Decizia nr. 21/2024

Pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. (...)

(4)

Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2^1. Tabelul nr. 2^1

Perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5

Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare

(%)

până la 1 an

0,50

peste 1 an

0,45

peste 2 ani

0,40

peste 3 ani

0,35

peste 4 ani

0,30

peste 5 ani

0,25

peste 6 ani

0,20

între 7 și 8 ani

0,15

(5)

Persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și preparării minereurilor de uraniu, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac și derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu ori de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice și/sau de cocs metalurgic, a prelucrării țițeiului sulfuros, desulfurării benzinei, a țițeiului parafinos și neparafinos, a distilării țițeiului în vederea producerii păcurii și a uleiurilor, respectiv în localitățile Baia Mare, Călărași, Copșa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureș, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum și în localitățile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieș, Bistra, Lupșa, Ocna Mureș, Ocoliș, Roșia Montană, Sălciua și Zlatna din județul Alba, Aluniș, Arad, Cicir, Fântânele, Frumușeni, Horea, Mândruloc, Tisa Nouă, Vladimirescu din județul Arad, Pitești din județul Argeș, Bacău, Comănești și Onești din județul Bacău, Băița din județul Bihor, Maieru, Rodna și Șanț din județul Bistrița-Năsăud, Codlea, Crizbav, Făgăraș, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou și Victoria din județul Brașov, Brăila, Chișcani și Tichilești din județul Brăila, Anina, Armeniș, Ciudanovița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu și Reșița din județul Caraș-Severin, Aghireșu, Câmpia Turzii, Căpușu Mare, Dej, Iara și Turda din județul Cluj, Năvodari din județul Constanța, Baraolt din județul Covasna, Târgoviște și Titu din județul Dâmbovița, Ișalnița din județul Dolj, Galați din județul Galați, Clejani, Giurgiu din județul Giurgiu, Letca Nouă, Brănești, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgotești, Fărcășești, Ionești, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopșoru, Prigoria, Roșia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni și Urdari din județul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic și Tulgheș din județul Harghita, Aninoasa, Baia de Criș, Băița, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petrila, Petroșani, Răchitova, Șoimuș, Teliucu Inferior, Uricani, Vața de Jos, Vețel, Vulcan din județul Hunedoara, Ciulnița și Slobozia din județul Ialomița, Băiuț, Borșa, Cavnic, Cicârlău, Desești, Satulung, Șișești, Remetea Chioarului și Copalnic Mănăștur din județul Maramureș, Grințieș și Săvinești din județul Neamț, Brazi, Comarnic, Florești, Ploiești și Valea Călugărească din județul Prahova, Videle din județul Teleorman, Broșteni,

Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani și Vatra Dornei din județul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag și Tomești din județul Timiș, Mina Altân Tepe și Tulcea din județul Tulcea, Berbești și Râmnicu Vâlcea din județul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localității în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).

(6)

Prevederile alin. (5) se aplică până la data de 31 decembrie 2030.

(7)

Persoanele ale căror drepturi de pensie anticipată parțială s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016 beneficiază de recalcularea pensiei prin aplicarea prevederilor alin. (4).

(8)

Recalcularea prevăzută la alin. (7) se face la cererea persoanei interesate, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin și se plătesc începând cu luna următoare înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii în evidențele căreia se află dosarul de pensie al solicitantului.

(9)

Prevederile alin. (7) și (8) se aplică persoanelor care, până în luna depunerii cererii, inclusiv, nu au îndeplinit condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la

art. 65 alin. (4)

și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parțiale.

Transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu.

12.

Normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , cu modificările și completările ulterioare ( Normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010 )

Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la

art. 65 alin. (5)

din lege pot solicita pensia anticipată parțială, fără penalizare, cu cel mult 2 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 sau, după caz, în

anexa nr. 6

la lege.

III.

Orientările jurisprudențiale divergente

13.

Autorul sesizării a arătat că nu există un punct de vedere unitar asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării, fiind conturate două orientări jurisprudențiale divergente.

14.

Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că beneficiul prevăzut de

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010

referitor la pensia anticipată parțială nu poate fi cumulat cu cel acordat prin

art. 65 alin. (5)

din aceeași lege, nefiind posibilă recalcularea numărului de luni de anticipare prin eliminarea penalizării prevăzute de

alin. (4)

al aceluiași articol.

15.

În această orientare s-a reținut că nu există niciun temei legal în baza căruia să se poată dispune o asemenea recalculare și ori de câte ori legiuitorul a intenționat să acorde această posibilitate unui pensionar, pentru același tip de pensii, a prevăzut-o în mod expres, indicându-se, spre exemplu, dispozițiile

art. 65 alin. (7) din Legea nr. 263/2010 . Totodată, unei asemenea recalculări i se opun prevederile

art. 66

din același act normativ care prevăd că la acordarea pensiei anticipate parțiale reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la

art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de această lege sau de alte reglementări, precum și

art. 67 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

care stabilește că eliminarea diminuării operează la îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, neexistând niciun temei legal pentru recalculare.

16.

S-a mai argumentat că beneficiul eliminării penalizării prevăzute de

art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010

poate fi stabilit doar la data deschiderii inițiale a dreptului la pensie anticipată parțială, persoana îndreptățită având posibilitatea de a opta pentru pensie anticipată parțială fie în „condițiile dreptului comun“ reprezentat de dispozițiile

art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , cu o penalizare corespunzătoare numărului de luni de anticipare, fie în „condițiile restrictive“ ale

art. 65 alin. (5)

din lege, cu doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără penalizare. Astfel,

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

reglementează un alt tip de pensie anticipată parțială, în care penalizarea prevăzută la

art. 65 alin. (4)

din aceeași lege este complet exclusă.

