Decizia nr. 530/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017

privind completarea

art. II din Legea nr. 152/2017

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Constantin Văduva în Dosarul nr. 904/89/2020/a1 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.262D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de autorul excepției, prin care acesta susține admiterea excepției de neconstituționalitate.

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În acest sens arată că reglementările privind salarizarea nu intră sub incidența

art. 73 alin. (3) din Constituție , care stabilește domeniile reglementate prin lege organică. Totodată, arată că prin

art. 87 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice s-a stabilit că drepturile bănești stabilite a fi acordate, prin alte acte normative, în raport cu solda de bază sau cu solda lunară se vor calcula în raport cu solda de funcție aflată în plată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Decizia nr. 41 din 17 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 904/89/2020/a1, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017

privind completarea

art. II din Legea nr. 152/2017

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Constantin Văduva într-o cauză având ca obiect cererea de recalculare a pensiei, aflată în etapa procesuală a recursului.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că sintagma „soldă de bază“ din cuprinsul

articolului unic alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017

a fost introdusă în mod nelegal și neconstituțional în locul sintagmei „soldă de funcție“, iar acest fapt blochează actualizarea pensiei sale militare de stat, începând cu data de 7 august 2017.

7.

Autorul excepției susține că sintagma criticată este contrară prevederilor

art. 1 alin. (5) din Constituție , întrucât nu respectă dispozițiile

art. 1 alin. (1)

și

(2) , ale

art. 2 , ale

art. 3 alin. (1) , ale

art. 4 alin. (2)

și

(3) , ale

art. 5 alin. (2) , ale

art. 6 alin. (1)

și

(2) , ale

art. 7 alin. (3) , ale

art. 8 alin. (4) , ale

art. 13 lit. a)

și

b) , ale

art. 20 alin. (1) , ale

art. 21 , ale

art. 23 alin. (2) , ale

art. 26 , ale

art. 36 alin. (3) , ale

art. 37 alin. (1)

și

(2)

și ale

art. 48 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și nici pe ale

Legii-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În acest sens arată că introducerea sintagmei „soldă de bază“ încalcă standardele de claritate și predictibilitate a legii, întrucât nu este prevăzută și definită de

art. 1 alin. (3)

și de

art. 3 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , care se referă la solda lunară, ce se compune din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și alte drepturi salariale.

8.

Mai mult, autorul excepției consideră că este încălcat și

art. 115 alin. (1)

coroborat cu

art. 73 din Constituție , deoarece textul de lege criticat a fost emis în domeniul care face obiectul unei legi organice și totodată nerespectându-se terminologia și sintagmele dispuse de

Legea-cadru nr. 153/2017 . Precizează că prin

Legea nr. 207/2017

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017

privind completarea

art. II din Legea nr. 152/2017

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, a fost corectată sintagma neconstituțională „soldă de bază“ cu sintagma constituțională „soldă de funcție“.

9.

Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, textul de lege criticat fiind neconstituțional în raport cu prevederile

art. 1 alin. (5) din Constituție . În acest sens arată că dispozițiile legale ce reglementau drepturile salariale ale personalului militar anterior intrării în vigoare a

Legii-cadru nr. 153/2017

prevedeau dreptul la soldă lunară care se compunea din solda funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale, solda funcției de bază fiind formată din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă. Dispozițiile

art. 3 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017

reglementează pentru personalul militar dreptul la soldă lunară, care se compune din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale. Nici în cuprinsul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017

și nici în actele normative la care aceasta se raportează, legiuitorul nu a adoptat o definiție a noțiunii de „soldă de bază“. Potrivit dispozițiilor

art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 , textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, iar, potrivit

art. 36 alin. (1)

din aceeași lege, actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie. De asemenea, potrivit dispozițiilor

art. 37 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 24/2000 , în limbajul normativ, aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni. Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie. Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa faptul că normele de tehnică legislativă referitoare la integrarea proiectului de lege în ansamblul legislației statuează că actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune, conform

art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000

( Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 , paragraful 27), precum și faptul că legiferarea rămâne atribuția exclusivă a Parlamentului, care, însă, în procesul de elaborare a actelor normative, are obligația să respecte principiile constituționale și să gândească, în consecință, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat și eficient, care să protejeze valorile statului de drept și să asigure un echilibru just între interesele colective, pe de o parte, și cele individuale, pe de altă parte ( Decizia Curții Constituționale nr. 75 din 26 februarie 2015 , paragraful 38). Respectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute în

Legea nr. 24/2000

ar fi impus fie folosirea termenilor consacrați în legislația în vigoare, fie definirea clară a noțiunii de „soldă de bază“, astfel încât dispoziția legală să poată fi coroborată cu celelalte acte normative strâns legate de obiectul legii. Folosirea noțiunii de „soldă de bază“ nu respectă normele de tehnică legislativă și, implicit, dispozițiile

art. 1 alin. (5) din Constituție .

10.

În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor

art. 115 alin. (1)

coroborat cu

art. 73 alin. (3) lit. p)

și

t) , aceasta este neîntemeiată. Textul de lege criticat a fost adoptat de Guvern prin ordonanță de urgență, potrivit dispozițiilor

art. 115 alin. (4) din Constituție . Norma constituțională nu interzice delegarea în materia legilor organice, ci prevede o procedură distinctă de adoptare și aprobare a acestui tip de act normativ.

