Decizia nr. 591/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) , ale art. 3 alin. (1) , ale art. 17 și ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Ordinul nr. 133/2024 2 februarie 2024 pentru aprobarea amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate publică aparținâ…
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Mihaela Senia Costinescu
- magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, excepție ridicată de Societatea Grup Feroviar Român - S.A. din București în Dosarul nr. 4.461/256/2022 al Judecătoriei Medgidia, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.120D/2022.
2.
La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției, avocat Ștefan Deaconu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de înștiințare este în mod legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.157D/2022-nr. 2.160D/2022, nr. 2.239D/2022, nr. 2.267D/2022- nr. 2.271D/2022, nr. 2.351D/2022-nr. 2.357D/2022, nr. 2.412D/2022- nr. 2.414D/2022, nr. 2.676D/2022-nr. 2.682D/2022, nr. 2.789D/2022, nr. 1D/2023, nr. 2D/2023, nr. 68D/2023, nr. 192D/2023, nr. 215D/2023-nr. 221D/2023, nr. 413D/2023-nr. 415D/2023, nr. 623D/2023, nr. 624D/2023, nr. 707D/2023, nr. 773D/2023, nr. 838D/2023-nr. 842D/2023, nr. 1.013D/2023, nr. 1.305D/2023, nr. 1.447D/2023, nr. 1.448D/2023, nr. 1.512D/2023-nr. 1.514D/2023, nr. 1.603D/2023-nr. 1.609D/2023, nr. 1.736D/2023- nr. 1.743D/2023, nr. 2.358D/2023, nr. 2.404D/2023, nr. 2.405D/2023, nr. 2.471D/2023, nr. 2.472D/2023, nr. 2.489D/2023-nr. 2.491D/2023, nr. 2.960D/2023 și nr. 2.961D/2023, care vizează excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, excepții ridicate de Societatea Grup Feroviar Român - S.A. din București.
4.
La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepțiilor, avocat Ștefan Deaconu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de înștiințare este în mod legal îndeplinită.
5.
Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea acestora. Avocatul autoarei excepției și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.157D/2022-nr. 2.160D/2022, nr. 2.239D/2022, nr. 2.267D/2022-nr. 2.271D/2022, nr. 2.351D/2022-nr. 2.357D/2022, nr. 2.412D/2022- nr. 2.414D/2022, nr. 2.676D/2022-nr. 2.682D/2022, nr. 2.789D/2022, nr. 1D/2023, nr. 2D/2023, nr. 68D/2023, nr. 192D/2023, nr. 215D/2023-nr. 221D/2023, nr. 413D/2023-nr. 415D/2023, nr. 623D/2023, nr. 624D/2023, nr. 707D/2023, nr. 773D/2023, nr. 838D/2023-nr. 842D/2023, nr. 1.013D/2023, nr. 1.305D/2023, nr. 1.447D/2023, nr. 1.448D/2023, nr. 1.512D/2023-nr. 1.514D/2023, nr. 1.603D/2023-nr. 1.609D/2023, nr. 1.736D/2023- nr. 1.743D/2023, nr. 2.358D/2023, nr. 2.404D/2023, nr. 2.405D/2023, nr. 2.471D/2023, nr. 2.472D/2023, nr. 2.489D/2023-nr. 2.491D/2023, nr. 2.960D/2023 și nr. 2.961D/2023 la Dosarul nr. 2.120D/2022, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepțiilor formulate, motivând că textele de lege criticate sunt neclare, întrucât obligă operatorul feroviar să asigure paza obiectivelor aflate sub autoritatea unei alte instituții. Susține că dispozițiile
nu sunt coroborate cu prevederile
privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în domeniul transportului pe calea ferată și nici cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 203/1994
pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, astfel că nu se determină în mod cert care subiect de drept este responsabil să asigure paza bunurilor aflate în stațiile feroviare. Reiterează argumentele din notele scrise depuse în prealabil la dosarele cauzei.
7.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibile, a excepțiilor formulate, întrucât vizează probleme de interpretare și aplicare a legii, criticile întemeindu-se pe pretinse neconcordanțe între mai multe acte normative.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8.