17.

În sensul primei opinii au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de curțile de apel Alba Iulia, Brașov, Craiova, Cluj, Ploiești, Timișoara și tribunalele Dâmbovița și Ialomița.

18.

În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că este posibilă recalcularea pensiei anticipate parțiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de

alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 .

19.

S-a argumentat că acest beneficiu este recunoscut date fiind condițiile speciale în care a locuit pensionarul mai mult de 30 de ani, în zone afectate de poluare, neexistând o dispoziție legală care să interzică cumulul acestor beneficii [ca un pensionar care a solicitat și obținut pensia anticipată parțială în condițiile

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010

să obțină, prin recalcularea pensiei în plată, cu doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, eliminarea penalizării prevăzute la

alin. (4)] .

20.

S-a mai arătat că

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

nu reglementează un alt tip de pensie anticipată parțială, ci un beneficiu subsumat regimului juridic al acestui tip de pensie, care se cuvine tuturor beneficiarilor, indiferent dacă la momentul la care se prevalează de acest beneficiu au pensie anticipată parțială. Totodată, s-a apreciat că nu este aplicabilă nici interdicția prevăzută de

art. 66 din Legea nr. 263/2010

care vizează reduceri cumulate ale vârstei de pensionare, considerându-se că reducerea de 2 ani prevăzută la

art. 65 alin. (5)

din lege nu se cumulează cu cea de până la 5 ani prevăzută la

art. 65 alin. (1)

din același act normativ, ci se include în ea. De altfel, s-a considerat că recalcularea reprezintă o dispoziție mai favorabilă pensionarilor, iar neaplicarea sa ar crea o situație discriminatorie între aceștia.

21.

În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de curțile de apel Alba Iulia, București, Constanța, Cluj, Ploiești, Timișoara și tribunalele Caraș-Severin, Tulcea.

IV.

Jurisprudența Curții Constituționale

22.

Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010 , însă cu privire la alte aspecte decât cele care interesează prezenta sesizare.

23.

Pe rolul instanței de contencios constituțional se află 6 dosare aflate în fază de raport, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 .

V.

Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

24.

Prin

Decizia nr. 24 din 20 mai 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 20 iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea problemă de drept: „Cum se interpretează și se aplică dispozițiile

art. 65 alin. (1) ,

(4)

și

(5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a stabili dacă o persoană care beneficia de o pensie anticipată parțială în temeiul

art. 65 alin. (1)

și

(4)

din lege poate solicita recalcularea numărului de luni de anticipare în situația modificării ulterioare a dispozițiilor

art. 65 alin. (5)

sau dacă poate solicita înscrierea la pensia anticipată parțială în temeiul

art. 61 alin. (1)

și

(5)

din aceeași lege“, reținându-se că nu este îndeplinită condiția noutății.

VI.

Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

25.

Procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în acord cu litera și spiritul legii.

26.

În acest sens a argumentat că

art. 66 din Legea nr. 263/2010

se opune ca reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută de

art. 65 alin. (1)

din aceeași lege pentru acordarea pensiei anticipate parțiale să fie cumulată cu orice altă reducere reglementată de această lege sau de alte acte normative.

27.

În baza interpretării logico-sistematice și literale a dispozițiilor

art. 65 din Legea nr. 263/2010

pot fi decelate două tipuri de pensie anticipată parțială.

28.

Primul tip de pensie anticipată parțială este cel prevăzut de

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010 , respectiv o pensie anticipată parțială cu penalizare prin diminuarea cuantumului pensiei proporțional cu numărul de luni de anticipare, potrivit tabelului nr. 2^1 din

alin. (4)

al aceluiași articol. Acest tip de pensie anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

29.

Al doilea tip de pensie anticipată parțială, respectiv pensia anticipată parțială fără penalizare, este cel prevăzut de

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 , fiind recunoscut persoanelor care au locuit cel puțin 30 de ani în zone afectate de poluarea remanentă din anumite localități și localitățile aflate pe o rază de 8 km în jurul localităților în care se afla situl contaminat și care beneficiau de această pensie cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea instituită de

art. 65 alin. (4)

din aceeași lege. Această pensie anticipată parțială era disponibilă până la data de 31 decembrie 2030, conform

art. 65 alin. (6) din Legea nr. 263/2010 .

30.

Având în vedere că cele două tipuri de pensie anticipată parțială au un regim juridic distinct atât sub aspectul condițiilor de acordare, cât și sub aspectul cuantumului pensiei, în cazul pensionarilor care beneficiază de o pensie anticipată parțială stabilită în condițiile

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010

nu este posibil ca, prin cumularea reducerii prevăzute de

art. 65 alin. (1)

cu cea instituită de

art. 65 alin. (5)

din aceeași lege, să se ajungă la diminuarea sau eliminarea penalizării prevăzute în

alineatul (4)

al aceluiași articol.

31.

Prin această modalitate de aplicare a legii s-ar forma o lex tertia. În plus, în considerarea caracterului de excepție al pensiei anticipate parțiale,

art. 66 din Legea nr. 263/2010

interzice orice cumul între reducerea vârstei standard de pensionare avută în vedere la acordarea pensiei prevăzute la

art. 65 alin. (1)

din lege cu alte reduceri prevăzute de aceeași lege sau de alte acte normative.

32.

Singura posibilitate recunoscută de legiuitor este aceea a transformării unei pensii anticipate parțiale cu penalizare prevăzute de

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010

într-o pensie pentru limită de vârstă.

33.

