Ordinul nr. 98/2000
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile sanitare veterinare de securitate pentru laboratoarele de febra aftoasa
prezumat în vigoare
Ministrul agriculturii și alimentației,
în temeiul
art. 31 alin. 1 din Legea sanitară veterinara nr. 60/1974 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, al
privind acceptarea de către România a Actului constitutiv al Comisiei Europene de Lupta împotriva Febrei Aftoase,
în baza prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 6/1999
privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Alimentației, modificată și completată prin
Hotărârea Guvernului nr. 331/2000 ,
ținând seama de Referatul de aprobare al Agenției Naționale Sanitare Veterinare nr. 95.542 din 30 mai 2000,
emite următorul ordin:
Articolul 1
Se aprobă Norma sanitară veterinara privind condițiile sanitare veterinare de securitate pentru laboratoarele de febra aftoasa, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Agenția Naționala Sanitară Veterinara va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Articolul 3
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii și alimentației, Ștefan Pete, secretar de stat
Anexa 1 NORMA SANITARĂ VETERINARA
privind condițiile sanitare veterinare de securitate pentru laboratoarele de febra aftoasa
Capitolul 1 Dispoziții generale
1. Febra aftoasa este una dintre cele mai contagioase boli. Manipularea virusului în laborator fără aplicarea unor măsuri de precautie adecvate constituie un risc deosebit de mare. Scăparea unei singure unități infectioase de virus din laborator ar putea constitui cauza producerii unei epizootii.
2. Principalele surse de virus sau de acid ribonucleic infectios, în ordinea crescanda a riscului de a produce boala, sunt:
a) culturile celulare infectate;
b) soarecii, cobaii, iepurii etc. infectati;
c) manipularea unor mari cantități de virus pentru determinări fizice sau chimice în vase de laborator neacoperite, de exemplu: purificare, inactivare etc.;
d) bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și alte specii de animale receptive infectate.
3. Căile prin care virusul febrei aftoase sau acidul ribonucleic infectios poate scapa în afară laboratorului sunt:
- personalul;
- aerul;
- apele uzate sau alte reziduuri;
- echipamentul.
4. Prezenta norma sanitară veterinara reglementează măsurile de securitate care se aplică pentru a se preintampina orice cale de scăpare a virusului febrei aftoase în exterior, astfel:
a) prevenirea intrării ilegale în zona de restrictie;
b) amenajarea filtrului sanitar cu dușuri, schimbarea hainelor de strada cu echipamentul de lucru etc.;
c) asigurarea unor condiții corespunzătoare pentru personal în incinta și la părăsirea laboratorului;
d) aplicarea unor reguli de izolare a laboratorului de febra aftoasa;
e) utilizarea de virus inactivat, atunci când este posibil;
f) menținerea unei presiuni negative a aerului în incintele în care se manipuleaza virusul, precum și decontaminarea aerului evacuat;
g) decontaminarea apelor reziduale;
h) inactivarea probelor lucrate;
i) decontaminarea echipamentului și materialelor înainte de părăsirea zonei de restrictie.
5. Pentru a se realiza un nivel înalt de izolare se aplică un set de măsuri de securitate și se asigura dotarea cu o instalatie tehnica adecvată, toate acestea efectuandu-se sub supravegherea și controlul unui medic veterinar - specialist pentru securitatea febrei aftoase.
6. Specialistul pentru securitatea febrei aftoase primește săptămânal rapoarte tehnice privind aparatura și instalațiile și monitorizează performantelor acestora.
Pe baza înregistrărilor zilnice specialistul pentru securitatea febrei aftoase întocmește un raport anual privind securitatea laboratorului, pe care îl va inainta directorului laboratorului de febra aftoasa.
7. Laboratoarele de febra aftoasa care îndeplinesc și mențin cu strictețe condițiile de securitate pot fi autorizate sa manipuleze virusul febrei aftoase pentru:
a) diagnostic; și/sau
b) producția de masa virala;
c) testare de vaccinuri, inclusiv pentru infectia la animale mari;
d) infectii experimentale pe animale mari.
