Decizia nr. 803/2018
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Daniel-Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Patricia Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Melania Voinea în Dosarul nr. 26.533/3/2016 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.469D/2017.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 183 din 29 martie 2016 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 11 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 26.533/3/2016, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Melania Voinea cu prilejul soluționării unei cauze în care a solicitat acordarea pensiei pentru împlinirea limitei de vârstă de la data când a îndeplinit condițiile privind vârsta legală de pensionare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile
art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , care prevăd că pensia se acordă de la data înregistrării cererii, sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că nedepunerea cererii de pensionare la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege se sancționează cu decăderea din drepturile patrimoniale vizând pensia pentru limită de vârstă aferente perioadei cuprinse între data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege și data depunerii cererii. Arată că dreptul la pensie este un drept fundamental, care se acordă în temeiul principiului contributivității și nu poate fi afectat de nerespectarea unui termen procedural.
6.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor
art. 47 din Constituție,
întrucât stabilesc că pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, însă se acordă în funcție de categoria de pensie pe care o solicită asiguratul, de la data înregistrării cererii prin care asiguratul solicită acordarea unui anumit tip de pensie, conferindu-i astfel acestuia dreptul de a-și manifesta în mod liber opțiunea momentului în care alege să își înceteze calitatea de asigurat.
7.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
8.
Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.
9.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 183 din 29 martie 2016 .
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției,
precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora: „Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data înregistrării cererii.“
13.
Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor
art. 47 alin. (2) din Constituție
referitoare la dreptul la pensie.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile
art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
fac parte din ansamblul reglementărilor care se referă la procedura de stabilire și plată a pensiilor. Dispozițiile
art. 103 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 263/2010
dispun că dreptul la pensie „se acordă la cerere“, solicitare care se depune, începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana.
15.
Depunerea cererii de pensionare, la data îndeplinirii condițiilor legale pentru acordarea dreptului la pensie, reprezintă o opțiune a asiguratului. Astfel, asiguratul poate opta pentru depunerea acestei cereri la o dată ulterioară sau poate retrage cererea, în condițiile
art. 103 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 .
16.
Dispozițiile
art. 104
și
art. 105 din Legea nr. 263/2010
folosesc în continuare trei termeni diferiți în ceea ce privește dreptul la pensie. Astfel,
art. 104 alin. (1)
prevede că „pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată.“ Prin aceste dispoziții se reiterează vocația asiguratului care îndeplinește condițiile legale de pensionare de a solicita acordarea acestui drept.
17.
Articolul 104
alin. (2)
din aceeași lege prevede însă, ca regulă, că pensiile „se acordă de la data înregistrării cererii“. Acest text de lege nu are un caracter superfluu în raport cu prevederile alineatului anterior amintit, atât timp cât, așa cum s-a reținut și mai sus, asiguratul este liber să aleagă momentul de la care solicită acordarea dreptului la pensie, așa încât data înregistrării cererii și data îndeplinirii condițiilor legale de pensionare nu corespund întotdeauna. Astfel, spre exemplu, în lumina celor reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 387 din 5 iunie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 24 iulie 2018, femeia are dreptul, la data îndeplinirii condițiilor legale de pensionare, să opteze pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani, fără a solicita deschiderea dreptului la pensie.
18.
În sfârșit, dispozițiile
art. 105 din Legea nr. 263/2010
prevăd că „în sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepția pensiei anticipate și a pensiei anticipate parțiale, care se plătesc de la data încetării calității de asigurat.“ Curtea, prin
Decizia nr. 601 din 12 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, a reținut că acest text de lege „are în vedere doar momentul efectiv din care pensia este plătită, fiind firesc ca acesta să se plaseze doar după stabilirea cuantumului acesteia prin decizia casei de pensii. Acest fapt nu trebuie interpretat însă că, până la emiterea acestei decizii, pensionarul nu are drept la pensie, întrucât acesta se cuvine, așa cum s-a arătat, de la data îndeplinirii condițiilor legale de pensionare. Cu toate acestea, plata efectivă a acestor drepturi urmează să se facă doar începând cu momentul stabilit la
art. 105 din Legea nr. 263/2010 .“ Față de cele reținute prin decizia mai sus amintită trebuie precizat că, în situația în care momentul introducerii cererii pentru acordarea dreptului la pensie nu corespunde cu momentul îndeplinirii condițiilor legale de pensionare, data acordării pensiei este data înregistrării cererii, potrivit dispozițiilor
art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 .
19.
Curtea apreciază că acest mod de reglementare a procedurii de stabilire și plată a pensiilor nu afectează dreptul la pensie consacrat de
art. 47 alin. (2) din Constituție , întrucât nu împiedică asiguratul ca, la data îndeplinirii condițiilor legale pentru a obține dreptul la pensie, să solicite și să obțină plata acestui drept. Din contră, permite asiguratului ca, în funcție de interesele pe care le are, să stabilească momentul de la care solicită acordarea acestui drept. Faptul că dreptul la pensie este consacrat la nivel constituțional nu îi dă un caracter absolut și nu echivalează cu posibilitatea asiguraților de a ignora cerințele legale privind acordarea pensiei. Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că, în temeiul
art. 47 alin. (2) din Constituție , legiuitorul se bucură de competența exclusivă „de a stabili condițiile și criteriile de acordare a pensiilor.“ (A se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007) În plus, Curtea apreciază că instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situația plății în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret.
20.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție,
precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Melania Voinea în Dosarul nr. 26.533/3/2016 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.