Decizia nr. 155/2025
referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Senatului nr. 5/2025 privind structura serviciilor Senatului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Hotărârea nr. 5/2025 3 februarie 2025 privind structura serviciilor Senatului
Are ca temei 1
- Hotărârea nr. 8/2025 17 februarie 2025 pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 134/2024 privind aprobarea componenței numerice…
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ioana Marilena Chiorean
- magistrat-asistent
1.
Pe rol se află soluționarea sesizării de neconstituționalitate a
Hotărârii Senatului nr. 5/2025
privind structura serviciilor Senatului, sesizare formulată de 30 de senatori.
2.
Cu Adresa nr. XXXV 898 din 17 februarie 2025, secretarul general al Senatului a transmis Curții Constituționale sesizarea de neconstituționalitate a
Hotărârii Senatului nr. 5/2025
privind structura serviciilor Senatului, sesizare care a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.732 din 18 februarie 2025 și constituie obiectul Dosarului nr. 641L/2/2025. La sesizarea de neconstituționalitate au fost anexate următoarele documente: lista cuprinzând senatorii semnatari ai sesizării de neconstituționalitate;
Hotărârea nr. 5 din 3 februarie 2025
privind structura serviciilor Senatului; Memorandumul intern nr. 52 din 21 ianuarie 2025 privind măsuri pentru reorganizarea activității Senatului României și reducerea cheltuielilor bugetare; Memorandumul intern nr. 112 din 1 februarie 2025 privind noua structură organizatorică a serviciilor Senatului; stenogramele ședinței Biroului permanent al Senatului din 21 ianuarie 2025.
3.
În motivarea sesizării de neconstituționalitate se susține, drept considerație generală, că titlul actului criticat este incorect, deoarece structura Senatului nu cuprinde numai servicii, ci și direcții, direcții generale, astfel încât, în mod corect, ar fi trebuit ca titlul hotărârii să fie „hotărâre privind structura organizatorică a Senatului“, sens în care sunt invocate și prevederile
art. 380 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ care fac referire la „structurile de specialitate ale Parlamentului României“. Totodată, se susține că s-a adoptat un act juridic lipsit de temei constituțional și legal, deoarece dispozițiile hotărârii criticate nu recunosc faptul că se realizează o reorganizare și nici nu reglementează modalitatea în care se face o asemenea reorganizare.
4.
Cu privire la admisibilitatea sesizării, se arată că
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
este o hotărâre care vizează organizarea și funcționarea unei autorități de rang constituțional (Senatul României), iar normele încălcate în procedura adoptării sale sunt atât de rang constituțional, cât și de rang infraconstituțional ( Regulamentul Senatului
și
Codul administrativ ), astfel că, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, sesizarea de neconstituționalitate este admisibilă.
5.
Pe fondul sesizării, se susține că
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
contravine prevederilor
art. 1 alin. (3)
și
(5) , ale
art. 16 alin. (1)
și ale
art. 41 alin. (1) din Constituție .
6.
Cu privire la încălcarea dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (3) , autorii sesizării arată că se raportează la calitatea de stat de drept și social a statului român, în care drepturile și libertățile fundamentale sunt respectate, iar autoritățile publice nu acționează arbitrar. Or,
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
relevă un comportament discreționar și arbitrar al majorității parlamentare din Senat, deoarece la adoptarea acesteia nu a contat în niciun fel situația juridică, profesională și umană și nu au avut loc consultări cu sindicatele din cadrul Senatului cu privire la reorganizarea structurii, deși aceasta reprezintă o obligație constituțională, prevăzută la nivel infraconstituțional, inclusiv în
Legea dialogului social . Totodată, se arată că măsurile de reorganizare nu sunt fundamentate, nu se stabilește rațiunea pentru care unele posturi se desființează și unele sunt păstrate, astfel încât caracterul arbitrar este de domeniul evidenței. În acest fel are loc și o încălcare a caracterului de stat social al statului român, sens în care se invocă literatura de specialitate cu privire la noțiunea de stat social, precum și jurisprudența Curții Constituționale privind dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în
Constituție , măsuri stabilite prin lege (a se vedea în acest sens
Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015 ).
7.
Referitor la încălcarea dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (5) , se susține, în esență, invocând literatura de specialitate și
deciziile Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010
și
nr. 1 din 10 ianuarie 2014 , că legea trebuie să întrunească cele trei cerințe de calitate, care rezultă din
art. 1 alin. (5) din Constituție , și anume claritate, precizie și previzibilitate. Or, se arată că în cauză niciuna dintre ele nu este îndeplinită. Astfel, doar trei alineate din
art. 5
din hotărârea criticată fac referire la reorganizare, emitentul hotărârii având o atitudine duplicitară, prin care a încercat să ascundă faptul că, în realitate, prin conținutul și consecințele sale,
realizează o reorganizare, în urma căreia un număr de 189 de posturi sunt desființate și titularii acestora își pierd locul de muncă. De asemenea, anexa la
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
nu cuprinde numărul de posturi alocat fiecărei structuri. De altfel, în conținutul hotărârii nu se regăsește nicio informație privind reorganizarea, astfel de elemente regăsindu-se în memorandumuri interne, din conținutul cărora rezultă că la stabilirea numărului de posturi pentru fiecare structură nu au fost respectate prevederile
art. 391 alin. (3) din Codul administrativ , potrivit căruia pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție, pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 de posturi de execuție, iar pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție.
8.
În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor
art. 16 alin. (1)
și
(2) din Constituție , se susține că
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
a fost adoptată cu încălcarea principiului egalității în fața legii, deoarece reducerea numărului de posturi și restructurarea serviciilor Senatului se realizează pe baza unor criterii neclare și potențial discriminatorii, fără o evaluare profesională obiectivă, contravenind prevederilor
privind statutul funcționarului public parlamentar. Restructurarea serviciilor Senatului se realizează într-un mod care nu protejează drepturile și interesele tuturor angajaților implicați, cu nerespectarea cerințelor legale și constituționale.
9.
Referitor la încălcarea
art. 41 alin. (1) din Constituție , se susține că hotărârea criticată a fost votată fără o dezbatere adecvată și fără o fundamentare detaliată a necesității și impactului restructurării, contrar principiilor transparenței și dialogului social. Totodată, se arată că nu s-au respectat procedurile de consultare cu reprezentanții sindicatelor și angajaților, necesare în cazul unor modificări semnificative care afectează condițiile de muncă.