Condițiile înscrierii la pensie sunt cele prevăzute de legea în vigoare la data pensionării, iar modificările legislative ulterioare ale elementelor avute în vedere la stabilirea pensiei pot produce efectele juridice prevăzute de lege și în privința drepturilor anterior deschise numai dacă există o normă expresă

care să recunoască posibilitatea pensionarului de a beneficia de o astfel de modificare, dacă generează efecte mai favorabile.

34.

În acest context se observă că singura dispoziție de recalculare a pensiilor anticipate parțiale stabilite cu penalizare este cea cuprinsă în

alin. (7)

-

(9) ale art. 65 din Legea nr. 263/2010 , introduse prin

articolul unic al Legii nr. 216/2017

pentru completarea

articolului 65 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

35.

În acest caz, recalcularea a vizat exclusiv drepturile de pensie aferente pensiilor anticipate parțiale deschise în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016, anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 142/2016

pentru modificarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice ( Legea nr. 142/2016 ). Prin acest act normativ s-a realizat o primă extindere a sferei beneficiarilor pensiei anticipate parțiale fără penalizare, destinată să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu în privința persoanelor pensionate până la data intrării în vigoare a

Legii nr. 142/2016 , precum și pentru asigurarea conformității cu principiul neretroactivității legii.

36.

Fiind în prezența a două categorii de pensii anticipate parțiale, dacă o persoană îndeplinește condițiile pentru ambele categorii de pensii anticipate parțiale, ea poate opta pentru oricare dintre acestea, fără să le poată cumula.

37.

Prin urmare, nu este posibilă recalcularea pensiei anticipate parțiale reglementate de

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010

prin cumularea beneficiului prevăzut de

art. 65 alin. (1)

cu cel instituit de

art. 65 alin. (5)

din aceeași lege și nici reducerea sau, după caz, eliminarea diminuărilor pentru fiecare lună de anticipare prevăzute de

art. 65 alin. (4)

din aceeași lege, ca urmare a acestui cumul.

VII.

Opinia judecătorilor-raportori

38.

Judecătorii-raportori au apreciat că nu este posibilă recalcularea pensiei anticipate parțiale stabilită în condițiile

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010

prin aplicarea dispozițiilor

art. 65 alin. (5)

din același act normativ.

VIII.

Înalta Curte de Casație și Justiție

VIII.1.

Asupra admisibilității sesizării

39.

Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune analizarea condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispozițiile

art. 515 din Codul de procedură civilă , potrivit cărora „recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii“, precum și ale

art. 514

din același cod, referitoare la obiectul recursului și la titularul dreptului de sesizare.

40.

Astfel, se constată că autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați, face parte din categoria subiecților ce pot promova recurs în interesul legii, prevăzuți de

art. 514 din Codul de procedură civilă .

41.

Este îndeplinită și cerința de ordin formal reglementată de dispozițiile

art. 515 din Codul de procedură civilă

- dovada că problemele de drept care formează obiectul sesizării au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive -, având în vedere jurisprudența anexată sesizării și ilustrată prin hotărâri judecătorești definitive.

42.

Sub acest din urmă aspect se constată că din hotărârile judecătorești care însoțesc memoriul înaintat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați rezultă că se identifică practică neunitară la nivelul instanțelor. În acest sens, tribunalele și curțile de apel, în cazuri de speță, au exprimat puncte de vedere diferite, conturându-se orientările divergente menționate de autorul sesizării, întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, concretizate în hotărârile judecătorești definitive alăturate recursului în interesul legii.

43.

Sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, acesta se circumscrie dispozițiilor

art. 514 din Codul de procedură civilă , întrucât privește o problemă de drept soluționată diferit de instanțele judecătorești, finalitatea recurgerii la această instituție juridică fiind asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, condiție care se reține a fi îndeplinită.

44.

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că sesizarea își păstrează caracterul admisibil, deși, anterior înregistrării ei (26 septembrie 2024), dispozițiile legale a căror interpretare se solicită au fost abrogate explicit prin

art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023

privind sistemul public de pensii^1 ( Legea nr. 360/2023 ), iar noul act normativ nu mai prevede tipul de pensie în legătură cu care s-a formulat recursul în interesul legii. ^1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023 și intrată în vigoare la 1 septembrie 2024, cu excepția anumitor prevederi din acest act normativ, care nu prezintă relevanță pentru soluționarea prezentei sesizări, ce au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024.

45.

Aceasta întrucât, potrivit dispozițiilor tranzitorii reglementate prin

art. 150

din actul normativ anterior menționat, „litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul“, iar conform

art. 152

din aceeași lege „cererile înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluționează conform normelor legale existente la data depunerii cererii“.

46.

În plus, transformarea pensiilor anticipate parțiale, stabilite potrivit dispozițiilor

art. 65 din Legea nr. 263/2010 , în pensii anticipate, conform

art. 144 alin. (4)

și

art. 146 din Legea nr. 360/2023 , se face ținându-se seama de reglementările în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie.

VIII.2.

Asupra fondului sesizării

47.

Cu titlu prealabil, se reține că textele legale a căror interpretare se solicită prin mecanismul recursului în interesul legii sunt reprezentate de dispozițiile

art. 65 alin. (1) ,

(4)

și

(5) din Legea nr. 263/2010 , având conținutul normativ expus la punctul II din prezenta decizie.

48.

Prin intermediul sesizării se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească în ce măsură titularul unei pensii anticipate parțiale poate să valorifice, prin recalcularea pensiei în plată, cu doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare și beneficiul reducerii acestei vârste fără diminuarea corespunzătoare lunilor de anticipare, în condițiile locuirii timp de cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, ținând seama de faptul că dispozițiile legale relevante au fost modificate succesiv, fără să fie instituite norme tranzitorii pentru situațiile intertemporale apărute și fără să se prevadă recalcularea numărului lunilor de anticipare.