Prin Încheierea din 13 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.463/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.
9.
Prin Încheierea din 15 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.461/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
10.
Prin încheierile din 19 septembrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 3.241/256/2022, nr. 3.950/256/2022 și nr. 4.614/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
11.
Prin Încheierea nr. 12.207 din 21 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 14.217/212/2022/a1, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională
cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
12.
Prin încheierile din 27 septembrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 5.036/256/2022, nr. 4.615/256/2022, nr. 4.616/256/2022, nr. 4.702/256/2022, nr. 4.703/256/2022, nr. 4.704/256/2022 și nr. 5.242/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
13.
Prin încheierile din 3 octombrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 4.462/256/2022, nr. 5.035/256/2022, nr. 5.243/256/2022, nr. 5.244/256/2022 și nr. 5.245/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
14.
Prin sentințele civile nr. 1.389 și nr. 1.390 din 21 octombrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 3.243/256/2022 și nr. 3.244/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
15.
Prin Sentința civilă nr. 1.405 din 28 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.241/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
16.
Prin încheierile din 7 noiembrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 6.466/256/2022, nr. 6.893/256/2022, nr. 6.894/256/2022, nr. 6.896/256/2022, nr. 6.898/256/2022 și nr. 6.901/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
17.
Prin Decizia civilă nr. 20 din 15 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.240/256/2022, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
18.
Prin Încheierea din 16 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.892/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
19.
Prin Încheierea din 25 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.347/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
20.
Prin Sentința civilă nr. 1.714 din 19 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.665/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
21.
Prin Sentința civilă nr. 1.749 din 22 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.666/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
22.
Prin Încheierea din 6 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 6.900/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
23.
Prin încheierile din 19 ianuarie 2023, pronunțate în dosarele nr. 6.899/256/2022, nr. 7.662/256/2022, nr. 7.670/256/2022, nr. 8.065/256/2022, nr. 8.421/256/2022, nr. 8.423/256/2022 și nr. 9.206/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
24.
Prin încheierile din 16 februarie 2023, pronunțate în dosarele nr. 8.422/256/2022, nr. 9.203/256/2022 și nr. 9.204/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
25.
Prin încheierile din 2 martie 2023, pronunțate în dosarele nr. 7.660/256/2022, nr. 7.669/256/2022, nr. 9.528/256/2022 și nr. 339/256/2023, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
26.
Prin Încheierea din 10 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 10.101/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
27.
Prin Încheierea din 22 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.242/256/2022, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
28.
Prin sentințele civile nr. 419, nr. 418, nr. 420 și nr. 404 din 27 martie 2023, pronunțate în dosarele nr. 9.200/256/2022, nr. 9.196/256/2022, nr. 9.209/256/2022 și nr. 7.663/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
29.
Prin Sentința civilă nr. 596 din 24 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 88/256/2023, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
30.
Prin încheierile din 5 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 7.668/256/2022, nr. 9.195/256/2022, nr. 9.201/256/2022, nr. 9.202/256/2022, nr. 9.533/256/2022, nr. 6.891/256/2022, nr. 6.897/256/2002 și nr. 7.667/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
31.
Prin sentințele civile nr. 771 și nr. 770 din 31 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 84/256/2023 și nr. 86/256/2023, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
32.
Prin încheierile din 7 iunie 2023, pronunțate în dosarele nr. 4.459/256/2022, nr. 4.460/256/2022 și nr. 9.198/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
33.
Prin deciziile nr. 23 și nr. 24 din 14 iunie 2023, pronunțate în dosarele nr. 7.664/256/2022 și nr. 9.199/256/2022, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
34.
Prin încheierile din 21 iunie 2023, pronunțate în dosarele nr. 9.197/256/2022, nr. 9.535/256/2022, nr. 9.536/256/2022, nr. 9.537/256/2022 și nr. 9.538/256/2022, Judecătoria Medgidia
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
35.
Prin deciziile civile nr. 25 și nr. 26 din 6 septembrie 2023, pronunțate în dosarele nr. 9.205/256/2022 și nr. 9.210/256/2022, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
36.