Capitolul 2 Cerințe minime de securitate pentru laboratoarele de febra aftoasa
A. Personalul 1. Personalul laboratorului de febra aftoasa va fi familiarizat cu procedura de lucru în zona de restrictie, va fi instruit pe probleme de securitate a bolilor majore și cu privire la procedurile de evacuare în caz de urgenta. 2. Intrarea și ieșirea personalului în/din zona de restrictie se vor face numai prin filtrul sanitar special amenajat pentru schimbarea imbracamintei la intrare, prevăzut cu camere cu dușuri. 3. Prin clauza prevăzută în contractul de muncă personalul va fi de acord sa nu crească animale receptive la febra aftoasa, sa nu locuiască în gospodării în care asemenea animale sunt ținute, chiar dacă ele aparțin altor persoane, și sa accepte o carantina de minimum 3 zile în cazul unor eventuale contacte cu animale care pot contracta febra aftoasa. 4. Personalul va folosi cu strictețe echipamentul de laborator numai în zona de restrictie. 5. Aceste reguli sunt aplicabile și vizitatorilor, în special cele cu privire la procedurile de decontaminare. B. Construcțiile 1. Clădirile care includ și conductele de aer condiționat sunt întreținute astfel încât să asigure un grad înalt de etanseitate pentru aer și sa nu permită pătrunderea pasarilor, rozatoarelor și insectelor. 2. Ferestrele sunt fixe, rezistente la operațiunile executate sub presiune și la socurile din camera în care sunt adapostite animalele. 3. Ușile au înscrisă pe partea exterioară avertizarea: "Acces numai pentru personalul autorizat - Risc biologic"; ele sunt prevăzute cu sistem de închidere automată etansa și nu au geamuri. Pentru restrictionarea accesului usa de la intrarea în clădire este permanent incuiata. 4. Pereții, plafoanele și pardoseala clădirilor au suprafețele adecvate, ușor de curatat și cu intrari etansate la liniile de serviciu. C. Aerul și sistemul de ventilație 1. Aerul din zona de manipulare a virusului febrei aftoase se evacueaza prin sisteme de filtrare "HEPA", care garantează o presiune atmosferica negativa de cel puțin 35 pascali - 3,5 mm coloana de apa - pentru camerele de laborator și camerele pentru animale mici pentru experiențe și de 50 pascali - 5 mm coloana de apa - pentru încăperile de producție pe scara larga a vaccinului și încăperile pentru animale mari. Aerul evacuat din încăperile unde se fac experimente pe animale mari trece prin doua filtre "HEPA", montate în serie. Instalatia de filtre permite testarea și schimbarea filtrelor în condiții de siguranță, fără a fi necesară demontarea acestora. Manometrele pentru măsurarea presiunii negative sunt instalate în locuri amenajate special și, dacă este cazul, în locurile unde sunt plasate filtrele. Manometrele sunt monitorizate și înregistrate cu regularitate și, după caz, prevăzute cu sisteme de alarma. Atunci când se pornește sau se oprește sistemul de ventilație, se procedează astfel încât să se prevină o presiune pozitiva. Se pot cupla ventilatoare de admisie și de extragere a aerului, astfel încât pierderile ventilatoarelor de extragere să fie anihilate de ventilatoarele de admisie și să se prevină refluxul de aer contaminat spre exterior cu ajutorul unei valve în conducta de admisie a aerului. 2. Sursa de electricitate a laboratorului este dublata cu o sursa suplimentară de curent, independenta, care să pornească, în caz de avarie, în câteva minute. 3. Operațiunile cu virusul febrei aftoase se fac numai în hote verticale clasa a 2-a, revizuite periodic și etalonate. 4. Sistemul de ventilație este monitorizat în permanenta. 5. Înainte de instalare filtrele "HEPA" se testeaza. Aceste teste se fac cel puțin o dată la 2 ani și ori de câte ori este nevoie, de exemplu, când apare o schimbare brusca a presiunii. Testarea filtrelor se face numai de personalul specializat. Metodele pentru testarea filtrelor sunt: a) detectia fotometrica, utilizându-se DOP (dioctyl phtalate) sau Shell Ondina; b) testul cu litiu prin flow fotometrie; c) testul de numărare electronică a particulelor. 6. Filtrele sunt schimbate atunci când diferențele de presiune depășesc anumite limite sau ori de câte ori este nevoie, potrivit unei proceduri autorizate, în concordanta cu instrucțiunile de fabricație. Înlocuirea filtrelor din exterior se face numai după decontaminarea acestora prin autoclavare sau incinerare. 7. Filtrele din cabinetele de siguranță sunt testate înainte și după instalare, folosindu-se metode identice sau echivalente cu cele folosite pentru testarea filtrelor "HEPA". După schimbare filtrele se decontamineaza prin autoclavare sau prin alte metode, înainte de a fi scoase din zona de restrictie. D. Efluentii 1. Fluxul de ape uzate din laboratoarele de febra aftoasa și din spațiile în care sunt ținute animalele este tratat în asa fel încât să se asigure inactivarea virusului febrei aftoase. În acest scop se poate folosi tratamentul termic sau chimic. 