49.

După cum s-a observat în jurisprudența de unificare a instanței supreme^2, la data intrării în vigoare a

Legii nr. 263/2010

(1 ianuarie 2011, cu excepția anumitor dispoziții fără relevanță pentru prezenta sesizare) textul

art. 65 alin. (5)

avea o sferă restrânsă de aplicabilitate, în sensul că recunoștea beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, doar persoanelor care locuiseră cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă cauzată de extracția și prelucrarea minereurilor neferoase cu conținut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copșa Mică și Zlatna și pe o rază de 8 km în jurul acestor localități. ^2

Decizia nr. 24 din 20 mai 2024

a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 20 iunie 2024.

50.

Circumstanțierea, în această modalitate, a destinatarilor normei a avut drept consecință judecarea unor astfel de litigii, în cadrul cărora titulari ai unor pensii anticipate parțiale solicitau recunoașterea beneficiului normei, adică înlăturarea penalizării prevăzute de

alin. (4) al art. 65 din Legea nr. 263/2010

pentru 24 de luni (corespunzătoare celor 2 ani prevăzuți de dispoziția legală) și recalcularea pensiilor, de către instanțe situate în raza Curții de Apel Cluj. Soluționând astfel de cauze în căile de atac, într-o jurisprudență aproape unitară (cu excepția unei hotărâri), după cum rezultă din jurisprudența anexată sesizării, această curte de apel a statuat că dispozițiile

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

trebuie aplicate și persoanelor care aveau recunoscut dreptul la pensie anticipată parțială, dispunând recalcularea pensiilor în acest sens.

51.

Modificările succesive intervenite asupra

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

au extins numărul persoanelor beneficiare ale reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la

alin. (4)

al aceluiași articol din actul normativ de referință. Astfel, norma cuprinsă în

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

a cunoscut 13 modificări legislative, extinzându-se de fiecare dată sfera persoanelor care au locuit în zonele afectate de poluarea remanentă cauzată de extracția și prelucrarea minereurilor neferoase cu conținut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, zone situate la nivelul mai multor județe ale țării^3. ^3 Aceste modificări succesive au extins de fiecare dată aria zonelor afectate de poluare cu zeci de localități care s-au adăugat celor trei stabilite inițial.

52.

În mod corespunzător, jurisprudența s-a dezvoltat și la nivelul altor instanțe, dar de o manieră neunitară, conturându-se două orientări.

53.

Astfel, într-o opinie se consideră că beneficiul prevăzut de

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010

referitor la pensia anticipată parțială nu poate fi cumulat cu cel acordat prin

art. 65 alin. (5)

din aceeași lege, nefiind posibilă recalcularea numărului de luni de anticipare prin eliminarea penalizării prevăzute de

alin. (4)

din același text.

54.

În această orientare s-a reținut că nu există niciun temei legal în baza căruia să se poată dispune o asemenea recalculare și ori de câte ori legiuitorul a intenționat să acorde această posibilitate unui pensionar, pentru același tip de pensii, a prevăzut-o în mod expres, indicându-se, spre exemplu, dispozițiile

art. 65 alin. (7) din Legea nr. 263/2010 . Totodată, s-a apreciat de către instanțele care au dat această interpretare că unei asemenea recalculări i se opun prevederile

art. 66

din același act normativ, care prevăd că la acordarea pensiei anticipate parțiale reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la

art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de această lege sau de alte reglementări, precum și

art. 67 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , care stabilește că eliminarea diminuării operează la îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, neexistând niciun temei legal pentru recalculare.

55.

S-a mai argumentat că beneficiul eliminării penalizării prevăzute de

art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010

poate fi stabilit doar la data deschiderii inițiale a dreptului la pensie anticipată parțială, persoana îndreptățită având posibilitatea de a opta pentru pensie anticipată parțială fie în „condițiile dreptului comun“, reprezentat de dispozițiile

art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , cu o penalizare corespunzătoare numărului de luni de anticipare, fie în „condițiile restrictive“ ale

art. 65 alin. (5)

din lege, cu doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără penalizare. Astfel, s-a arătat că dispozițiile

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

reglementează un alt tip de pensie anticipată parțială, în care penalizarea prevăzută la

art. 65 alin. (4)

din aceeași lege este complet exclusă.

56.

Alte instanțe judecătorești sesizate cu același tip de cauze au apreciat că este posibilă recalcularea pensiei anticipate parțiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de

alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 .

57.

În această opinie s-a reținut că acest beneficiu este recunoscut, date fiind condițiile în care a locuit pensionarul mai mult de 30 de ani, în zone afectate de poluare, neexistând o dispoziție legală care să interzică cumulul acestor beneficii [ca un pensionar care a solicitat și a obținut pensia anticipată parțială în condițiile

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010

să obțină, prin recalcularea pensiei în plată, cu doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, eliminarea penalizării prevăzute la

alin. (4)] .

58.

S-a mai arătat că

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

nu reglementează un alt tip de pensie anticipată parțială, ci un beneficiu subsumat regimului juridic al acestui tip de pensie, care se cuvine tuturor beneficiarilor, indiferent dacă la momentul la care se prevalează de acest beneficiu au pensie anticipată parțială. Totodată, s-a apreciat de către instanțele care au dat această interpretare că nu este aplicabilă nici interdicția prevăzută de

art. 66 din Legea nr. 263/2010 , care vizează reduceri cumulate ale vârstei de pensionare, considerându-se că reducerea de 2 ani prevăzută la

art. 65 alin. (5)

din lege nu se cumulează cu cea de până la 5 ani prevăzută la

art. 65 alin. (1)

din același act normativ, ci se include în ea. De altfel, s-a considerat că recalcularea reprezintă o dispoziție mai favorabilă pensionarilor, iar neaplicarea sa ar crea o situație discriminatorie între aceștia.