10.
De asemenea, se susține că reorganizarea s-a realizat cu încălcarea prevederilor
art. 518 din Codul administrativ , care stabilește condițiile în care poate fi reorganizată orice autoritate publică. Or, Parlamentul este, în mod neîndoielnic, o autoritate publică, iar, în caz de reorganizare a serviciilor sale, trebuiau respectate aceste prevederi.
11.
Se mai susține că anterior adoptării hotărârii care face obiectul prezentei sesizări au fost adoptate anumite memorandumuri interne, la care nu se face referire în conținutul hotărârii, deși, în mod firesc, era necesar ca ele să fie menționate ca temei al reorganizării la care se referă
art. 5 al hotărârii
criticate. Mai mult, în Memorandumul intern nr. 52 din 21 ianuarie 2025 se face referire la birouri, deși acestea, ca elemente ale structurii organizatorice, fuseseră desființate prin
Codul administrativ . Totodată, acest memorandum a fost înaintat spre analiză Biroului permanent de către președintele Senatului, deși acesta nu are vreo atribuție care să vizeze organizarea instituției.
12.
În conformitate cu dispozițiile
art. 27 alin. (2)
și
(3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost transmisă președintelui Senatului, pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului.
13.
Biroul permanent al Senatului a transmis Curții Constituționale punctul său de vedere, în sensul că sesizarea este neîntemeiată.
14.
Cu privire la situația de fapt, se arată că adoptarea hotărârii criticate are la bază atât motive de dinamică instituțională, cât și motive economice. Structura organizatorică a serviciilor Senatului a fost aprobată prin
Hotărârea Senatului nr. 8/2013 , în urmă cu 12 ani, astfel că nu mai reflecta cu acuratețe funcțiile necesare desfășurării unei activități parlamentare eficiente. Contextul economic, evoluția în timp a organizării interne instituționale, care au determinat apariția de noi activități, desfășurarea unor activități în online au condus la actualizarea structurilor, astfel încât să se reducă și să se eficientizeze alocarea resurselor financiare bugetare prin reorganizarea structurii organizatorice a Senatului și reducerea anumitor cheltuieli bugetare.
15.
Principiul autonomiei parlamentare, rezultat din interpretarea coroborată a
art. 61
și
64 din Constituție , garantează Parlamentului plenitudinea de acțiune și decizie în conformitate cu Constituția, acesta având mai multe componente. În cauză devin incidente prevederile constituționale ale
art. 64 alin. (1)
teza a doua, privitoare la principiul autonomiei parlamentare în componenta sa financiară referitoare la cheltuieli, potrivit cărora resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea. Având în vedere că bugetele Camerelor Parlamentului sunt cuprinse în bugetul de stat, legea bugetului de stat fiind exclusiv de sorginte guvernamentală, Ministerul Finanțelor a transmis Senatului, în data de 16 ianuarie 2025, o adresă prin care se solicita elaborarea proiectului de buget și anexele la acesta pentru anul 2025, precum și estimările pentru perioada 2026-2028, fiind necesară încadrarea în limita de cheltuieli aferentă anului 2025, comunicată de către Ministerul Finanțelor, cu mențiunea de a nu fi majorate cheltuielile de personal și cele cu bunuri și servicii.
16.
Astfel, luând în considerare sumele alocate prin proiecția bugetară comunicată de Guvern, prin Ministerul Finanțelor, raportat la necesarul de resurse financiare aferente anului 2025, s-a impus necesitatea unei reașezări bugetare concretizate prin unele măsuri de reorganizare la nivelul instituției și de reducere a anumitor cheltuieli bugetare. Prin
Hotărârea nr. 4/2025 , Senatul și-a aprobat bugetul pe anul 2025. Prin Memorandumul intern înregistrat cu nr. 52 din 21 ianuarie 2025 se stabilește faptul că reorganizarea structurilor Senatului se va face prin desființarea unor posturi de execuție, având un număr mai mic de structuri și, implicit, un număr mai mic de funcții de conducere, vizând desființarea unor posturi de secretari generali adjuncți, a unor direcții generale, direcții, servicii și birouri, astfel încât personalul Senatului să fie reîncadrat în noua structură organizatorică prevăzută în anexa nr. 2 la acest memorandum. Acest memorandum reprezintă un plan general de măsuri, prin care se reduc cheltuielile bugetare ale Senatului și care, după aprobare, a presupus implementarea măsurilor menționate prin adoptarea a diferite acte succesive de competența plenului Senatului sau a Biroului permanent, conform prevederilor regulamentare și legale. În vederea implementării măsurilor aprobate prin memorandum, Senatul a adoptat
Hotărârea nr. 5/2025 , care cuprinde mai multe etape procedurale, respectiv: aprobarea statului de funcții care, potrivit prevederilor
art. 35 alin. (1) lit. o) din Regulamentul Senatului, republicat , aprobat prin
Hotărârea Senatului nr. 28/2005 , este aprobat de Biroul permanent al Senatului, la propunerea secretarului general; reîncadrarea personalului de către secretarul general se va face în termen de 60 de zile de la aprobarea statului de funcții, în limita numărului de posturi aprobat; reîncadrarea în funcțiile de execuție se va realiza în limita numărului de posturi aprobat prin statul de funcții, pe baza verificării competenței profesionale prin examen, potrivit unei proceduri aprobate de Biroul permanent. De asemenea, în temeiul
art. 5 alin. (2) din Hotărârea Senatului nr. 5/2025 , a fost adoptată Hotărârea Biroului permanent nr. 8/2025 pentru aprobarea Metodologiei privind modalitatea de reorganizare a activității aparatului de specialitate al Senatului, prin care se prevede modalitatea de punere în aplicare a prevederilor
Hotărârii Senatului nr. 5/2025 , precum și a Memorandumului intern înregistrat cu nr. 52 din 21 ianuarie 2025.
17.