11.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozițiile

articolului unic alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017

privind completarea

art. II din Legea nr. 152/2017

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 7 august 2017, în forma în vigoare la data de 7 august 2017, anterior modificărilor aduse prin

Legea nr. 207/2017

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017

privind completarea

art. II din Legea nr. 152/2017

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 1 noiembrie 2017. În realitate, Curtea apreciază că sunt avute în vedere dispozițiile

articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017 , cu referire la sintagma „solda de bază“ din cuprinsul

art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017 , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 207/2017 . Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: „(7) Majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit alin. (3) lit. b), alin. (5) și (6), se aplică la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, și se adaugă la acesta/aceasta.“

15.

Autorul excepției consideră că aceste dispoziții de lege încalcă următoarele prevederi din

Constituție :

art. 1 alin. (5)

privind obligația respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor,

art. 115 alin. (1)

referitor la delegarea legislativă,

art. 73 alin. (3) lit. p)

și

t)

privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, precum și a celorlalte domenii pentru care în

Constituție

se prevede adoptarea de legi organice.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate completează prevederile

art. II din Legea nr. 152/2017

care reglementează acordarea unor majorări salariale de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 30 iunie 2017. Dispozițiile alin. (7), care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate, au fost introduse prin art. II din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017 , au intrat în vigoare în data de 7 august 2017 și se referă la majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, stabilind modul de calcul al acestor majorări. Între altele, dispozițiile de lege criticate prevăd că majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit

art. II alin. (3) lit. b) ,

alin. (5)

și

(6) din Legea nr. 152/2017

se aplică la „solda de bază“.

17.

Potrivit susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, această sintagmă este neconstituțională, întrucât este neclară și lipsită de predictibilitate, necorespunzând terminologiei consacrate de

Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.

18.

Referitor la cerințele privind claritatea și previzibilitatea legii, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că

art. 1 alin. (5) din Constituție

consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. Formularea cu o precizie suficientă a actului normativ trebuie să permită persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010,

Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011,

Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015).

19.

Analizând dispozițiile de lege criticate prin prisma acestor repere jurisprudențiale, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au devenit aplicabile începând cu data intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017

- 7 august 2017 - în ceea ce privește majorările acordate potrivit

art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 , respectiv de la 1 octombrie 2017, pentru majorările salariale prevăzute la

art. II alin. (5)

și

(6)

din aceeași lege. Aceste dispoziții legale au intervenit, prin urmare, după data intrării în vigoare a

Legii-cadru nr. 153/2017 , care reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În

art. 7 lit. b) din legea-cadru

a salarizării se arată că solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care au dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, iar la

lit. f)

din același articol de lege se arată că solda lunară/salariul lunar cuprinde solda de funcție/salariul de funcție, solda de grad/salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, solda de comandă/salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și alte drepturi salariale în bani. Tot despre „solda de funcție“ se face vorbire atât în cadrul

art. 7 lit. i) ,

art. 17 alin. (2) ,

art. 20 alin. (1) ,

art. 21 alin. (2)

și

(3) ,

art. 22 ,

art. 33 alin. (1) lit. a) ,

art. 38 alin. (4) ,

art. 39 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 , cât și în cuprinsul dispozițiilor

art. 3 alin. (2) ,

art. 5 alin. (4) ,

art. 6 ,

art. 8 alin. (1) ,

art. 9 alin. (1)

și

(2) ,

art. 11 alin. (4) ,

art. 12 alin. (1)

și

alin. (2) lit. a)

și

c) ,

art. 14 alin. (1)

și

(3) ,

art. 15 alin. (1) ,

art. 18 alin. (1) ,

art. 20 alin. (1) ,

art. 21 alin. (1) lit. a)

și

b) ,

alin. (4) ,

(6)

și

(10) , precum și în alte articole din

anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , care se referă la salarizarea personalului din familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“.

20.

Cu toate acestea, dispozițiile

art. 87 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017

conțin o precizare terminologică și o clarificare în ceea ce privește aplicarea legii, stabilind că drepturile bănești stabilite a fi acordate, prin alte acte normative, în raport cu solda de bază sau solda lunară se vor calcula față de solda de funcție aflată în plată.

21.

Prin urmare, referirea la „solda de bază“ din cuprinsul

art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017 , urmează să fie interpretată în sensul că este avută în vedere solda de funcție aflată în plată. De altfel, dispozițiile

art. I din Legea nr. 207/2017 , care au modificat ulterior prevederile legale supuse controlului de constituționalitate, nu fac decât să confirme această interpretare și să armonizeze terminologia

art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017

cu cea a

Legii-cadru nr. 153/2017 . Astfel, potrivit acestor modificări, majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit

art. II alin. (3) lit. b) ,

alin. (5)

și

(6) , se aplică la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, și se adaugă la acesta/aceasta.

22.

Având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că, în realitate, criticile ce vizează lipsa de claritate și previzibilitate a sintagmei „solda de bază“ relevă probleme de interpretare și aplicare a legii, ce revin competenței exclusive a instanței de judecată.

23.

În ceea ce privește criticile raportate la prevederile constituționale ale

art. 115 alin. (1)

și ale

art. 73 alin. (3) lit. p)

și

t) , Curtea apreciază că aceste texte din

Legea fundamentală

nu sunt incidente în cauză, întrucât interdicția de a reglementa în domeniul legilor organice vizează doar ordonanțele simple, iar nu și ordonanțele de urgență, așa cum este

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017 . Totodată, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile stricte și limitative care, conform

art. 73 alin. (3) din Constituție , fac obiectul de reglementare a legii organice (a se vedea

Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005).

24.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Văduva în Dosarul nr. 904/89/2020/a1 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017

privind completarea

art. II din Legea nr. 152/2017

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu referire la sintagma „solda de bază“ din cuprinsul

art. II alin. (7) din Legea nr. 152/2017 , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 207/2017

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 , sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2024.