59.

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că instanțele care au adoptat prima orientare jurisprudențială au procedat corect, în acord cu scopul reglementării, care vizează acordarea unor facilități la pensionare, respectiv compensarea materială prin măsuri cu caracter social a persoanelor care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, menționate în cuprinsul

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 .

60.

Dreptul la pensie, ca și dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecție socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, categoriile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor.

61.

În sistemul reglementat prin

Legea nr. 263/2010

sunt recunoscute următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțială, pensia de invaliditate și pensia de urmaș.

62.

Pensia pentru limită de vârstă reprezintă regula și se acordă, în condițiile

art. 52 din Legea nr. 263/2010 , persoanelor ce îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare prevăzute de lege.

63.

Potrivit

art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în

anexa nr. 5

la lege. În conformitate cu

alin. (2)

și

(3)

ale aceluiași articol, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani. Atingerea acestor stagii se realizează prin creșterea stagiului minim de cotizare, respectiv a stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în

anexa nr. 5

la lege.

64.

Prin derogare de la prevederile

art. 52 din Legea nr. 263/2010 , în același act normativ s-a prevăzut posibilitatea persoanelor asigurate de a beneficia de pensie anticipată ( art. 62 - 64 )^4 ori de pensie anticipată parțială ( art. 65 - 67 ), aceste categorii de pensii acordându-se tot prin raportare la condițiile vizând stagiul de cotizare și vârsta de pensionare. ^4 Potrivit

art. 62 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , „pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de prezenta lege“.

65.

Pensia anticipată parțială reprezintă, așadar, o situație de excepție de la regula acordării pensiei pentru limită de vârstă. Prin urmare, pensionarea anticipată reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor asiguraților în ceea ce privește condițiile de pensionare, beneficiu care instituie o abatere de la cerința generală referitoare la vârsta standard de pensionare, legiuitorul fiind îndrituit constituțional să stabilească condițiile acordării acestui beneficiu. De altfel, așa cum Curtea Constituțională a statuat în numeroase rânduri în jurisprudența sa, potrivit

art. 47 alin. (2) din Constituție , legiuitorul are atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului pensiei^5. ^5 De exemplu,

Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007.

66.

Astfel, potrivit

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010 , în cazul pensiei anticipate parțiale, asiguratul care a realizat un stagiu complet de cotizare, precum și cel care a depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani au dreptul de a se pensiona cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia, în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2^1 din cuprinsul

alin. (4)

al articolului precizat anterior. Această diminuare se menține până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, când pensia anticipată parțială se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la

art. 65 alin. (4)

din lege, în condițiile

art. 67

din actul normativ cu incidență.

67.

Pe de altă parte, potrivit

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 , persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele enumerate exhaustiv în cuprinsul textului legal, afectate de poluarea remanentă din cauzele menționate, de asemenea, limitativ în același alineat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără diminuarea cuantumului pensiei prevăzută la

alin. (4)

al aceluiași articol.

68.

În baza interpretării logico-sistematice și literale a dispozițiilor

art. 65 din Legea nr. 263/2010

pot fi evidențiate două subcategorii (tipuri) de pensie anticipată parțială reglementate în cuprinsul acestui articol, cu regim juridic diferit atât cu privire la condițiile de acordare a acestora, cât și referitor la stabilirea cuantumului lor concret.

69.

Primul tip de pensie anticipată parțială - pensia anticipată parțială cu diminuarea cuantumului - este reglementat de

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010 , acesta fiind o pensie anticipată parțială al cărei cuantum este diminuat proporțional cu perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 și numărul de luni de anticipare, potrivit tabelului nr. 2^1 din cuprinsul

alin. (4)

al articolului menționat. De acest tip de pensie anticipată parțială pot beneficia, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și cei care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani, la calculul stagiului de cotizare avut în vedere de aceste dispoziții legale nefiind luate în considerare perioadele asimilate prevăzute la

art. 49 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 .

70.

Al doilea tip de pensie anticipată parțială - pensia anticipată parțială fără diminuarea cuantumului - este prevăzut de

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 . De acest tip de pensie anticipată parțială pot beneficia, cu cel mult 2 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanele (asigurate) care au locuit cel puțin 30 de ani în zone afectate de poluarea remanentă din anumite localități, precum și din așezările aflate pe o rază de 8 km în jurul localităților în care se află situl contaminat, fără diminuarea cuantumului pensiei prevăzută de

art. 65 alin. (4) , diminuare denumită de legiuitor „penalizare“.

71.

Sub aspectul cerințelor legale necesare pentru obținerea acestui din urmă tip de pensie se constată că legiuitorul a avut în vedere alte condiții de acordare, stabilirea dreptului la pensie fiind determinată în acest caz de vârsta solicitantului (care trebuie să fie cu doi ani mai mică decât vârsta standard de pensionare aplicabilă lui în funcție de anul și luna nașterii conform eșalonării prevăzute în

anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 ), precum și de locuirea pe timpul statornicit de lege în localitățile afectate de poluarea remanentă, determinate limitativ de lege.

72.

Deși textul

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

nu reglementează nicio condiție referitoare la stagiul de cotizare, fiind un beneficiu social excepțional acordat de legiuitor (pensionarea anticipată parțială fără diminuarea cuantumului pensiei), această omisiune nu poate fi completată cu reglementările specifice unui alt beneficiu excepțional reglementat de lege (pensionarea anticipată parțială cu diminuarea cuantumului pensiei), ci cu cele generale.