Referitor la susținerile autorilor sesizării privind titlul actului normativ criticat, se arată că, potrivit
art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a actului, în funcție de categoria sa juridică și de autoritatea emitentă, precum și obiectul reglementării, exprimat sintetic. Se mai arată că titlul hotărârii anterioare, care este abrogată prin
Hotărârea Senatului nr. 5/2025 , este același, și anume
Hotărârea Senatului nr. 8/2013
privind structura serviciilor Senatului, și că același titlu l-a avut și
Hotărârea Senatului nr. 20/2001 . Potrivit prevederilor
art. 35 alin. (1) lit. m) din Regulamentul Senatului , Biroul permanent al Senatului supune aprobării Senatului structura serviciilor acestuia, iar sensul noțiunii de „servicii“ este acela de activități ale structurilor Senatului. Așadar, titlul
Hotărârii Senatului nr. 5/2025
respectă prevederile
Legii nr. 24/2000 , cuprinzând denumirea generică a actului și reflectând sintetic obiectul reglementării.
18.
Referitor la critica privind nerespectarea
art. 1 alin. (3)
și
(5) din Constituție , se arată, invocându-se jurisprudența Curții Constituționale referitoare la statul de drept, supremația
Constituției
și respectarea legilor ( deciziile nr. 22 din 27 ianuarie 2004
și
nr. 783 din 26 septembrie 2012 ), că hotărârea criticată este redactată într-un limbaj juridic precis și accesibil, fără ambiguități și termeni vagi, prezentând claritate în exprimare, iar structura sa este logică, ceea ce facilitează înțelegerea și aplicarea prevederilor sale. În consecință, se apreciază că
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
nu prezintă vicii de neconstituționalitate în raport cu
art. 1 alin. (3)
și
(5) din Constituție , autorii sesizării invocând în mod formal încălcarea acestor dispoziții, fără a argumenta în mod concret relevanța constituțională.
19.
Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor
art. 16 alin. (1) din Constituție , se arată că
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
a fost adoptată cu respectarea principiului egalității în drepturi, instituind o egalitate de șanse tuturor persoanelor din cadrul structurilor în care reorganizarea se face prin desființarea unor posturi, precum și din cadrul structurilor în care reorganizarea se face prin comasarea unor structuri și desființarea unor posturi, așa cum este menționat la
art. 5 alin. (2) din hotărâre . Prin urmare, pentru aceeași categorie de persoane - angajați ai Senatului - este instituit același drept, și anume dreptul de a susține examen prin care sunt testate competențele profesionale. Așa cum se prevede în
Hotărârea Senatului nr. 5/2025 , procedura desfășurării examenului este aprobată de Biroul permanent, în acest sens fiind elaborată Metodologia privind modalitatea de reorganizare a activității aparatului de specialitate al Senatului României, în cadrul căreia sunt descrise procedurile de organizare și desfășurare a examenului de testare profesională, precum și a examenului de departajare. Cu titlu particular, se menționează că procedurile amintite mai sus, prin măsurile dispuse în conținutul lor, respectă drepturile persoanelor cu handicap.
20.
Referitor la critica privind încălcarea prevederilor
art. 41 alin. (1) din Constituție , se arată că, la data de 20 ianuarie 2025, a avut loc o întâlnire la cabinetul președintelui Senatului pe tema reorganizării instituției și a reducerii unor cheltuieli, cu reprezentanții instituției și cu reprezentanții Sindicatului Funcționarilor Publici din Senatul României, ai Sindicatului Personalului Contractual din Senatul României și ai Sindicatului Șoferilor din Senatul României. Prin urmare, criticile invocate sunt neîntemeiate, neprecizându-se normele legale încălcate și nici situația de fapt care ar fi neconformă cu legislația.
21.
În final, cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor
Codului administrativ
și, implicit, a
privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, referitor la „birouri“ - ca elemente ale structurii organizatorice - se menționează că, la nivelul Camerelor Parlamentului, a fost aprobat în luna decembrie 2023 un memorandum cu tema „Măsuri în aplicarea prevederilor
privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung“, potrivit căruia, în ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor legale referitoare la structurile organizatorice ale serviciilor Camerei Deputaților și serviciilor Senatului, este necesară abordarea unitară a acestora, prin raportare la prevederile
privind statutul funcționarului public parlamentar. Astfel, având în vedere prevederile
Legii nr. 7/2006 , respectiv ale
art. 380 alin. (1) lit. a) ,
alin. (4) lit. a)
și
b) ,
art. 381
și
art. 382 din Codul administrativ , structurilor în care este încadrat personal contractual din cadrul serviciilor Senatului și ale Camerei Deputaților li se vor aplica prevederile
art. XXI din Legea nr. 296/2023 , funcționarul public parlamentar beneficiind de prevederile legii speciale, respectiv de
art. 3
și
art. 5 alin. (2) din Legea nr. 7/2006 . De asemenea, prin acest memorandum din decembrie 2023, s-a propus aplicarea prevederilor
pentru structurile în care este încadrat personal contractual în ambele Camere ale Parlamentului, prin desființarea funcției contractuale de șef birou și modificarea numărului de posturi de execuție necesare constituirii structurilor contractuale aferente.
22.
La dosar, președintele Comisiei pentru constituționalitate din Senat a transmis un memoriu amicus curiae, prin care solicită, în esență, admiterea sesizării de neconstituționalitate. De asemenea, memorii amicus curiae cu un conținut identic au fost depuse la dosar și de Maria Pavăl, Oana-Maria Aslan, Irina-Mariana Dumitrescu și Gabriela-Nicoleta Păun. Totodată, la dosar, Daniela Nicoleta Cefalan a depus un memoriu amicus curiae, prin care solicită admiterea sesizării de neconstituționalitate, anexând la acesta o serie de documente cu privire la procesul de reorganizare a serviciilor Senatului.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, hotărârea criticată, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
23.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, în temeiul dispozițiilor
art. 146 lit. l) din Constituție
și ale
art. 3 alin. (2) ,
art. 10 ,
27
și
28 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate.
24.
Obiectul sesizării de neconstituționalitate îl constituie
Hotărârea Senatului nr. 5 din 3 februarie 2025
privind structura serviciilor Senatului, adoptată în ședința Senatului din 3 februarie 2025 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 3 februarie 2025, având următorul conținut:
Articolul 1
În structura serviciilor Senatului funcționează direcții generale, direcții, servicii, birouri și compartimente, după caz.
Articolul 2
Structura organizatorică a serviciilor Senatului este prevăzută în
anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
În cadrul Cabinetului secretarului general, secretarilor generali adjuncți și direcțiilor, prin hotărâre a Biroului permanent al Senatului, se pot organiza, după caz, servicii, birouri și compartimente.
