Hotărârea nr. 1/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

La data de 20 octombrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația înregistrată la nr. 30 din 20 octombrie 2000, formulată de domnul Toma-Daniel Stoica, precum și contestația înregistrată la nr. 31 din 20 octombrie 2000, formulată de domnul Claudiu Paun.

Contestațiile privesc înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 26 noiembrie 2000, și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 317D/2000 și, respectiv, nr. 318D/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin

Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , adoptată cu majoritate de voturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestațiile se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În cuprinsul contestației formulate de domnul Toma-Daniel Stoica se susține ca "În fapt, domnul Theodor-Dumitru Stolojan nu îndeplinește toate exigențele art. 35 din Constituție de a candida și, respectiv, de a fi ales în funcția de Președinte al României". Totodată, contestatorul precizează ca "Potrivit

art. I alin. 2 din Legea nr. 138/1997

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 47/1992 , Curtea Constituțională hotărăște în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 144 lit. d) din Constituție, ceea ce insemneaza, în materia care ne interesează, ca aceasta instituție nu mai este investită cu puterea de a judeca o contestație de genul celei prezente, asa cum s-a întâmplat în 1992 și 1996, în baza

Legii nr. 69/1992 . Curtea Constituțională are, asadar, numai competența sa supravegheze respectarea procedurilor (dacă s-au depus semnele electorale la timp, dacă dosarele sunt complete, dacă diversele materiale au fost trimise potrivit legii birourilor electorale din teritoriu, dacă alegerile au avut loc la datele stabilite etc.), nicidecum sa hotărască dacă o candidatura este sau nu constituțională".

Obiectul Dosarului nr. 318D/2000 îl formează contestația formulată de domnul Claudiu Paun, care are același conținut cu cea care formează obiectul Dosarului nr. 317D/2000.

Curtea, având în vedere conținutul identic al celor două contestații, ridica, din oficiu, problema conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, și ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 318D/2000 la Dosarul nr. 317D/2000.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, apreciază ca fiind neintemeiate contestațiile privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcția de Președinte al României, arătând următoarele: Curtea Constituțională este competența să soluționeze contestațiile ce au ca obiect înregistrarea candidaturii, astfel cum rezultă din prevederile art. 144 lit. d) din Constituție și ale

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 ; contestațiile privesc nerespectarea art. 35 din Constituție, fără a cuprinde însă motivele pe care se întemeiază aceasta sustinere, fiind incalcate astfel dispozițiile legale referitoare la sesizarea Curții Constituționale. În consecința, se solicita respingerea contestațiilor.

CURTEA,

analizând contestațiile în raport cu prevederile Constituției și ale

legii nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, și vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, retine următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale

art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, și ale

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională este competența să soluționeze contestațiile privind înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României.

Sub acest aspect este neîntemeiată susținerea autorilor contestațiilor în sensul că, spre deosebire de situația alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anii 1992 și 1996, în prezent nu ar mai reveni Curții Constituționale atributia de soluționare a contestațiilor la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturilor la funcția de Președinte al României. Pentru a se ajunge la aceasta concluzie, autorii contestațiilor arata ca, urmare modificării efectuate prin

art. I pct. 2 din Legea nr. 138/1997 , textul

art. 3 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 47/1992

prevede, în privinta competentei Curții Constituționale, ca aceasta autoritate publică "[...] hotărăște în cazurile expres și limitativ prevăzute în art. 144 din Constituție", iar în consecința dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție, potrivit cărora Curtea Constituțională "veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirma rezultatele sufragiului", nu mai constituie temei decât pentru "supravegherea respectării procedurilor (dacă s-au depus semnele electorale la timp, dacă dosarele sunt complete, dacă diversele materiale au fost trimise potrivit legii birourilor electorale din teritoriu, dacă alegerile au avut loc la datele stabilite etc.), nicidecum sa hotărască dacă o candidatura este sau nu constituțională".

Curtea constata ca, în realitate, dispozițiile

art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, și cele ale

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , care conferă Curții Constituționale atributia de a soluționa contestațiile împotriva înregistrării sau neinregistrarii candidaturilor la funcția de Președinte al României, constituie o aplicare, la nivelul legii, a prevederilor constituționale ale art. 144 lit. d), text a cărui redactare în termeni generali ("veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirma rezultatele sufragiului") include și posibilitatea conferirii prin lege a acestei atribuții a Curții Constituționale, în conformitate deplina cu exigențele impuse prin dispozițiile

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , astfel cum acestea au fost modificate prin

art. I pct. 2 din Legea nr. 138/1997 .

În cuprinsul contestațiilor care fac obiectul prezentului dosar se susține ca domnul Theodor-Dumitru Stolojan "nu îndeplinește toate exigențele art. 35 din Constituție de a candida și, respectiv, de a fi ales în funcția de Președinte al României", fără însă a se arata care dintre aceste exigente au fost incalcate. Dispozițiile art. 35 din Constituție au următorul conținut: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele locale, și vârsta de cel puțin 35 de ani, pentru a fi aleși în Senat sau în funcția de Președinte al României."

În conformitate cu prevederile

art. 12 din Legea nr. 47/1992 , republicată: "(1) Curtea Constituțională poate fi sesizată pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 144 din Constituție și în condițiile stabilite potrivit prezentei legi.

(2) Sesizările trebuie făcute în forma scrisă și motivate."

În cauza de fața Curtea Constituțională constata ca, deși au fost formulate în forma scrisă, în cuprinsul contestațiilor nu sunt indicate care anume dintre condițiile prevăzute la art. 35 din Constituție nu au fost îndeplinite, ceea ce echivaleaza, practic, cu o nemotivare a contestațiilor.

De altfel, nici din actele existente la dosar nu rezultă neîndeplinirea vreunei condiții constituționale referitoare la înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcția de Președinte al României.

În consecința, contestațiile care fac obiectul judecații de fața urmează să fie respinse.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al

art. 16, 26 și 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestațiile privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcția de Președinte al României, contestații formulate de domnii Toma-Daniel Stoica și Claudiu Paun.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.