Decizia nr. 529/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 241/2005 15 iulie 2005 (prevederi anume) pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
- Decizia nr. 435/2017 22 iunie 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. b)-…
Are ca temei 6
- Legea nr. 82/1991 24 decembrie 1991 a contabilității
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
- Legea nr. 241/2005 15 iulie 2005 (prevederi anume) pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
- Legea nr. 86/2006 10 aprilie 2006 privind Codul vamal al României
- Legea nr. 207/2015 20 iulie 2015 privind Codul de procedură fiscală
- Legea nr. 227/2015 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina Teodora Pop
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Adrian Dragomirescu în Dosarul nr. 1.054/108/2013** al Tribunalului Arad - Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.486D/2017.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că același autor a mai ridicat aceeași excepție de neconstituționalitate, formulând aceleași critici, excepție care a fost soluționată prin
Decizia nr. 435 din 22 iunie 2017 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 21 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.054/108/2013**, Tribunalul Arad - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Adrian Dragomirescu într-o cauză în care împotriva autorului excepției a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută la
art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 .
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile
art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005
sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, contravenind standardelor de calitate a legii, ce rezultă din dispozițiile constituționale ale
art. 1 alin. (5) , și principiului legalității incriminării, prevăzut la
art. 23 alin. (12) din Constituție
și la
art. 7 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se susține în acest sens că sintagmele „actele contabile“ și „alte documente legale“ nu sunt definite legal, motiv pentru care elementul material al infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute la
art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005
nu poate fi determinat. Sunt invocate jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la standardele de calitate a legii, precum și prevederile
art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
6.
Tribunalul Arad - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile legale criticate sunt clare, precise și previzibile și că dispozițiile
art. 2 din Legea nr. 241/2005
definesc, prin trimitere la alte acte normative, noțiunile criticate de autorul excepției.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile
art. 2 lit. c) din Legea nr. 241/2005
definesc noțiunea de „documente legale“ ca reprezentând documentele prevăzute de
Legea contabilității nr. 82/1991, republicată , și de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora, aceasta fiind o definiție generică ce include actele prevăzute a fi întocmite potrivit legii contabilității. Se susține că enumerarea actelor contabile în cuprinsul infracțiunii prevăzute la
art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005
este exemplificativă, actele contabile făcând parte din sfera generică a documentelor legale. Mai mult, se arată că la stabilirea sensului sintagmelor criticate trebuie avută în vedere și
Decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile unite , prin care s-a stabilit că fapta de omisiune, în tot sau în parte, ori evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive constituie infracțiunea complexă de evaziune fiscală, prevăzută de
art. 9 alin. (1) lit. b)
și
c) din Legea nr. 241/2005
[ fost art. 11 lit. c) ,
fost art. 13 din Legea nr. 87/1994 ], nefiind incidente dispozițiile
art. 43
( fost art. 37 ,
fost art. 40 ) din
Legea nr. 82/1991 - Legea contabilității , raportat la
art. 289 din Codul penal , aceste activități fiind cuprinse în conținutul constitutiv al laturii obiective a infracțiunii de evaziune fiscală.
9.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate sunt constituționale. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și la cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la standardele de calitate a legii și se susține că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise și previzibile, fiind accesibile destinatarilor legii penale, înțelesul sintagmelor criticate fiind necesar a fi determinat prin interpretarea lor sistematică, în contextul reglementării din care fac parte. Se face trimitere la
deciziile Curții Constituționale nr. 82 din 20 septembrie 1995 ,
nr. 874 din 23 octombrie 2012
și
nr. 363 din 7 mai 2015 . Se arată că această cunoaștere a existenței normei de incriminare, care poate fi separată de cunoașterea conținutului acesteia, atrage obligația destinatarului ei să se informeze asupra exigențelor instituite de lege, dar și în privința consecințelor nesocotirii acestor cerințe.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au următorul cuprins: „Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: „[...] b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; [...]“.
13.
Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale
art. 1 alin. (5)
cu privire la calitatea legii și ale
art. 23 alin. (12)
referitor la legalitatea incriminării, precum și prevederilor
art. 7 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la legalitatea incriminării.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile
art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, fiind pronunțate în acest sens
Decizia nr. 189 din 10 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 2 iunie 2011,
Decizia nr. 259 din 5 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 17 august 2016, și
Decizia nr. 435 din 22 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 18 octombrie 2017, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.
15.
Prin
Decizia nr. 435 din 22 iunie 2017 , paragrafele 21-23, Curtea a statuat că dispozițiile
art. 23 alin. (12) din Constituție
impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi cu respectarea cerințelor de calitate a acestora, care se circumscriu principiului legalității prevăzut la
art. 1 alin. (5) din Constituție . Având în vedere jurisprudența proprie și pe cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la condițiile pe care o lege trebuie să le îndeplinească pentru a fi conformă
Constituției
și
Convenției,
Curtea a reținut că o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de
Constituție , cât și de
Convenție
numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii.
16.
Prin aceeași decizie, referitor la sintagma „în actele contabile ori în alte documente legale“, Curtea a reținut că formulările speciale ce se regăsesc în materia contabilității și fiscalității impun contribuabililor obligații punctuale în ceea ce privește înregistrarea operațiunilor comerciale și a veniturilor obținute. Curtea a reținut că, de principiu, contribuabilul este obligat să își înregistreze toate aceste operațiuni în evidențele sale contabile, iar unele dintre acestea, și în alte documente legale. De exemplu, vânzările, ca de altfel și cumpărările, se înregistrează atât în contabilitatea societății în ordine cronologică, potrivit prevederilor
Legii contabilității nr. 82/1991 , cât și în decontul de T.V.A., document special pentru stabilirea, calcularea și virarea sumelor datorate de contribuabil bugetului de stat și invers. Totodată, s-a constatat că aceste operațiuni se înregistrează și în jurnalul de vânzări, și în jurnalul de cumpărări. Astfel, omisiunea evidențierii operațiunilor comerciale poate consta fie în neîntocmirea documentelor justificative pentru venitul realizat, fie în neînscrierea documentelor justificative întocmite în celelalte documente contabile sau în alte documente legale, fie în înregistrarea unor venituri mai mici decât cele realizate în realitate. S-a reținut, totodată, că necalcularea, neînregistrarea și neraportarea acestor operațiuni determină, în final, pagube la bugetul de stat prin neînregistrarea veniturilor încasate și neplata obligațiilor fiscale aferente acestora.
17.
De asemenea, prin
Decizia nr. 259 din 5 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 17 august 2016, Curtea a reținut că sintagma „în actele contabile ori în alte documente legale“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005
este clar definită de lege, întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile
art. 1 alin. (5) din Constituție , orice persoană putându-și da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora.
18.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
19.
Având în vedere argumentele mai sus invocate, Curtea reține că sintagmele „actele contabile“ și „alte documente legale“ sunt clare, precise și previzibile, neîncălcând exigențele de calitate a legii prevăzute la
art. 1 alin. (5) din Constituție
și nici garanțiile specifice principiului legalității incriminării, astfel cum acesta este reglementat la
art. 23 alin. (12) din Constituție
și la
art. 7 din Convenție .
20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Dragomirescu în Dosarul nr. 1.054/108/2013** al Tribunalului Arad - Secția penală și constată că prevederile
art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.