Articolul 3
Secretarul general al Senatului conduce serviciile Senatului și controlează activitatea acestora. În această calitate răspunde în fața Senatului și a Biroului permanent al Senatului de modul în care își îndeplinește atribuțiile în asigurarea bunei funcționări a serviciilor Senatului.
În activitatea sa, secretarul general al Senatului este ajutat de 2 secretari generali adjuncți.
Atribuțiile secretarilor generali adjuncți sunt stabilite de secretarul general al Senatului, prin ordin.
Articolul 4
Activitatea serviciilor Senatului se desfășoară pe baza Regulamentului de organizare și funcționare, aprobat de Biroul permanent al Senatului, la propunerea secretarului general.
Numărul maxim de posturi pentru fiecare compartiment din structura serviciilor Senatului se stabilește prin statul de funcții, care se aprobă de Biroul permanent al Senatului, la propunerea secretarului general, în condițiile legii.
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, secretarul general al Senatului va elabora proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor Senatului, în vederea supunerii spre aprobare Biroului permanent al Senatului.
Articolul 5
În funcție de modificările intervenite în structura serviciilor Senatului, prin efectul intrării în vigoare a prezentei hotărâri, secretarul general va proceda la reîncadrarea personalului din structurile respective în limita numărului de posturi aprobat. Reîncadrarea personalului se va face în termen de 60 de zile de la aprobarea statului de funcții.
În cadrul structurilor în care reorganizarea se face prin desființarea unor posturi, precum și în structurile în care reorganizarea se face prin comasarea unor structuri și desființarea unor posturi, reîncadrarea în funcțiile de execuție se va realiza în limita numărului de posturi aprobat prin statul de funcții, pe baza verificării competenței profesionale prin examen, potrivit unei proceduri aprobate de Biroul permanent. Persoanele care sunt declarate admise în urma examenului sunt reîncadrate în noile funcții, iar persoanele care sunt declarate respinse sunt eliberate din funcție, cu respectarea dreptului de preaviz.
În structurile în care reorganizarea se face prin desființarea unor posturi, personalul cu funcții de conducere se reîncadrează de drept în funcția deținută.
În structurile în care reorganizarea se face prin comasare, personalul cu funcții de conducere care ocupă în prezent acele funcții de drept se reîncadrează în funcțiile de conducere nou-create, în condițiile legii.
Articolul 6
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,
Hotărârea Senatului nr. 8/2013
privind structura serviciilor Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
25.
Anexa la Hotărârea Senatului nr. 5/2025
este intitulată „Structura organizatorică a serviciilor Senatului României“.
26.
Autorii sesizării de neconstituționalitate invocă, în susținerea acesteia, următoarele dispoziții din
Constituție :
art. 1 alin. (3)
privind caracterul statului român de stat social,
art. 1 alin. (5)
privind principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii,
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi și
art. 41 alin. (1)
privind dreptul la muncă.
27.
Cu titlu preliminar, Curtea reține că analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării referitoare la o hotărâre a Senatului trebuie realizată prin raportare la
art. 146 lit. l) din Constituție
și la
art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori“. Astfel, Curtea constată că actul juridic supus controlului este o hotărâre adoptată de plenul Senatului în ședința din data de 3 februarie 2025 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 3 februarie 2025. Prin urmare, sub aspectul obiectului formal, sesizarea este admisibilă.
28.
Cu privire la autorul sesizării de neconstituționalitate, Curtea observă că, deși în adresa de înaintare a sesizării de către secretarul general al Senatului către Curtea Constituțională se menționează că aceasta a fost depusă de Grupul parlamentar al partidului S.O.S. România și de Grupul parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri, în realitate, din analiza sesizării de neconstituționalitate și a listei de semnatari depuse la dosar, reiese că aceasta a fost formulată de 30 de senatori, în temeiul dispozițiilor
art. 27 din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora sesizarea poate fi formulată numai de unul dintre președinții celor două Camere, de un grup parlamentar sau de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. Prin urmare, sesizarea de neconstituționalitate având ca obiect
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de
art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
29.
Referitor la conținutul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituționalitate întemeiat pe
art. 146 lit. l) din Constituție
coroborat cu
art. 27 din Legea nr. 47/1992 , Curtea reține că, în jurisprudența sa, a analizat și alte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost stabilite pe cale jurisprudențială. Astfel, o condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanța constituțională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea, în acest sens,
deciziile nr. 53
și
nr. 54 din 25 ianuarie 2011 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011,
Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012,
Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). Prin
Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragraful 15, Curtea a stabilit că textul
art. 27 din Legea nr. 47/1992
nu instituie vreo diferențiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile de a fi supuse controlului de constituționalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. Curtea a mai stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate întemeiată pe
art. 146 lit. l) din Constituție
coroborat cu
art. 27 din Legea nr. 47/1992 , norma de referință trebuie să fie de rang constituțional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicție între hotărârile menționate la
art. 27 din Legea nr. 47/1992 , pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin Constituție, pe de altă parte. Așadar, criticile formulate de autorii sesizării trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă ( Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 , precitată,
Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 , precitată,
Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 15, sau
Decizia nr. 433 din 21 iunie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2018, paragraful 28).
30.
Aplicând aceste repere jurisprudențiale în cauza de față, Curtea constată că hotărârea criticată vizează atât stabilirea structurii serviciilor Senatului, cât și reorganizarea prin desființarea unor posturi și prin comasarea unor servicii, care pot conduce la eliberarea din funcție a unor persoane, criticile de neconstituționalitate formulate fiind raportate la dispozițiile constituționale ale
art. 1 alin. (3)
și
(5) , ale
art. 16 alin. (1)
și
(2)
și ale
art. 41 alin. (1) , astfel că acestea urmează să fie analizate pe fond în măsura în care ele se constituie în veritabile critici de neconstituționalitate a căror soluționare ține de competența Curții Constituționale. Prin urmare, Curtea constată că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate referitoare la sesizările întemeiate pe
art. 146 lit. l) din Constituție
coroborat cu
art. 27 din Legea nr. 47/1992 , astfel că sesizarea de neconstituționalitate având ca obiect
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
privind structura serviciilor Senatului este admisibilă, urmând să fie analizată pe fond.
31.
Înainte de a proceda la analiza propriu-zisă a criticilor de neconstituționalitate, Curtea reține că este necesară o scurtă examinare a titlului, obiectului de reglementare și a conținutului
Hotărârii Senatului nr. 5/2025 .