73.

Altfel spus, pentru obținerea acestui tip de pensie este necesar ca asiguratul să fi realizat stagiul minim de cotizare prevăzut de

Legea nr. 263/2010 , astfel cum este acesta definit la

art. 3 alin. (1) lit. t)

din acest act normativ.

74.

Cât privește trimiterea din cuprinsul

art. 54 alin. (2) din normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010

la îndeplinirea acelorași condiții atât pentru obținerea pensiei anticipate parțiale fără diminuare, cât și a pensiei anticipate parțiale cu diminuare, prevăzute de

art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , trebuie subliniat că aceasta nu este de natură a conduce la o altă interpretare.

75.

Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a mai pronunțat în privința unui act normativ adoptat în aplicarea legii și care cuprinde dispoziții contrare acesteia^6, statuând că nu este admisibil ca o lege în accepțiunea stricto sensu, de act al Parlamentului, să fie modificată printr-o normă metodologică de aplicare conținută într-un ordin al ministrului ori într-o hotărâre de Guvern, impunându-se a se ține cont de actul normativ cu forță juridică superioară, respectiv

Legea nr. 263/2010 , și nu de normele metodologice care nu pot cuprinde prevederi mai restrictive decât legea sau deroga de la textul acesteia, argumentele expuse fiind aplicabile mutatis mutandis și în cazul de față. ^6 A se vedea, de exemplu,

Decizia nr. 4 din 4 aprilie 2011

a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 19 mai 2011, și

Decizia nr. 19 din 11 aprilie 2022

a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 16 iunie 2022.

76.

Normele metodologice

aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011

au natura juridică a unui act administrativ cu caracter normativ, fiind reglementări secundare emise în aplicarea și executarea

Legii nr. 263/2010 , astfel că trebuie aplicate numai în limitele actului normativ cu forță juridică superioară, în același sens fiind și jurisprudența Curții Constituționale^7. ^7 De exemplu,

Decizia Curții Constituționale nr. 498 din 17 iulie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2018.

77.

Mai mult, interpretarea istorico-teleologică a normei evidențiază că reglementarea de referință nu urmărește acordarea unui beneficiu la pensionare asiguratului în relație cu perioada contributivă, ci scopul pentru care a fost adoptată norma vizează compensarea afectării sănătății persoanelor care au locuit în localitățile menționate, legea prezumând existența unei legături de cauzalitate între afectarea stării de sănătate a locuitorilor din acele zone și expunerea la poluanții emiși de către instalațiile care au funcționat în același areal. Că este așa derivă cu ușurință din analiza expunerilor de motive care au fundamentat cele 13 intervenții legislative asupra textului legal în analiză, în care sunt prezentate inconvenientele de mediu pe care au fost nevoiți să le suporte locuitorii acelor zone și care justifică pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, unele dintre acestea cuprinzând rezultatele detaliate ale unor analize pentru probe de apă subterană, de sol de suprafață ori pentru noxe [de exemplu, expunerea de motive a

Legii nr. 235/2020

pentru modificarea

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice].

78.

În fine, faptul că acesta este înțelesul dispoziției legale, și anume că în cuprinsul

art. 65 din Legea nr. 263/2010

sunt prevăzute două tipuri de pensie anticipată parțială, spre care conduce aplicarea metodelor și argumentelor de interpretare menționate anterior, rezultă, o dată în plus, și din dispozițiile tranzitorii prevăzute în

art. 144 alin. (4)

și

art. 146 din Legea nr. 360/2023 , prin care, reglementând transformarea pensiilor anticipate parțiale stabilite conform

Legii nr. 263/2010

în pensii anticipate în sensul noii legi, legiuitorul a tratat în mod diferit cele două tipuri de pensii, cele obținute potrivit

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

fiind denumite „pensii anticipate parțiale fără diminuare“, iar celelalte - „pensii anticipate parțiale“.

79.

Întrucât în discuție se află două tipuri de pensie anticipată parțială, fiecare dintre acestea având un regim juridic distinct, după cum s-a arătat mai sus, în cazul pensionarilor care beneficiază de o pensie anticipată parțială (cu diminuare) stabilită în condițiile

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010

nu este posibil ca, prin recalcularea acesteia, ca urmare a aplicării

art. 65 alin. (5)

din același act normativ, să se ajungă la eliminarea diminuării prevăzute în

alin. (4)

al aceluiași articol.

80.

Pe de o parte, dacă s-ar proceda în această modalitate de aplicare a legii s-ar forma o lex tertia. Aceasta întrucât, potrivit

art. 67 din Legea nr. 263/2010 , eliminarea diminuării specifice pensiei anticipate parțiale, prevăzută la

art. 65 alin. (4)

din lege, nu se poate face decât la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, doar în această situație legiuitorul reglementând atât transformarea pensiei anticipate parțiale cu diminuare într-o altă categorie de pensie, cât și posibilitatea recalculării acesteia în modalitatea avută în vedere prin hotărârile în divergență.

81.

Pe de altă parte, după cum s-a arătat mai sus, intervențiile legislative care au operat în timp în privința dispozițiilor

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

nu au fost însoțite de norme tranzitorii pentru situațiile intertemporale apărute, norme care ar fi permis, în măsura în care ar fi fost edictate, recalcularea pensiilor anticipate parțiale stabilite cu diminuare, aflate în plată, într-o modalitate similară, de exemplu, celei prevăzute în

art. 65 alin. (7)

-

(9) din Legea nr. 263/2010 .

82.