Prin încheierile din 8 septembrie 2023, pronunțate în dosarele nr. 7.661/256/2022, nr. 10.102/256/2022 și nr. 10.103/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
37.
Prin Încheierea din 13 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.515/256/2023, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
38.
Prin deciziile nr. 33 și nr. 32 din 26 septembrie 2023, pronunțate în dosarele nr. 9.208/256/2022/a1 și nr. 85/256/2023/a1, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
39.
Prin încheierile din 20 octombrie 2023, pronunțate în dosarele nr. 87/256/2023 și nr. 89/256/2023, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 .
40.
Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Societatea Grup Feroviar Român - S.A. din București în cauze având ca obiect soluționarea unor plângeri contravenționale privind anularea unor procese-verbale prin care autoarea excepției a fost sancționată contravențional în temeiul
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 . Excepțiile formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.120D/2022, nr. 2.157D/2022- nr. 2.160D/2022, nr. 2.239D/2022, nr. 2.267D/2022-nr. 2.271D/2022, nr. 2.351D/2022-nr. 2.357D/2022, nr. 2.412D/2022-nr. 2.414D/2022, nr. 2.676D/2022-nr. 2.682D/2022, nr. 2.789D/2022, nr. 1D/2023, nr. 2D/2023, nr. 68D/2023, nr. 192D/2023, nr. 215D/2023-nr. 221D/2023, nr. 413D/2023-nr. 415D/2023, nr. 623D/2023, nr. 624D/2023, nr. 707D/2023, nr. 773D/2023, nr. 838D/2023-nr. 842D/2023, nr. 1.013D/2023, nr. 1.305D/2023, nr. 1.447D/2023, nr. 1.448D/2023, nr. 1.512D/2023-nr. 1.514D/2023, nr. 1.603D/2023-nr. 1.609D/2023, nr. 1.736D/2023-nr. 1.743D/2023, nr. 2.358D/2023, nr. 2.404D/2023, nr. 2.405D/2023, nr. 2.471D/2023, nr. 2.472D/2023, nr. 2.489D/2023- nr. 2.491D/2023, nr. 2.960D/2023 și nr. 2.961D/2023.
41.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia invocă jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că o dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă și să instituie norme clare, previzibile și accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrarul. Susține că norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform și să stabilească cerințe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Legea nu este un simplu act emis de Parlament în exercitarea atribuțiilor sale de autoritate legiuitoare, ci trebuie să răspundă unor cerințe extrinseci și intrinseci de calitate. Aceste cerințe derivă dintr-un plan constituțional definit de trei principii intercorelate: principiul statului de drept, principiul legalității și principiul stabilității raporturilor juridice. Referitor la exigențele constituționale impuse de
art. 1 alin. (1)
și
(5) din Constituție , Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe cazuri în sensul că respectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative instituie o garanție a calității legii de a cuprinde norme clare, predictibile, care să fie înțelese și aplicate corect de destinatarii săi. Curtea Constituțională a statuat că, deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru orice act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate fiecărui act normativ.
42.
În situația dedusă judecății, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile criticate nu sunt coordonate cu prevederile
privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în domeniul transportului pe calea ferată și nici cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 203/1994
pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, fiindcă nu determină în mod clar care subiect de drept și pentru ce anume este acesta responsabil să asigure paza stațiilor feroviare. În opinia autoarei excepției, obligația de pază a stațiilor feroviare revine administratorului infrastructurii, conform legislației speciale aplicabile, astfel că nu mai este nevoie de asigurarea unei paze suplimentare din partea operatorului feroviar, în conformitate cu
Legea nr. 333/2003 . Cu toate acestea, operatorul este sancționat tocmai pentru pretinsa încălcare a obligației de pază a zonei de siguranță a căii feroviare, care revine administratorului acesteia și care este exercitată de lucrătorii din stația feroviară. Astfel, doar anumite persoane abilitate conform legii au dreptul să constate faptele considerate contravenții în raport cu infrastructura feroviară, ceea ce reiese și din
art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 203/1994 , toate aceste persoane fiind angajați și responsabili ai stației feroviare, respective, iar nu și angajați ai operatorilor feroviari ale căror bunuri sunt în tranzit prin respectiva locație.