32.
Așa cum prevede și titlul acesteia, obiectul de reglementare al hotărârii criticate este stabilirea structurii serviciilor Senatului, iar
art. 1
prevede că „În structura serviciilor Senatului funcționează direcții generale, direcții, servicii, birouri și compartimente, după caz“. Potrivit
art. 1 din Legea nr. 7/2006
privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, aceasta reglementează statutul funcționarului public parlamentar din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului României, iar, în sensul acestei legi, prin „structuri de specialitate“ se înțelege serviciile Camerei Deputaților și Senatului care desfășoară activitățile prevăzute la
art. 3
și la
art. 5 alin. (2)
din acest act normativ. Hotărârea criticată a fost adoptată de Senat în temeiul
art. 35 alin. (1) lit. m) din Regulamentul Senatului , aprobat prin
Hotărârea Senatului nr. 28/2005 , republicat, potrivit căruia Biroul permanent al Senatului supune aprobării Senatului „structura serviciilor acestuia“. Totodată, potrivit
art. 35 alin. (1) lit. o)
și
p) din Regulamentul Senatului , Biroul permanent al Senatului aprobă statul de funcții și „regulamentele de organizare și funcționare a serviciilor Senatului“, la propunerea secretarului general, și controlează activitatea „serviciilor Senatului“. De asemenea,
capitolul V
din același regulament se intitulează „Serviciile Senatului“. Hotărârea criticată abrogă
Hotărârea Senatului nr. 8/2013
privind structura serviciilor Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013), care, la rândul ei, abrogă
Hotărârea Senatului nr. 13/2009
privind structura serviciilor Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 25 iunie 2009). Curtea observă că toate hotărârile anterioare ale Senatului cu același obiect de reglementare, începând cu
Hotărârea Senatului nr. 21/1997 , au avut același titlu, și anume hotărâre privind „structura serviciilor Senatului“.
33.
Așa cum a reținut Curtea Constituțională în
Decizia nr. 317 din 13 aprilie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 mai 2006, serviciile Senatului nu sunt organe ale administrației publice, ci structuri economico-administrative cu sarcina de a asigura buna funcționare a acestuia. Astfel, interpretând sistematic și logico-gramatical titlul și conținutul hotărârii criticate, rezultă că termenul de „servicii“ ale Senatului, astfel cum este menționat în titlu și în ipoteza normei de la
art. 1 , este folosit lato sensu, cu înțelesul de structuri organizatorice de specialitate ale Senatului, iar în conținutul
art. 1 , în cuprinsul enumerării acestor structuri, termenul „servicii“ este folosit stricto sensu, alături de „direcții generale“, „direcții“ și „compartimente“. Prin urmare, obiectul de reglementare al hotărârii criticate este stabilirea structurilor organizatorice ale serviciilor Senatului ( anexa la hotărârea
criticată, privind organigrama, fiind denumită „Structura organizatorică a serviciilor Senatului României“), aceasta fiind emisă în temeiul
Regulamentului Senatului .
34.
Potrivit dispozițiilor
art. 64 alin. (1) din Constituție , organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu, astfel că hotărârea criticată a fost emisă în temeiul autonomiei organizatorice de care beneficiază Senatul, în componenta funcțională și bugetară a acestei autonomii. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, principiul constituțional al autonomiei regulamentare a Parlamentului permite și totodată impune fiecărei Camere să stabilească norme proprii de organizare și de funcționare în vederea îndeplinirii atribuțiilor lor, însă acestea nu pot să fie contrare reglementărilor cuprinse în
Constituție , iar autoritatea legislativă nu poate adopta proceduri contrare
Legii fundamentale , și aceasta nici măcar pentru un caz singular și special (a se vedea în acest sens
Decizia nr. 104 din 11 aprilie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 16 mai 2001).
35.
Analizând comparativ conținutul hotărârii criticate cu cel al
hotărârii
similare din 2013 pe care o abrogă, Curtea observă că elementele de noutate aduse față de reglementarea anterioară sunt atât organigrama diferită prevăzută în
anexă , cât și cuprinsul
art. 5
din hotărârea criticată, prin care Senatul - în calitatea sa de angajator - dispune o reorganizare prin desființarea unor posturi, precum și prin comasarea unor structuri și desființarea unor posturi, în urma căreia reîncadrarea în funcțiile de execuție se va realiza în limita numărului de posturi aprobat prin statul de funcții, pe baza verificării competenței profesionale prin examen, potrivit unei proceduri aprobate de Biroul permanent, iar persoanele care sunt declarate respinse sunt eliberate din funcție, cu respectarea dreptului la preaviz. Potrivit
art. 4 alin. (2)
din hotărâre, numărul maxim de posturi pentru fiecare compartiment din structura serviciilor Senatului se stabilește prin statul de funcții, care se aprobă de Biroul permanent al Senatului, la propunerea secretarului general al Senatului.
Art. 4 alin. (3)
din hotărârea criticată prevede că, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia, secretarul general al Senatului va elabora proiectul
Regulamentului
de organizare și funcționare a serviciilor Senatului, în vederea supunerii spre aprobare Biroului permanent al Senatului.
36.
Având în vedere că
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
dispune reorganizarea prin desființarea unor posturi, precum și prin comasarea unor structuri și desființarea unor posturi, Curtea constată că aceasta constituie și temeiul juridic pentru declanșarea unui proces de reorganizare a serviciilor Senatului, în baza noii structuri organizatorice a acestora. Decizia angajatorului de a reorganiza structurile sale organizatorice, concretizată în speță prin hotărârea criticată, constituie prima etapă a procesului de reorganizare a serviciilor Senatului, urmând ca, prin acte subsecvente, să se reglementeze și celelalte etape ale acestei reorganizări, cum sunt: stabilirea atribuțiilor pentru fiecare post, aprobarea statului de funcții corespunzător noii organigrame, stabilirea listei cuprinzând funcțiile publice parlamentare/funcțiile contractuale vacante, condițiile și criteriile de reîncadrare, procedura de organizare și desfășurare a examenului de testare profesională, procesul de reorganizare finalizându-se cu încadrarea în noile funcții sau eliberarea din funcție, cu respectarea dreptului la preaviz.
37.
