venituri în valută sub forma de onorarii, drepturi de autor, premii sau alte drepturi similare, din activitatea lor publicistica, științifică, culturală, artistică, tehnica, economică, sportiva, medicală, juridică sau de alta natura, sînt obligați sa declare aceste venituri în termen de 10 zile de la data înapoierii din străinătate sau de la data încasării veniturilor în țara, la uniunile, asociațiile, organizațiile sau instituțiile prin intermediul cărora s-au încheiat contractele cu partenerii externi.

Veniturile realizate în valută de cei care nu aparțin de nici o uniune, asociație, organizație sau instituție și care nu au la baza un contract se declara, în același termen, la Banca Română de Comerț Exterior sau la Banca Naționala a Republicii Socialiste România.

Articolul 9

Cetățenii români menționați la art. 8 sînt obligați sa transfere sau să depună, înăuntrul termenului prevăzut la același articol, o parte din veniturile realizate, contra plata în lei, conform anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

Partea din venitul net supusă obligației de transfer sau de depunere se determina astfel:

Venitul net (în ruble necomerciale sau în dolari S.U.A.)

Partea ce se transferă sau se depune

fixă + procentuală

Pînă la

300

10%

de la

301 - 600

30 + 20%

din diferența ce depășește 300

de la

601 - 800

90 + 30%

din diferența ce depășește 600

de la

801 - 1000

150 + 40%

din diferența ce depășește 800

de la

1001 - 1500

230 + 50%

din diferența ce depășește 1000

de la

1501 - 2000

480 + 60%

din diferența ce depășește 1500

de la

2001 - 3000

780 + 70%

din diferența ce depășește 2000

de la

3001 - 4000

1480 + 80%

din diferența ce depășește 3000

Peste 40 00

2280 + 90%

din diferența ce depășește 4000

Articolul 10

Venitul asupra căruia se calculează partea ce se transfera sau se depune reprezintă suma rămasă după scăderea, pe bază de documente, a cheltuielilor suportate în străinătate de titularii venitului - impozite și taxe, chiria salilor de expoziție, costul transportului în trafic internațional, comisioane de impresariat potrivit contractelor încheiate și alte cheltuieli specifice strict necesare desfășurării activității, exclusiv cheltuielile de cazare, masa și cele marunte uzuale.

Partea ce urmează a fi transferata sau depusa se calculează pe fiecare acțiune sau contract. Dacă suma prevăzută pe fiecare acțiune sau contract este cuvenită pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, calculul se face pa baza venitului mediu lunar realizat.

Articolul 11

Cetățenii români care realizează venituri în valută în condițiile prevăzute la art. 8 sînt obligați sa plătească uniunilor, asociațiilor ori altor organizații sau instituții prin intermediul cărora s-au încheiat contractele, un comisiona în valută de 5-15% pentru serviciile prestate. Comisionul se calculează asupra venitului net determinat potrivit prevederilor art. 10. Nivelul comisioanelor, pe categorii de venituri, se stabilește în limitele de mai sus, de către ministerele sau organele centrale care coordonează activitatea asociațiilor, organizațiilor sau instituțiilor respective, precum și de către Consiliul Culturii și Educației Socialiste pentru uniunile de creație, cu avizul Ministerului Finanțelor.

Articolul 12

Organizațiile socialiste prevăzute la art. 11 pot sa acorde, din fondurile create din încasări și comisioane, sume în valută cu titlu de împrumut, pentru acoperirea integrală sau parțială a cheltuielilor necesitate de deplasarea în străinătate a celor de la care se încasează astfel de comisioane. Împrumutul se acordă în limitele și condițiile stabilite de organizațiile socialiste de resort, cu avizul Ministerului Finanțelor, și se retine din orice drepturi în valută ale celor care îl datorează.

Articolul 13

Beneficiarii de sume în valută provenite din succesiuni și alte drepturi patrimoniale din străinătate pot sa utilizeze pentru plati în valută o cota de pînă la 15% din sumele primite, iar beneficiarii de sume cu titlu de pensii, donații sau ajutoare pot sa utilizeze, în același scop, o cota de pînă la 30% din sumele primite în valută.

Pentru diferențele în valută primesc contravaloarea în lei la cursurile de schimb în vigoare.

Articolul 14

Sumele în valută aferente cotelor prevăzute la art. 13 pot fi utilizate în țara, pentru cumpărări sau construiri de locuințe, cumpărări de autoturisme și alte mărfuri, pentru prestări de servicii, care au prețuri ori tarife stabilite în valută, precum și pentru plati de taxe vamale. În străinătate, sumele respective în valută pot fi folosite pentru tratamente medicale, procurari de medicamente, achiziționarea de materiale documentare, efectuarea de studii, documentare și specializare, plati de cotizatii la organizații internaționale, precum și pentru călătorii, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

În cazul în care sumele în valută se folosesc pentru cumpărarea sau construirea de locuințe în țara ori pentru cumpărarea de autoturisme din producția interna, cotele utilizabile în valută pot fi majorate de către Ministerul Finanțelor, pînă la nivelul prețului în valută al bunurilor respective.

Articolul 15

Sumele în valută primite cu titlu de donații sau ajutoare pot fi folosite integral în țara de către beneficiari, dacă s-a precizat în mod expres de către trimițător utilizarea lor pentru: cumpărări sau construiri de locuințe, cumpărări de autoturisme și alte mărfuri, pentru prestări de servicii, care au prețuri ori tarife stabilite în valută, precum și pentru plati de taxe vamale.