43.
Mai mult, situațiile pe care le reglementează dispozițiile legale criticate nu sunt suficient descrise astfel încât să asigure o bună înțelegere a acestora. În acest sens, dispozițiile
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003
nu detaliază în vreun fel care ar putea fi modalitățile prin care subiectele de drept enumerate pot să își protejeze efectiv proprietățile. Reglementările legislative sunt vagi, lăsând la latitudinea conducătorilor entităților enumerate modalitatea prin care aleg să își protejeze bunurile.
44.
De asemenea, prevederile
art. 17 din Legea nr. 333/2003
încalcă în mod evident principiul clarității, previzibilității și coordonării cu alte acte normative. Fiecare dintre domeniile enumerate în norma legală are, la rândul său, o lege specială de reglementare a respectivei activități. Prin ignorarea acestui specific și prin lipsa reglementării modalității în care acestea se coordonează, se ajunge în situația în care aplicarea legii este haotică, neținând seama de realități. Acesta este și cazul pazei și protecției infrastructurii feroviare și ale căilor ferate, care revin, conform legislației speciale, administratorului acestora (împreună cu zona de siguranță și auxiliarele), însă, ca urmare a interpretării și aplicării defectuoase a legii, pentru nerespectarea ei sunt sancționați operatorii feroviari. Legiuitorul se dovedește a fi evaziv și atunci când face referire la modalitățile prin care operatorii economici de profil trebuie să asigure paza bunurilor pe care le dețin, menționând că aceasta trebuie să fie făcută „în formele prevăzute de lege“, și nu delimitează clar care sunt „operatorii economici de profil“ însărcinați cu asigurarea pazei. Or, pentru a respecta exigențele constituționale, autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că este imperios ca textele de lege criticate să prevadă cât mai clar și concret condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca destinatarii normelor să fie în legalitate, precum și maniera în care acestea se integrează în întregul sistem normativ.
45.
În fine,
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003
sporește incertitudinea creată de celelalte dispoziții criticate, legiuitorul reglementând tragerea la răspundere a conducătorilor unităților ce au în proprietate anumite bunuri, valori etc. pentru neasigurarea pazei, expunând detaliat sancțiunile ce pot fi aplicate, fără a preciza însă condiții clare, concise și previzibile în ceea ce privește modalitățile prin care trebuie organizată forma de pază propriu-zisă. Or, în cazul infracțiunilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc elementul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta să poată fi identificat cu ușurință prin trimiterea la un act normativ cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenței/inexistenței infracțiunii, condiții pe care însă textul de lege criticat nu le îndeplinește.
46.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile
art. 16 alin. (1)
și
(2) din Constituție , autoarea excepției apreciază că, din modalitatea ambiguă și neclară de redactare a legii criticate, care nu ține cont de existența unei legislații speciale în materia feroviară, operatorii economici privați tind să fie dezavantajați de către structurile Serviciului transporturi feroviare din cadrul Poliției Române, care interpretează și aplică
într-un mod eronat, creând grave prejudicii financiare operatorilor feroviari pentru nerespectarea unor obligații care incumbă de fapt Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR“ - S.A.
47.
Judecătoria Medgidia, Judecătoria Constanța - Secția civilă și Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și-au exprimat opinia în sensul caracterului neîntemeiat al excepției de neconstituționalitate. În ceea ce privește critica referitoare la necorelarea dispozițiilor din
cu prevederile
și ale
Hotărârii Guvernului nr. 203/1994 , instanțele constată că, în jurisprudența sa ( Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000), Curtea a reținut că în exercitarea controlului de constituționalitate, aceasta are competența de a se pronunța asupra constituționalității legilor și ordonanțelor criticate prin raportare la dispozițiile sau principiile consacrate de
Legea fundamentală , iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Coordonarea legislativă ține de competența puterii legiuitoare, iar aspectele sale tehnice fac parte din atribuțiile Consiliului Legislativ. De asemenea, Curtea nu este competentă să se pronunțe în cazul în care se solicită coroborarea mai multor acte normative prin raportare la o situație dată, aceasta ținând de competența instanței de judecată (interpretarea și aplicarea legii).
