Hotărârea nr. 7/2000
privind contestarea înregistrării candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Theodor-Dumitru Stolojan și Petre Roman pentru funcția de Președinte al României
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Mariana Trofimescu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
La data de 26 octombrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația înregistrată la nr. 108 din 25 octombrie 2000, formulată de domnul Gheorghe Cusa.
Contestația privește înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Theodor-Dumitru Stolojan și Petre Roman, precum și a altor candidați, nenominalizati, pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 26 noiembrie 2000, și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 333 D/2000.
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin
Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestațiile se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.
În contestația formulată de domnul Gheorghe Cusa se susține ca domnii "Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Teodor Stolojan și Petre Roman și alții care candidează la Președinția României pentru alegerile din luna noiembrie 2000 încalcă art. 80 pct. 2 din Constituție deoarece n-au pregătirea de specialitate în drept privind rolul Președintelui de organ jurisdicțional și drept consecința programele domniilor lor de candidatura sunt lovite de nulitate absolută pentru că nu prezintă absolut nici un termen de rezolvare și au fost formulate la general".
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul
art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu
art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992
pentru alegerea Președintelui României, solicita respingerea contestației, întrucât argumentele invocate în aceasta contestare globală a candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Theodor-Dumitru Stolojan, Petre Roman, precum și a altor persoane, nenominalizate, pentru funcția de Președinte al României nu privesc condițiile impuse de art. 16 alin. (3) și de art. 35 din Constituție. Se mai arata ca motivarea formulată în susținerea contestației excede competentei Curții Constituționale.
CURTEA,
analizând contestația în raport cu prevederile Constituției și ale
pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, retine următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale
art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și ale art. 2 alin. (2) și ale
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Theodor-Dumitru Stolojan și Petre Roman pentru funcția de Președinte al României.
Autorul contestației solicita respingerea candidaturilor pentru funcția de Președinte al României și a altor persoane, pe care însă nu le nominalizeaza. În aceasta situație, Curtea Constituțională constata că nu poate examina contestația decât în limitele sesizării concrete și, în consecința, prin prezenta hotărâre se va pronunța numai în legătură cu contestația formulată împotriva candidaților nominalizați.
În motivarea contestației se susține ca persoanele care candidează la funcția de Președinte al României, atât cele nominalizate, precum și altele care nu sunt nominalizate, nu îndeplinesc condițiile constituționale pentru a putea fi alese, întrucât, neavând pregătire juridică, nu pot îndeplini atribuțiile prevăzute la art. 80 alin. (2) din Constituție. Se arata ca, potrivit acestor dispoziții, Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, scop în care exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate, ceea ce presupune o activitate jurisdicțională.
Examinând aceste sustineri, Curtea Constituțională constata ca atât condițiile de eligibilitate, cat și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) și art. 81 alin. (4) din Constituție, texte al căror conținut este următorul:
- Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).
(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele locale, și vârsta de cel puțin 35 de ani, pentru a fi aleși în Senat sau în funcția de Președinte al României.";
- Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";
- Art. 16 alin. (3): "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara.";
- Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.";
- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive."
Pe de altă parte, contestatorul își întemeiază contestația pe dispozițiile art. 80 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora: "Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate." Întrucât acest text nu se regaseste printre dispozițiile constituționale care stabilesc condiții de eligibilitate și interdicțiile pentru alegerea în funcția de Președinte al României, contestația urmează să fie respinsă.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 16, al art. 26 și al
art. 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al
art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 ,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația privind înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Theodor-dumitru Stolojan și Petre Roman pentru funcția de Președinte al României, contestație formulată de domnul Gheorghe Cusa.
Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu ──────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.