Hotărârea nr. 10/2000
privind contestarea înregistrării candidaturilor domnilor Theodor-Dumitru Stolojan și Ion Iliescu pentru funcția de președinte al României
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Mariana Trofimescu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
La data de 26 octombrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația formulată de doamna Floare Radutas privind înregistrarea candidaturilor domnilor Theodor-Dumitru Stolojan și Ion Iliescu pentru funcția de Președinte al României, contestație ce formează obiectul Dosarului nr. 338D/2000.
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin
Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestațiile se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.
În cuprinsul contestației se fac recomandări referitoare la cum ar trebui sa funcționeze instituția prezidentiala, recurgandu-se în acest sens la precepte biblice. De asemenea, autoarea contestației face trimitere la o serie de acte normative emise în perioada în care domnul Theodor-dumitru Stolojan a îndeplinit funcția de prim-ministru, prin care s-au creat "inechitati salariale, s-au transmis imobile din patrimoniul Regiei Autonome a Protocolului de Stat în patrimoniul unor autorități de stat, s-au acordat facilități fiscale agenților economici". În ceea ce privește candidatura domnului Ion Iliescu, singura referire este aceea cu privire la Comunicatul către Țara din 22 decembrie 1989, cu mențiunea "ei au tras cu pusca ca sa ajungă la Președinția României". În concluzie, autoarea contestației arata ca parlamentarii "au pus interesele personale și de partid mai presus de interesele României".
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul
art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu
art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992
pentru alegerea Președintelui României, apreciază ca fiind neîntemeiată contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcția de Președinte al României, arătând ca motivele invocate nu sunt cauze legale de neeligibilitate. În consecința, se solicita respingerea contestației.
CURTEA,
analizând contestația în raport cu prevederile Constituției și ale
pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, și vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, retine următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale
art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, ale art. 2 alin. (2) și ale
art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze contestațiile privind înregistrarea candidaturilor pentru funcția de Președinte al României.
Examinând susținerile autoarei contestației, Curtea Constituțională constata ca atât condițiile de eligibilitate, cat și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte sunt expres și limitativ prevăzute la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) și la art. 81 alin. (4) din Constituție, texte al căror conținut este următorul:
- Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).
(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele locale, și vârsta de cel puțin 35 de ani, pentru a fi aleși în Senat sau în funcția de Președinte al României.";
- Art. 34. alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";
- Art. 16 alin. (3): "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara.";
- Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.";
- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive."
În speta, examinând motivele invocate de contestator, Curtea constata ca acestea nu se regăsesc în conținutul prevederilor constituționale anterior menționate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatoarei, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimarii votului.
În consecința, contestația ce face obiectul prezentei cauze este neîntemeiată și urmează să fie respinsă.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al
art. 16, 26 și 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al
art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 ,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația privind înregistrarea candidaturilor domnilor Theodor-Dumitru Stolojan și Ion Iliescu pentru funcția de Președinte al României, contestație formulată de doamna Floare Radutas.
Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.