48.
Cu privire la exigențele de calitate pe care trebuie să le respecte dispozițiile criticate, instanța apreciază că acestea nu sunt încălcate, deoarece normele indică persoanele responsabile să asigure paza și protecția bunurilor și valorilor deținute, fiind suficient de precise și de clare pentru a putea fi aplicate, permițând totodată destinatarilor să prevadă într-o măsură rezonabilă consecințele nerespectării lor.
49.
Instanțele de judecată apreciază că nici dispozițiile
art. 16 alin. (1)
și
(2) din Constituție
nu sunt încălcate, nefiind relevate eventuale discriminări nejustificate sau privilegii în favoarea anumitor categorii de persoane.
50.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
51.
Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele Curții Constituționale nr. 2.239D/2022 și nr. 2.267D/2022-nr. 2.271D/2022. Apreciază că, în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la
art. 1 alin. (3)
și
(5) din Constituție , sesizarea este inadmisibilă, problemele care vizează modul de interpretare a dispozițiilor legale analizate și neconcordanța lor cu legislația în vigoare neputând forma obiect al controlului de constituționalitate. În ceea ce privește invocarea
art. 16 alin. (1)
și
(2) din Constituție , arată că aceste dispoziții nu sunt incidente în speță, având în vedere că principiul egalității în fața legii vizează cetățenii, în calitate de persoane fizice. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că principiul egalității în drepturi a cetățenilor, prevăzut de
art. 16 din Constituție , nu este aplicabil și persoanelor juridice în mod direct, ci numai în măsura în care, prin intermediul persoanei juridice, cetățenii își exercită un drept sau o libertate constituțională. Or, nu este cazul în speță, nefiind în discuție exercitarea unui drept cetățenesc, astfel că susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.
52.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul, în celelalte dosare decât cele menționate în prealabil, și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
53.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
54.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispozițiile
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 18 martie 2014. Prevederile criticate au următorul conținut:
–
Articolul 2
alin. (1):
„Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile reglementate de
Legea nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora.“;
–
Articolul 3
alin. (1):
„În funcție de importanța, specificul și valoarea bunurilor pe care le dețin, conducătorii unităților prevăzute la
art. 2 alin. (1) , cu sprijinul de specialitate al poliției, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalități concrete de organizare și de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu polițiști locali, pază proprie sau pază prin societăți specializate.“;
–
Articolul 17
: „Paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare și de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor și al produselor petroliere, a sistemelor de irigații, a rețelelor telefonice și de transport al energiei electrice se asigură de către operatorii economici de profil, în formele prevăzute de lege.“;
–
Articolul 50
lit. a):
Conducătorii unităților prevăzute la
art. 2 alin. (1) , în care funcționează sisteme de pază, au următoarele obligații:
a)
răspund de organizarea și funcționarea pazei unităților, bunurilor și valorilor pe care le dețin, cu orice titlu;
55.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (5)
referitor la principiul legalității, sub aspectul exigențelor de calitate ale actelor normative, și în
art. 16 alin. (1)
și
(2)
referitor la principiul egalității în drepturi.
56.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 , unitățile prevăzute de lege (ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile reglementate de
Legea societăților nr. 31/1990, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, precum și alte organizații) sunt obligate să asigure paza bunurilor ori valorilor pe care le dețin cu orice titlu. Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei revine conducătorilor unităților ( art. 4 ), care au obligații exprese stabilite de lege ( art. 50 ). Îndeplinirea obligațiilor se realizează, după caz, cu sprijinul de specialitate al unităților de poliție sau jandarmi competente teritorial ( art. 51 ). Astfel, modalitățile concrete de organizare și de executare a pazei se stabilesc, potrivit
art. 3 alin. (1)
din lege, de către conducătorii unităților, cu sprijinul de specialitate al poliției, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare. Criteriile pe baza cărora sunt stabilite aceste modalități sunt importanța, specificul și valoarea bunurilor deținute, iar executarea pazei se realizează în mai multe forme, după caz: cu efective de jandarmi, pază cu polițiști locali, pază proprie sau pază prin societăți specializate.
57.