În cazul în care sumele în valută primite cu titlu de donații sau ajutoare sînt destinate pentru plati privind tratamente medicale în străinătate, procurari de medicamente, efectuarea de studii, specializare sau documentare, achiziționarea de materiale documentare de specialitate, cotizatii la organizații internaționale, cît și pentru călătorii, pot fi utilizate integral pentru astfel de plati, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

Sumele pînă la 100 $, primite din străinătate fără precizarea destinației, se încadrează în categoria indicată de beneficiari, pe bază de declarație, fără a se cere justificarea cu acte a provenientei.

Articolul 16

Cetățenii români avînd o însărcinare de stat ori de interes obștesc în străinătate, precum și cei trimiși ca bursieri, care realizează economii în valută din salarii, onorarii, indemnizații sau alte forme de retribuire a muncii, premii, diurne sau burse, cît și cetățenii români angajați la organizații internaționale, la societăți mixte de producție, de desfacere, bancare și altele asemenea, la instituții sau alți parteneri din străinătate, care realizează economii din sumele în valută rămase la dispoziție în condițiile prezentului decret, pot sa dispună integral de aceste economii pentru plati în valută.

Sumele în valută economisite și aduse în țara pot fi utilizate pentru construirea sau cumpărarea de locuințe, cumpărarea de mărfuri, inclusiv autoturisme și alte bunuri de folosință îndelungată sau pentru plata unor servicii care au prețuri ori tarife stabilite în valută. De asemenea, economiile respective pot fi folosite pentru călătorii sau pentru orice alte plati în străinătate, cu respectarea dispozițiilor legale.

Sumele economisite în valută pot fi preschimbate în lei la cursurile de schimb în vigoare.

Articolul 17

Cetățenii români angajați ai organizațiilor internaționale cu sediul în Republica Socialistă România, care au stabilită retributia în valută, vor primi drepturi în lei la nivelul funcțiilor asemănătoare din cadrul ministerului sau instituției cu profil de activitate similar. Diferența dintre drepturile primite de la organizația internationala, transformate în lei la cursurile în vigoare, și retributia funcției de asimilare din țara, majorată cu pînă la 25%, se vărsa cu titlu de contribuție, la fondul pentru pregătirea și perfecționarea personalului necesar activității de cooperare internationala.

Asimilarea se face de către Ministerul Muncii, la propunerea ministerului sau instituției respective în profilul căreia intra domeniul în care își desfășoară activitatea angajatul în cauza.

De asemenea, angajații pot sa beneficieze, cu avizul Ministerului Finanțelor, de o cota de pînă la 15% în devize libere, calculată asupra drepturilor primite de la organizațiile internaționale respective, în măsura în care plata acestor drepturi se face parțial în devize libere. Sumele respective în valută pot fi folosite potrivit dispozițiilor legale.

Articolul 18

Sumele în valută dobîndite de către beneficiarii menționați în prezentul decret se păstrează pe teritoriul Republicii Socialiste România numai în conturi personale deschise la Banca Română de Comerț Exterior sau la Banca Naționala a Republicii Socialiste România.

Modalitatea de deschidere a conturilor personale, efectuarea de plati din aceste conturi, categoriile de valuta din care se pot efectua plati, precum și modul de echivalare în valută liber convertibilă a celorlalte valute prevăzute în lista de cursuri a Băncii Naționale a Republicii Socialiste România, cînd valuta respectiva este utilizata pentru plati în țara, se stabilesc prin instrucțiuni ale Băncii Naționale a Republicii Socialiste România și Băncii Române de Comerț Exterior, cu avizul Ministerului Finanțelor.

Utilizarea sumelor în valută se poate face fie în interesul titularilor, fie în interesul membrilor familiilor lor: soți, copii, părinții soților.

Dreptul titularului contului de a utiliza și dispune de sumele în valută trece, în caz de deces, asupra moștenitorilor.

Articolul 19

Nedeclararea, nedepunerea sau netransferarea la termenele stabilite a sumelor prevăzute la art. 3, 5, 7, 8, 9, 11 și 17 se penalizeaza cu 0,05% pentru fiecare zi de întîrziere.

Actul de constatare și aplicare a penalizarii prevăzute la alineatul precedent constituie titlu executoriu. Ministerul Finanțelor poate aproba, în cazuri justificate, reduceri sau scutiri de penalizări.

Articolul 20

Unitățile și organizațiile din care privind cetățenii români prevăzuți la art. 1 vor încheia cu aceștia angajamente scrise din care să rezulte drepturile și obligațiile ce le revin potrivit prezentului decret. Aceste angajamente constituie titlu executoriu.

Articolul 21

Banca Naționala a Republicii Socialiste România și Banca Română de Comerț Exterior acorda dobinzi în lei la disponibilitățile din conturile personale în valută, deschise pe numele cetățenilor români, posesori de valuta în condițiile prevăzute în prezentul decret.

Nivelul dobinzii este egal cu cel stabilit pentru depunatorii pe librete C.E.C. și se aplică asupra contravalorii în lei a disponibilităților în valută, calculate pe baza cursului de schimb în vigoare.

Articolul 22

Persoanele care își stabilesc domiciliul în Republica Socialistă România cu păstrarea sau fără păstrarea cetateniei străine, pot să-și deschidă conturi personale în valută la banca, în care să-și păstreze disponibilitățile valutare pe care le au, să le utilizeze integral pentru plati în valută în țara și în străinătate sau să le transforme în lei, la cursul de schimb în vigoare.

Articolul 23

Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 februarie 1975.

Pe aceeași dată se abroga

Decretul nr. 785/1969 .

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2162/1969 ,

art. 2 din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1250/1971 ,

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 67/1970 , cît și dispozițiile din

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 574/1964

privind personalul la care se aplică prevederile prezentului decret.