Trecând la analiza propriu-zisă a criticilor de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la încălcarea dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (3) , autorii sesizării susțin, în esență, pe de o parte, că modul în care s-a realizat reorganizarea contravine caracterului de stat social și de drept al statului român, neavând loc consultări cu sindicatele din cadrul Senatului cu privire la reorganizarea structurii, iar, pe de altă parte, că măsurile de reorganizare nu sunt fundamentate, neexistând niciun document de analiză sau audit prin care să fie justificată desființarea posturilor.
38.
Cu privire la aceste critici, Curtea reține că, așa cum a constatat prin
Decizia nr. 156 din 6 mai 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 5 iunie 2020, paragraful 44, potrivit principiului autonomiei regulamentare, Parlamentul își stabilește organizarea și desfășurarea propriei activități, respectându-se, firește, normele constituționale aplicabile în astfel de situații ( Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993, sau
Decizia nr. 85 din 13 februarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 aprilie 2019, paragraful 67). Autonomia regulamentară constituie expresia statului de drept, a principiilor democratice și poate opera exclusiv în cadrul limitelor stabilite de
Legea fundamentală . Autonomia regulamentară nu poate fi exercitată în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului sau a normelor imperative privind procedura parlamentară. Normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale forului legislativ și trebuie interpretate și aplicate cu bună-credință și în spiritul loialității față de
Legea fundamentală
( Decizia Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012, sau
Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 17 aprilie 2015, paragraful 38). Totodată, la paragrafele 45 și 46 ale
Deciziei nr. 156 din 6 mai 2020 , precitată, Curtea a stabilit că, în virtutea principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului, consacrat de
art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție , orice reglementare privind organizarea și funcționarea Camerei Deputaților/Senatului, care nu este prevăzută de Constituție, poate și trebuie să fie stabilită prin regulamentul propriu. Prin urmare, Camera Deputaților/Senatul este suverană/suveran în a adopta măsurile pe care le consideră necesare și oportune pentru buna organizare și funcționare a sa (a se vedea
Decizia Curții Constituționale nr. 667 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 7 iunie 2011). Textul
Constituției
nu stabilește nici procedura de desfășurare a ședințelor Camerelor Parlamentului și nici nivelul de detaliere a normelor regulamentare, astfel încât, deși este de dorit ca acestea să cuprindă prevederi cât mai exhaustive, o asemenea chestiune ține de opțiunea respectivei Camere a Parlamentului.
39.
Pornind de la această jurisprudență referitoare la principiul autonomiei parlamentare și ținând cont de dispozițiile
art. 64 alin. (1) din Constituție , potrivit cărora organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu, iar resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea, Curtea constată că hotărârea criticată a fost emisă în temeiul autonomiei organizatorice de care beneficiază Senatul, ca o componentă funcțională și bugetară a autonomiei parlamentare, Senatul fiind singurul în măsură să decidă măsurile de ordin organizatoric care vizează activitatea serviciilor sale.
40.
Problema dedusă soluționării Curții Constituționale, și anume dacă aceste aspecte, impuse de rațiuni de eficientizare a activității și de reducere a cheltuielilor, pot constitui motive temeinic justificate pentru reorganizarea activității aparatului de specialitate al Senatului, nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci un aspect de oportunitate asupra căruia poate decide doar Senatul, singurul îndreptățit să stabilească măsurile de ordin organizatoric care vizează activitatea serviciilor sale, în temeiul autonomiei sale organizatorice. Prin urmare, Curtea Constituțională nu se poate pronunța cu privire la oportunitatea adoptării măsurii reorganizării activității aparatului de specialitate al Senatului.
41.
În ceea ce privește susținerea potrivit căreia nu au avut loc consultări cu sindicatele din cadrul Senatului cu privire la reorganizarea structurii, Curtea reține că această susținere se reiterează în cadrul argumentării pretinsei încălcări a dispozițiilor
art. 41 din Constituție , astfel că această critică va fi analizată ulterior.
42.
Referitor la încălcarea dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (5) , autorii sesizării susțin, în esență, că doar trei alineate din
art. 5
din hotărârea criticată fac referire la reorganizare, emitentul hotărârii având o atitudine duplicitară, că
anexa la Hotărârea Senatului nr. 5/2025
nu cuprinde numărul de posturi alocat fiecărei structuri și că nu se regăsește nicio informație privind reorganizarea în conținutul hotărârii, ci doar în memorandumuri interne, din conținutul cărora rezultă că la stabilirea numărului de posturi pentru fiecare structură nu au fost respectate prevederile
art. 391 alin. (3) din Codul administrativ .
43.
Cu privire la aceste susțineri, Curtea constată că obiectul de reglementare al hotărârii criticate este stabilirea structurilor organizatorice ale serviciilor Senatului,
anexa
cuprinzând organigrama serviciilor Senatului, acest act normativ fiind emis în temeiul
art. 35 alin. (1) lit. m) din Regulamentul Senatului .
Art. 5
din hotărârea criticată dispune reorganizarea serviciilor Senatului prin desființarea unor posturi, precum și prin comasarea unor structuri și desființarea unor posturi. Referitor la numărul de locuri alocat fiecărei structuri, Curtea reține că acesta este prevăzut în statul de funcții, potrivit
art. 4 alin. (2) din hotărârea
criticată, și se aprobă de Biroul permanent al Senatului, potrivit
art. 35 alin. (1) lit. o) din Regulamentul Senatului .
44.
Analizând conținutul normativ al hotărârii criticate, Curtea observă că aceasta nu cuprinde norme privind modalitatea concretă în care se realizează reorganizarea, ci acestea sunt reglementate în Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr. 8 din 19 februarie 2025 pentru aprobarea metodologiei privind modalitatea de reorganizare a activității aparatului de specialitate al Senatului României, hotărâre emisă în temeiul
art. 5 alin. (2) din hotărârea
criticată și al
art. 35 alin. (1) lit. r) din Regulamentul Senatului
(potrivit căruia Biroul permanent al Senatului adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru senatori și aparatul tehnic). Această metodologie cuprinde 6 anexe, după cum urmează: Notificare pentru personalul de conducere/execuție din cadrul structurilor supuse reorganizării (anexa nr. 1); Acord pentru funcționarii publici/personalul contractual de conducere/execuție (anexa nr. 2); Preaviz (anexa nr. 3); Opțiune (anexa nr. 4); Procedura de organizare și desfășurare a examenului de testare profesională în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (anexa nr. 5); Procedura de organizare și desfășurare a examenului de testare profesională pentru personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al Senatului României ale căror posturi au fost supuse reorganizării (anexa nr. 6).