În temeiul
art. 5
din lege, paza se organizează și se efectuează potrivit unui plan de pază. Acesta este întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al poliției [ art. 5 alin. (1)] . În cazul unităților în care paza se asigură cu efective ale jandarmeriei, ale societăților specializate de pază și protecție, ale polițiștilor locali sau combinat, întocmirea planului de pază se face de către conducătorii unităților beneficiare împreună cu comandanții/șefii acestor efective [ art. 5 alin. (4)] . Potrivit dispozițiilor
art. 5 alin. (3) , prin planul de pază se stabilesc, în principal, caracteristicile obiectivului păzit, numărul de posturi și amplasarea acestora, necesarul de personal pentru pază, amenajările, instalațiile și mijloacele tehnice de pază și de alarmare, consemnul posturilor, legătura și cooperarea cu alte organe cu atribuții de pază, regulile de acces, potrivit dispozițiilor conducătorului unității, precum și documentele specifice serviciului de pază. Documentele specifice necesare executării și evidenței serviciului de pază, cu excepția celui executat cu efective de jandarmi, și modelele acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului [ art. 5 alin. (5)] .
58.
La unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, în temeiul
art. 3 alin. (3)
din lege, conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei și integrității bunurilor.
59.
De asemenea, legea prevede, în cuprinsul dispozițiilor
art. 27 , obligația conducătorilor unităților care dețin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a datelor și informațiilor cu caracter secret de stat de a asigura paza, mijloacele mecano-fizice de protecție și sistemele de alarmare împotriva efracției în locurile de păstrare, depozitare și manipulare a acestora, precum și în locurile unde se desfășoară activități care au un asemenea caracter. Sistemele de alarmare sunt avizate de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București ori de inspectoratul de poliție județean pe raza căruia se află obiectivul, sub aspectul respectării cerințelor minime de securitate împotriva efracției.
60.
Cu privire la paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare și de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor și al produselor petroliere, a sistemelor de irigații, a rețelelor telefonice și de transport al energiei electrice,
art. 17
din lege prevede că se asigură de către operatorii economici de profil, în formele prevăzute de lege, respectiv cu efective de jandarmi, pază cu polițiști locali, pază proprie sau pază prin societăți specializate, după caz.
61.
Autoarea excepției de neconstituționalitate, Societatea Grup Feroviar Român - S.A. din București, companie de transport feroviar de marfă și de produse petroliere, susține că dispozițiile criticate nu sunt coordonate cu prevederile
privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în domeniul transportului pe calea ferată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 17 octombrie 2005, și nici cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 203/1994
pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 14 februarie 1997, fiindcă nu determină în mod clar care subiect de drept și pentru ce anume este acesta responsabil să asigure paza stațiilor feroviare.
62.
Analizând dispozițiile
Legii nr. 289/2005 , Curtea reține că aceasta reglementează măsurile pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în domeniul transportului pe calea ferată. Printre infracțiunile reglementate se regăsește intrarea sau staționarea persoanelor neautorizate în zonele unde accesul este interzis prin afișe ori semne corespunzătoare din perimetrul stațiilor de cale ferată, reviziilor, depourilor și triajelor de rețea, distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuințare a căii ferate, a materialului rulant, precum și a instalațiilor, accesoriilor sau a altor componente ale acestora, precum și sustragerea de componente ale căii ferate, de bunuri din vagoanele care sunt în compunerea unui tren aflat în circulație sau programat pentru circulație. Cât privește
Hotărârea Guvernului nr. 203/1994 , aceasta stabilește faptele care constituie contravenții la normele privind transporturile pe căile ferate române, sancțiunile care se aplică și organele împuternicite să constate și să sancționeze aceste fapte. Așa fiind, spre deosebire de
Legea nr. 333/2003 , care consacră răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor ori valorilor pe care unitățile le dețin cu orice titlu, cele două acte normative invocate de autoarea excepției consacră răspunderea juridică penală, respectiv contravențională a persoanelor care încălcă normele privind transporturile pe căile ferate române, deci au o sferă de reglementare diferită de cea supusă controlului de constituționalitate. În consecință, nu se poate reține nicio confuzie sau neclaritate cu privire la destinatarii normelor, sub aspectul stabilirii răspunderii lor juridice, chestiunea în cauză reprezentând o problemă de aplicare a legilor în funcție de faptele săvârșite.