2. Întregul sistem de tratare a apei uzate, inclusiv sistemul de transport al acesteia la unitățile de tratare, asigura o capacitate suficienta de stocare, îndeplinește condițiile specifice acestui scop și este dotat cu un echipament de monitorizare automat prin care sunt controlate temperatura de sterilizare, timpul și temperatura maxima sau pH, necesare pentru evacuarea apei uzate. 3. Apele uzate se inactiveaza prin: - căldură la o temperatura de 100°C, timp de o ora, sau printr-un tratament termic echivalent; - tratament chimic cu hidroxid de sodiu (NaOH) și carbonat de sodiu (Na(2)CO(3)) sau prin alt tratament alcalin la pH 12, timp de cel puțin 10 ore. Reziduurile solide se sterilizeaza prin: - tratament prin căldură umeda (autoclavare) la o temperatura de 115°C în centrul materialului, timp de 30 de minute, sau prin alt tratament termic echivalent; - incinerarea pe loc, în crematorii, cu o capacitate suficienta pentru cantitățile de reziduuri solide ce urmează să fie procesate, în condiții de siguranță. 4. Sistemele de inactivare a virusului febrei aftoase sunt monitorizate în permanenta și înregistrate ca parte integrantă a sistemului de siguranță. În cazul unor eventuale defectiuni întregul sistem este urgent protejat, pentru evitarea deversarii de material potențial infectios. E. Materiale și echipamente 1. Accesoriile de laborator: - mesele și suprafețele de lucru trebuie să fie netede și impermeabile; - centrifugele și omogenizatoarele sunt proiectate astfel încât să poată retine aerosolii. Accesoriile de laborator și echipamentul sunt curatate și dezinfectate corespunzător și la intervale de timp stabilite. Curatarea și dezinfectia accesoriilor de laborator și a echipamentului sunt certificate și înregistrate de șeful de laborator. 2. Manipularea virusului febrei aftoase se face cu deosebită atenție. Manipularea virusului în afară vaselor de laborator închise se face numai în hotele de securitate de clasa. Procesarea - lucrul cu cantități mari de virus - se face numai în sisteme închise. Decontaminarea aerului din locul unde se lucrează cu vase de laborator, pipete și aparatura de lucru se face înainte de a deschide încăperea pentru curățenie, întreținere, reparatie etc. 3. Inocularea, menținerea și supravegherea animalelor infectate se fac numai în încăperi din zona de restrictie, sub presiune negativa a aerului. Întregul personal poarta echipament de protecție când manipuleaza virusul, când inoculeaza sau când lucrează cu animale infectate. La ieșirea din camerele de operare personalul lasă echipamentul și îmbrăcămintea în aceste camere pentru a fi supuse decontaminarii. 4. Echipamentul și materialele de lucru, înainte de a fi scoase din zona de restrictie, sunt decontaminate, în funcție de mărime și de timpul de folosință, prin: - căldură - autoclavare cu vapori de apa - la o temperatura de 115°C, timp de 30 de minute, sau prin căldură în echivalenta: - căldură uscata, la o temperatura de 50°C, timp de 48 de ore, pentru anumite instrumente sensibile; - fumigatii cu formaldehida - după dezinfectia suprafețelor - 10 g/mc , la 70% umiditate, timp de cel puțin 10 minute, sau 3 g/mc, timp de 24 de ore, sau în echivalenta cu alte aldehide, cum ar fi glutaraldehida sau oxidul de etilenă 0,8 g/litru, la o temperatura de 50°C, timp de 1,5 ore; - spalare în dezinfectante chimice, cum sunt: carbonat de sodiu (soda de rufe - Na(2)CO(3)) - soluție 4%; soda caustica (NaOH) - soluție 0,5%; acid citric - 0,2%; formaldehida - soluție 4% sau echivalent glutaraldehida; - alte dezinfectante aprobate în acest scop. Eficacitatea dezinfectantelor menționate mai sus este considerabil marita prin adăugarea de detergenti neionici în concentrație de 0,005% . 5. Decontaminarea hainelor de lucru înainte de a fi scoase din zona de restrictie, pentru spalare, se face prin autoclavare la o temperatura de 115°C, timp de 30 de minute, sau prin echivalentul în căldură. Spalarea hainelor de lucru se face la o temperatura de 80°C, cu detergent, în interiorul zonei de restrictie. Decontaminarea hârtiilor se face la o temperatura de 50°C, timp de 48 de ore, iar pentru foi individuale, prin fumigatii. Scoaterea unor cărți din zona de restrictie se face cu precautii deosebite, sub supravegherea specialistului de securitate a bolii, fiind preferabil sistemul de bariera cu fax. Toate materialele contaminate, inclusiv animalele de laborator moarte, se introduc în pungi de plastic, se sigileaza și apoi se introduc în containere închise, pentru a fi autoclavate sau, după caz, incinerate. Înainte de ieșirea din zona de restrictie suprafața containerelor se dezinfecteaza obligatoriu. Materialele biologice se transmit la alte laboratoare numai dacă exista certitudinea ca ele nu conțin virusul febrei aftoase. Laboratorul care primește materialul biologic este informat asupra potențialului de risc pentru acest material și semnează un angajament ca este pregătit sa primească astfel de material biologic și ca va aplica cu strictețe măsurile de precautie necesare. ──────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.