45.
Având în vedere acestea, Curtea constată că etapele reorganizării ulterioare emiterii actului prin care aceasta este decisă -
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
- sunt prevăzute și detaliate prin acte subsecvente hotărârii criticate, care nu intră în sfera de atribuții ale Curții Constituționale.
46.
Întrucât criticile autorilor sesizării - cu privire la încălcarea
art. 1 alin. (5) din Constituție , prin faptul că
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
nu cuprinde numărul de posturi alocat fiecărei structuri și nici informații privind reorganizarea, acestea fiind cuprinse doar în memorandumuri interne, din conținutul cărora rezultă că la stabilirea numărului de posturi pentru fiecare structură nu au fost respectate prevederile
art. 391 alin. (3) din Codul administrativ
- vizează, în realitate, metodologia privind modalitatea de reorganizare a activității aparatului de specialitate al Senatului României, Curtea constată că aceste critici nu pot fi primite, deoarece nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale analiza hotărârilor Biroului permanent al Senatului.
47.
Faptul că hotărârea criticată nu cuprinde detalierea tuturor aspectelor privind reorganizarea serviciilor Senatului nu poate conduce la neconstituționalitatea acesteia, deoarece reorganizarea nu se poate realiza instantaneu, ci este un proces care implică îndeplinirea mai multor etape și care se finalizează cu reîncadrarea în funcție sau cu eliberarea din funcție a personalului. Aceste etape au fost sau vor fi reglementate prin acte adoptate ulterior hotărârii criticate, nefăcând obiectul acesteia.
48.
În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor
art. 16 alin. (1)
și
(2) din Constituție , autorii sesizării susțin, în esență, că reducerea numărului de posturi și restructurarea serviciilor Senatului se realizează pe baza unor criterii neclare și potențial discriminatorii, fără o evaluare profesională obiectivă, contravenind prevederilor
privind statutul funcționarului public parlamentar.
49.
Referitor la această critică, Curtea reține că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea
Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or,
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
constituie temeiul juridic pentru reorganizarea serviciilor Senatului, fără a reglementa criteriile și condițiile privind reîncadrarea personalului Senatului, acestea fiind prevăzute în metodologia privind modalitatea de reorganizare a activității aparatului de specialitate al Senatului României, care s-a aprobat prin hotărâre a Biroului permanent al Senatului, emisă în temeiul Regulamentului Senatului, act care, așa cum dispune
art. 27 din Legea nr. 47/1992
(potrivit căruia Curtea se pronunță asupra regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului), nu poate face obiectul controlului de constituționalitate.
50.
Referitor la încălcarea
art. 41 alin. (1) din Constituție , autorii sesizării susțin, în esență, că hotărârea criticată a fost votată fără o dezbatere adecvată și fără o fundamentare detaliată a necesității și impactului restructurării, că nu s-au respectat procedurile de consultare cu reprezentanții sindicatelor și angajaților și că reorganizarea s-a realizat cu încălcarea prevederilor
art. 518 din Codul administrativ .
51.
Referitor la critica privind procedura de vot, Curtea constată că, potrivit mențiunii finale din cuprinsul
Hotărârii Senatului nr. 5/2025 , aceasta a fost adoptată în ședința din 3 februarie 2025, cu votul majorității senatorilor prezenți, respectând astfel prevederile
art. 76 alin. (2) din Constituție .
52.
În ceea ce privește susținerea potrivit căreia nu s-au respectat procedurile de consultare cu reprezentanții sindicatelor și angajaților, Curtea constată că, potrivit
art. 31 alin. (2) din Legea nr. 367/2022
privind dialogul social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1238 din 22 decembrie 2022, informarea și consultarea angajaților reprezentați conform legii, cu privire la deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă, se fac după cum urmează: „a) angajatorii vor iniția și finaliza procesul de informare și consultare a angajaților/lucrătorilor, înainte de implementarea deciziilor respective, pentru a permite acestora să formuleze propuneri pentru protecția drepturilor angajaților/lucrătorilor; b) în cazul în care angajații/lucrătorii consideră că există o amenințare la adresa locurilor de muncă, procesul de informare și consultare va începe la cererea scrisă a acestora, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitării; c) în vederea pregătirii consultării, angajatorii au obligația să transmită, în baza unei solicitări, angajaților/lucrătorilor informațiile necesare pentru a permite examinarea problemei în mod adecvat.“
53.
În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a constatat că informarea și consultarea angajaților au drept premisă existența unor raporturi de muncă, plasate, la rândul lor, în sfera de protecție a dreptului la muncă, drept consacrat de
art. 41 alin. (1) din Constituție . În consecință, obligația legiuitorului de a institui măsuri concrete de informare și consultare a angajaților vizează, din punct de vedere temporal, perioada cuprinsă între începerea și încetarea raporturilor de muncă, astfel încât în tot acest interval de timp angajatorul trebuie să se manifeste activ în îndeplinirea cu bună-credință a acestora. Rezultă că informarea și consultarea angajaților nu pot fi calificate decât ca fiind măsuri care protejează partea aflată pe o poziție de inferioritate din punct de vedere economic în relațiile sociale de muncă și, îndeosebi, în raporturile sale cu angajatorul. Așadar, Curtea a constatat că informarea și consultarea angajaților reprezintă veritabile măsuri de protecție socială a muncii (a se vedea în acest sens
Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, paragraful 22, sau
Decizia nr. 218 din 10 aprilie 2024 , publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 523 din 5 iunie 2024, paragraful 22).
54.
Având în vedere acestea, Curtea reține că, potrivit
Legii nr. 367/2022 , informarea și consultarea angajaților se realizează înainte de „implementarea“ deciziei/hotărârii de reorganizare luate de angajator. Or,
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
privind structura serviciilor Senatului nu interzice informarea și consultarea angajaților cu privire la măsurile luate, ci doar dispune cu privire la măsuri de stabilire a structurii serviciilor Senatului și de reorganizare a acestora, nereglementând și procedura detaliată de reorganizare, care este prevăzută în Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr. 8 din 19 februarie 2025 pentru aprobarea metodologiei privind modalitatea de reorganizare a activității aparatului de specialitate al Senatului României, hotărâre emisă în temeiul
art. 5 alin. (2) din hotărârea
criticată și al
art. 35 alin. (1) lit. r) din Regulamentul Senatului .