În acest punct al analizei se impun a fi evidențiate, în acest caz, limitele aplicării dispozițiilor

art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , temei legal care permite recalcularea pensiei.

83.

În doctrină^8 și în jurisprudența de unificare a instanței supreme^9 s-a arătat că prin dispozițiile

art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

se stabilește cadrul legal de drept comun al recalculării pensiilor. ^8 A se vedea pentru detalii în acest sens în doctrină Mihail Stănescu-Sas - Procedura recalculării și revizuirii pensiilor publice - Universul Juridic nr. 10/2017.

^9

Decizia nr. 17 din 23 octombrie 2023 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1129 din 14 decembrie 2023 (paragraful 116).

84.

Recalcularea constă în adăugarea unor venituri sau a unor stagii de cotizare, a unor perioade stabilite de lege ca fiind asimilate stagiului de cotizare ori în valorificarea unor înscrisuri ce pot conduce la modificarea drepturilor de pensie, dacă astfel de elemente nu au fost avute în vedere la momentul stabilirii cuantumului pensiei. Totodată, recalcularea pensiilor operează și atunci când intervine o schimbare a viziunii legiuitorului^10. De aceea este nevoie de un temei legal expres care să permită recalcularea, indiferent că este vorba de recalcularea de drept comun sau de recalcularea specială, aceasta din urmă fiind apreciată ca reprezentând o operațiune de modificare a cuantumului pensiei, fie cu ocazia modificării naturii ei juridice, fie ca urmare a modificării modulului de calcul, în baza unor prevederi legale. ^10 Cum este situația recalculărilor efectuate în temeiul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin

Legea nr. 78/2005 , cu modificările și completările ulterioare, determinate de reformarea sistemului public de pensii prin aplicarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, sau a celor determinate de aplicarea dispozițiilor

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , care a prevăzut o creștere a punctajelor anuale ale pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care nu au beneficiat de aplicarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008

pentru completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin

Legea nr. 154/2009 , și care au desfășurat activitate în grupe superioare de muncă.

85.

Așadar, de principiu, recalcularea de drept comun reglementată de dispozițiile

art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

permite modificarea cuantumului pensiei determinat cu ocazia deschiderii dreptului la pensie ori, ulterior, printr-o altă decizie de recalculare sau revizuire, în baza elementelor menționate în norma legală în analiză, fără însă a permite schimbarea categoriei ori tipului de pensie asupra căreia se face recalcularea. Aceasta întrucât deschiderea dreptului la o anumită categorie de pensie este guvernată de legea sub imperiul căreia acesta s-a născut - tempus regit actum -, ceea ce presupune că dreptul la pensie se determină în raport cu condițiile prevăzute de actul normativ în vigoare la data stabilirii dreptului, aspect confirmat și de jurisprudența Curții Constituționale^11. ^11 De exemplu,

Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016.

86.

Prin urmare, pornind de la premisa evidențiată în precedent, potrivit căreia

art. 65 din Legea nr. 263/2010

reglementează două tipuri de pensie anticipată parțială, invocarea

art. 107 alin. (3)

din același act normativ nu poate justifica transformarea pensiei anticipate parțiale cu diminuare în pensie anticipată parțială fără diminuare.

87.

Pe de altă parte, este evidentă tăcerea legiuitorului cu privire la alternativa reglementării unei situații speciale de recalculare în acest caz.

88.

Astfel, dacă legiuitorul ar fi dorit ca, pe măsura extinderii sferei persoanelor ce beneficiază de pensie anticipată parțială fără diminuare, să modifice și regimul juridic al pensiei anticipate parțiale cu diminuare, fie ar fi modificat în mod corespunzător prevederile

art. 65 alin. (7) din Legea nr. 263/2010 , fie pe calea unor dispoziții exprese incluse în actele normative adoptate în perioada 2016-2023 ar fi arătat că beneficiază de recalculare și persoanele din localitățile vizate de modificările legislative intervenite care au deja stabilite pensii anticipate parțiale cu diminuare.

89.

Or, în condițiile în care legiuitorul nu a procedat în niciuna dintre modalitățile descrise în precedent, instanțele de judecată nu se pot substitui acestuia și, sub pretextul înlăturării unui pretins tratament juridic discriminatoriu, să creeze norme pe cale pretoriană, deoarece o atare abordare contravine Constituției și jurisprudenței Curții Constituționale^12. ^12 De exemplu,

deciziile nr. 818 din 3 iulie 2008 ,

nr. 819 din 3 iulie 2008 ,

nr. 820 din 3 iulie 2008

și

nr. 821 din 3 iulie 2008 , toate publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, prin care instanța de contencios constituțional a constatat că prevederile

art. 1 ,

art. 2 alin. (3)

și

art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

90.

De altfel, o asemenea posibilitate, de transformare prin recalculare a unei pensii dintr-o categorie în altă categorie, nu este reglementată pentru niciuna dintre pensiile care se acordă ca excepție de la regula de drept comun a pensionării pentru limită de vârstă. Astfel, în cazul pensionării anticipate, anticipate parțiale sau pentru invaliditate, transformarea pensiei obținute este posibilă doar în pensie pentru limită de vârstă la momentul îndeplinirii condițiilor pentru acordarea acestei categorii de pensie^13, iar în cazul pensiei de urmaș este reglementat dreptul persoanei, care are dreptul atât la o pensie proprie, cât și la pensia de urmaș, de a opta pentru cea mai avantajoasă pensie^14. ^13 A se vedea

art. 64 ,

67

și

82 din Legea nr. 263/2010 .

^14 A se vedea

art. 92 din Legea nr. 263/2010 .

91.