63.
O altă critică formulată de autoarea excepției este aceea conform căreia obligația de pază a stațiilor feroviare revine administratorului infrastructurii, conform legislației speciale aplicabile, astfel că nu mai este nevoie de asigurarea unei paze suplimentare din partea operatorului feroviar, în temeiul
Legii nr. 333/2003 , cu consecința că doar o interpretare și o aplicare defectuoase ale acestei legi pot conduce la sancționarea operatorilor feroviari pentru nerespectarea ei. Curtea observă că autoarea excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile
Legii nr. 333/2003 , ci este nemulțumită, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a acestor prevederi de lege de către organul administrativ care a aplicat sancțiunea contravențională. Or, asemenea aspecte nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a instanțelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autoarei excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor
art. 126 din Constituție , potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
64.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1
-
3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (1) , ale
art. 3 alin. (1) , ale
art. 17
și ale
art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, excepție ridicată de Societatea Grup Feroviar Român - S.A. din București în dosarele nr. 2.463/256/2022, nr. 4.461/256/2022, nr. 3.241/256/2022, nr. 3.950/256/2022, nr. 4.614/256/2022, nr. 5.036/256/2022, nr. 4.615/256/2022, nr. 4.616/256/2022, nr. 4.702/256/2022, nr. 4.703/256/2022, nr. 4.704/256/2022, nr. 5.242/256/2022, nr. 4.462/256/2022, nr. 5.035/256/2022, nr. 5.243/256/2022, nr. 5.244/256/2022, nr. 5.245/256/2022, nr. 3.243/256/2022, nr. 3.244/256/2022, nr. 5.241/256/2022, nr. 6.466/256/2022, nr. 6.893/256/2022, nr. 6.894/256/2022, nr. 6.896/256/2022, nr. 6.898/256/2022, nr. 6.901/256/2022, nr. 6.892/256/2022, nr. 7.347/256/2022, nr. 7.665/256/2022, nr. 7.666/256/2022, nr. 6.900/256/2022, nr. 6.899/256/2022, nr. 7.662/256/2022, nr. 7.670/256/2022, nr. 8.065/256/2022, nr. 8.421/256/2022, nr. 8.423/256/2022, nr. 9.206/256/2022, nr. 8.422/256/2022, nr. 9.203/256/2022, nr. 9.204/256/2022, nr. 7.660/256/2022, nr. 7.669/256/2022, nr. 9.528/256/2022, nr. 339/256/2023, nr. 10.101/256/2022, nr. 9.200/256/2022, nr. 9.196/256/2022, nr. 9.209/256/2022, nr. 7.663/256/2022, nr. 88/256/2023, nr. 7.668/256/2022, nr. 9.195/256/2022, nr. 9.201/256/2022, nr. 9.202/256/2022, nr. 9.533/256/2022, nr. 6.891/256/2022, nr. 6.897/256/2002, nr. 7.667/256/2022, nr. 84/256/2023, nr. 86/256/2023, nr. 4.459/256/2022, nr. 4.460/256/2022, nr. 9.198/256/2022, nr. 9.197/256/2022, nr. 9.535/256/2022, nr. 9.536/256/2022, nr. 9.537/256/2022, nr. 9.538/256/2022, nr. 7.661/256/2022, nr. 10.102/256/2022, nr. 10.103/256/2022, nr. 3.515/256/2023, nr. 87/256/2023 și nr. 89/256/2023 ale Judecătoriei Medgidia, în dosarele nr. 14.217/212/2022/a1 și nr. 3.242/256/2022 ale Judecătoriei Constanța - Secția civilă și în dosarele nr. 3.240/256/2022, nr. 7.664/256/2022, nr. 9.199/256/2022, nr. 9.205/256/2022, nr. 9.210/256/2022, nr. 9.208/256/2022/a1 și nr. 85/256/2023/a1 ale Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Medgidia, Judecătoriei Constanța - Secția civilă și Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-șef, Mihaela Senia Costinescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.