55.
Analiza modalității concrete în care se realizează procesul de informare și consultare a angajaților înainte de implementarea deciziilor angajatorului cu privire la raporturile de muncă sau de serviciu constituie o problemă de aplicare a legii în cazuri concrete, iar nu o problemă de constituționalitate a hotărârii Senatului prin care se dispune reorganizarea serviciilor sale. De altfel, în punctul de vedere transmis de Biroul permanent al Senatului se precizează că, la data de 20 ianuarie 2025, a avut loc o întâlnire cu reprezentanții instituției și cu reprezentanții Sindicatului Funcționarilor Publici din Senatul României, ai Sindicatului Personalului Contractual din Senatul României și ai Sindicatului Șoferilor din Senatul României pe tema reorganizării instituției și a reducerii unor cheltuieli.
56.
Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor
art. 518
(cu denumirea marginală „Reorganizarea autorității sau instituției publice“) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, Curtea constată că în cadrul structurilor de specialitate ale Senatului sunt numiți funcționari publici parlamentari care, potrivit
art. 2 din Legea nr. 7/2006 , au un statut special, conferit de atribuțiile și răspunderile ce le revin, în scopul realizării prerogativelor constituționale ale Parlamentului. Potrivit
art. 4 alin. (1)
din aceeași lege, funcția publică parlamentară este o funcție publică specifică de carieră, autonomă, iar
art. 5
din aceeași lege prevede că raporturile de serviciu se nasc și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condițiile
Legii nr. 7/2006 . Pe lângă funcționarii publici parlamentari, persoanele care desfășoară activități de specialitate la Cancelaria președintelui, la cabinetele membrilor Biroului permanent, la cabinetele președinților comisiilor permanente, la cabinetele liderilor grupurilor parlamentare și la grupurile parlamentare pot fi încadrate ca personal contractual, potrivit
art. 5 alin. (3) din Legea nr. 7/2006 . De asemenea, personalul din structurile Parlamentului care desfășoară activități administrative, de gospodărire, investiții, întreținere-reparații și de deservire este încadrat în muncă prin contract individual de muncă, potrivit
Codului muncii .
57.
Analizând conținutul dispozițiilor
Legii nr. 7/2006 , Curtea constată că regulile aplicabile raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari sunt guvernate de
Legea nr. 7/2006 , iar regulile aplicabile raporturilor de muncă ale personalului contractual sunt guvernate de
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011. Astfel, potrivit
art. 66 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 7/2006 , secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, va dispune eliberarea din funcție prin ordin, care se comunică funcționarului public parlamentar în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, „pentru motive neimputabile acestuia, în următoarele cazuri: a) reducerea personalului, ca urmare a reorganizării activității, prin desființarea postului ocupat de funcționarul public parlamentar;“. Totodată,
art. 97 din Legea nr. 7/2006
prevede că aceasta se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, însă
a fost abrogată de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ.
58.
Cu privire la critica ce vizează nerespectarea dispozițiilor din Codul administrativ, dispoziții care s-ar aplica, în opinia autorilor sesizării, și funcționarilor publici parlamentari, Curtea constată că, potrivit
art. 380 , cu denumirea marginală „Statutele speciale“, din Codul administrativ, pot beneficia de statute speciale funcționarii publici din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului României.
59.
Prin urmare, referitor la statutul funcționarului public parlamentar,
este lege specială în raport cu Codul administrativ, lege generală, iar raportul dintre ele este unul de tip lege generală - lege specială, fiind guvernat de principiul general de drept specialia generalibus derogant, ceea ce înseamnă că excepțiile sunt cele prevăzute în legea specială și sunt aplicate strict în ceea privește situațiile expres determinate în aceasta, urmând ca legea generală - sau dreptul comun, lato sensu - să se aplice tuturor celorlalte cazuri. În virtutea principiului specialia generalibus derogant, norma specială este cea care derogă de la norma generală, iar o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o normă specială, care este de strictă interpretare (a se vedea în acest sens și prevederile
art. 15 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare).
60.
Așadar, aplicabilitatea dispozițiilor privind statutul funcționarilor publici cuprinse în
la situația funcționarilor publici parlamentari nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare sistematică a
prin raportare la economia altor acte normative (a se vedea în acest sens
Decizia nr. 725 din 13 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 20 decembrie 2023, paragraful 77). De altfel, așa cum a reținut Curtea prin
Decizia nr. 317 din 13 aprilie 2006 , precitată, serviciile Senatului nu sunt organe ale administrației publice, ci structuri economico-administrative cu sarcina de a asigura buna funcționare a acestuia.
61.
Curtea mai constată că hotărârea criticată este un act normativ care stabilește cadrul de organizare a structurilor administrative ale Senatului, însă măsurile pe care le reglementează vor fi în final executate în concret prin acte administrative individuale. În vederea asigurării dreptului efectiv de acces liber la justiție, persoanele care se consideră vătămate de aceste acte administrative individuale pot formula acțiuni la instanța judecătorească, aceasta fiind singura competentă să verifice legalitatea actului administrativ individual prin raportare la aspectele de legalitate care rezultă din analiza cadrului legislativ în vigoare.
62.
În final, cu privire la critica potrivit căreia au fost adoptate anumite memorandumuri interne, la care nu se face referire în conținutul hotărârii criticate, deși, în opinia autorilor sesizării de neconstituționalitate, era necesar ca ele să fie menționate ca temei al reorganizării, Curtea constată că acest aspect nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, autorii sesizării neprecizând normele sau principiile din
Constituție
pretins a fi încălcate.
63.
Cu privire la criticile ce vizează mențiunile referitoare la „birouri“ din Memorandumul intern nr. 52 din 21 ianuarie 2025, precum și la procedura de adoptare a acestui memorandum, Curtea observă că aceste critici nu vizează hotărârea Senatului care face obiectul controlului de constituționalitate, ci un act al Biroului permanent al Senatului, act care nu poate face obiectul controlului de constituționalitate reglementat de
Constituție
și de
64.
Pentru considerentele arătate, în temeiul
art. 146 lit. l)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 11 alin. (1) lit. A.c) , al
art. 27 alin. (1)
și al
art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată de 30 de senatori și constată că
Hotărârea Senatului nr. 5/2025
privind structura serviciilor Senatului este constituțională în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 martie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.