Dar faptul că legiuitorul nu a reglementat posibilitatea transformării pensiei anticipate parțiale cu diminuare în pensie anticipată parțială fără diminuare nu înseamnă că persoanele care beneficiază de cel dintâi tip de pensie și care îndeplinesc condițiile pentru acordarea acestei din urmă pensii nu o pot obține.

92.

Astfel, instanța supremă s-a pronunțat deja, în cadrul mecanismului de unificare prealabilă, în legătură cu posibilitatea pensionarului titular al unei pensii de invaliditate de a opta între pensia de invaliditate și pensia anticipată parțială la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie^15. ^15

Decizia nr. 25 din 27 martie 2023

a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 26 mai 2023.

93.

Argumentele folosite sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în privința dreptului pensionarului titular al unei pensii anticipate parțiale cu diminuare de a opta între acest tip de pensie și pensia anticipată parțială fără diminuare, la momentul îndeplinirii condițiilor legale pentru acordarea acestei ultime pensii.

94.

Astfel, transformarea de drept, în temeiul

art. 67 din Legea nr. 263/2010 , a pensiei anticipate parțiale cu diminuare în pensie pentru limită de vârstă, la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, constituie un beneficiu care operează ope legis, fiind instituit de lege în favoarea beneficiarului pensiei anticipate parțiale cu diminuare. Acest text normativ prevede doar transformarea de drept a unei categorii de pensie în altă categorie de pensie, fără a exclude expres posibilitatea obținerii pensiei anticipate parțiale fără diminuare la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru cea din urmă categorie de pensie.

95.

A aprecia că, la data îndeplinirii acestor condiții, persoana îndreptățită să beneficieze de pensie anticipată parțială cu diminuare nu ar putea solicita înscrierea la pensie anticipată parțială fără diminuare înseamnă a adăuga o nouă condiție, neprevăzută de lege, celor deja prevăzute de

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 . Mai mult, s-ar crea o situație discriminatorie, de vreme ce posibilitatea de a obține pensie anticipată parțială fără diminuare ar rămâne deschisă pentru orice persoană care îndeplinește condițiile cumulative ale

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 , mai puțin pentru persoana beneficiară a pensiei anticipate parțiale cu diminuare, calitatea de pensionar cu acest tip de pensie apărând ca un criteriu de discriminare.

96.

Împrejurarea că

art. 67 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

face trimitere exclusiv la pensia pentru limită de vârstă nu poate conduce la o altă concluzie, câtă vreme deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă se face ope legis (iar nu la cerere), la momentul îndeplinirii condițiilor de vârstă standard și stagiu minim de cotizare, nu doar în situația pensionarilor cu pensie anticipată parțială cu diminuare, ci în cazul tuturor persoanelor îndreptățite. De altfel, așa cum se reține în decizia instanței supreme anterior evocată, „din chiar interpretarea gramaticală a textului rezultă că este vorba de o dispoziție care consacră un drept, fără a interzice un altul. Lipsa unei reglementări exprese a interdicției dreptului de opțiune în legea în vigoare conduce la concluzia că pensionarul de invaliditate poate să opteze pentru pensia anticipată parțială la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie. Faptul că, la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, fără a fi necesară vreo manifestare de voință din partea pensionarului în acest sens, nu poate fi interpretat ca o limitare a dreptului aceleiași persoane de a-și exercita dreptul de a beneficia de alte categorii de pensii, în măsura în care îndeplinește condițiile prevăzute de lege spre a beneficia de acestea“ (paragrafele 72 și 73 din

Decizia nr. 25/2023

a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).

97.

În același sens se reține că, potrivit

art. 104 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , „în sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată“.

98.

Prin urmare, în lipsa unei interdicții exprese a dreptului de a beneficia de pensia anticipată parțială fără diminuare, pensionarul cu pensie anticipată cu diminuare poate solicita cel dintâi tip de pensie, renunțând, evident, la beneficiul celei din urmă pensii. Renunțarea se impune întrucât, potrivit

art. 51 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , în sistemul public de pensii o persoană poate beneficia de o singură categorie de pensie.

99.

Devin, de asemenea, aplicabile, pentru identitate de rațiune, statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din

Decizia nr. 25 din 27 martie 2023 , mai sus precizată, din care rezultă că nu este necesară consacrarea expresă a acestei posibilități, de vreme ce este deschisă tuturor persoanelor care îndeplinesc condițiile cumulative ale

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 . Din contră, dacă legiuitorul ar fi dorit să excludă această categorie de persoane (beneficiarul pensiei anticipate parțiale cu diminuare) de la obținerea pensiei anticipate parțiale fără diminuare, ar fi trebuit să prevadă expres o astfel de excludere, de vreme ce o atare interdicție nu rezultă din niciun alt text al legii (a se vedea paragraful 74 din decizia menționată anterior).

100.

Dispozițiile

art. 66 din Legea nr. 263/2010

nu au incidență în cazul analizat, întrucât nu se pune problema cumulării unor reduceri pentru obținerea aceluiași tip de pensie avut în vedere de textul legal de referință (pensia anticipată

parțială cu diminuare), ci se impune verificarea condițiilor specifice pentru deschiderea dreptului la pensie cu privire la tipuri diferite de pensie.

101.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor

art. 517 alin. (1) din Codul de procedură civilă ,

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea unitară a

art. 65 alin. (1) ,

(4)

și

(5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, nu este posibilă recalcularea pensiei anticipate parțiale stabilite în condițiile

art. 65 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 263/2010

prin aplicarea dispozițiilor

art. 65 alin. (5)

din același act normativ.

Obligatorie, potrivit

art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă .

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 noiembrie 2024.