Decizia nr. 560/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1) prin raportare la art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Anexă la 1
- OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor
Cristian Deliorga
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochin
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Ioana-Cristina Vida
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 25
și ale
art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor", excepție ridicată de Dimitrie Vlădulescu în Dosarul nr. 2.006/208/2020 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează Dosarul Curții Constituționale nr. 779D/2021.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a transmis Curții Constituționale note scrise privind starea sa de sănătate.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens,
Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 22 martie 2011 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5.
Prin Încheierea din 2 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.006/208/2020, Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 25
și ale
art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dimitrie Vlădulescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de apel împotriva unei hotărâri prin care s-a respins plângerea formulată împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, ca urmare a admiterii excepției tardivității formulării acesteia.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că legiuitorul a creat o situație discriminatorie pentru contravenient raportat la agentul constatator în ceea ce privește termenul de comunicare de două luni a procesului-verbal prevăzut în favoarea organului constatator și cel de numai 15 zile prevăzut în favoarea contravenientului pentru formularea plângerii contravenționale. Pentru înlăturarea acestei discriminări apreciază că termenul prevăzut de
art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
pentru formularea plângerii trebuie să fie egal cu cel prevăzut de
art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
în care agentul constatator este obligat să comunice procesul-verbal de contravenție prin care s-a aplicat sancțiunea.
7.
Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile se aplică tuturor celor aflați în ipoteza lor, iar procedura desfășurată în fața instanței este contradictorie și oferă toate garanțiile dreptului la un proces echitabil.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 25
și ale
art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
12.
Ulterior sesizării Curții Constituționale, prin
art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2024
pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul creșterii siguranței rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 29 iunie 2024, la
art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
s-a introdus un nou alineat, alin. (1^1), care nu are incidență în prezenta cauză.
13.
Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul critică în realitate
art. 31 alin. (1)
prin raportare la
art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , iar nu cele două articole, în mod distinct, astfel că obiectul excepției îl constituie art. 31 alin. (1) prin raportare la
art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziții care au următorul cuprins:
–
Articolul 25
:
Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate.
Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult două luni de la data aplicării acesteia.
Procesul-verbal de constatare a contravenției este titlu de creanță și înștiințare de plată.";
–
Articolul 31
alin. (1 ): "Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia."
14.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi și în
art. 21
privind accesul liber la justiție.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
stabilesc regimul juridic al contravențiilor din România, identificând faptele care constituie contravenții, persoanele care răspund, sancțiunile care se pot aplica și procedura de contestare a proceselor-verbale de constatare a contravenției. În cadrul
capitolului III din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , legiuitorul a reglementat modul de aplicare a sancțiunilor contravenționale. Prevederile
art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
stabilesc modul în care procesul-verbal de constatare a unei contravenții trebuie adus la cunoștința contravenientului și altor persoane interesate, dacă este cazul, într-un termen de cel mult două luni de la data aplicării acesteia, fiind atât titlu de creanță, cât și înștiințare de plată.
Capitolul IV din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
reglementează căile de atac împotriva procesului-verbal de contravenție. Prin prisma prevederilor
art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , legiuitorul a stabilit că împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
16.
Referitor la pretinsa încălcare a
art. 16 alin. (1) din Constituție , Curtea reține că principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă unor situații egale trebuie să le corespundă un tratament egal, în situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit, iar încălcarea principiului egalității și nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă ( Decizia nr. 1.006 din 27 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2013, și
Decizia nr. 256 din 17 iunie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998).
17.
Curtea reține că, în jurisprudența sa, agentul constatator și persoana care a săvârșit fapta contravențională sunt în situații diferite, astfel că nu se poate susține încălcarea principiului egalității în drepturi. Agentul constatator acționează în calitate de reprezentant al statului și este împuternicit să apere un interes general ( Decizia nr. 727 din 2 noiembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 5 iulie 2022, paragrafele 16 și 17), fiind împuternicit să constate, să documenteze și să sancționeze fapta contravențională.
18.
În ceea ce privește termenul de două luni în care organul care a aplicat sancțiunea trebuie să comunice procesul-verbal, Curtea constată că, potrivit notei de fundamentare a
Ordonanței Guvernului nr. 5/2015
pentru modificarea unor termene prevăzute de
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 29 ianuarie 2015, acest termen este de natură să ofere agentului constatator posibilitatea îndeplinirii procedurii de comunicare, în condițiile în care nu are la îndemână posibilitatea refacerii procedurilor dacă acestea nu au putut fi parcurse în termen, necomunicarea în termen a procesului-verbal conducând la prescripția executării sancțiunii contravenționale. Astfel, acest termen profită statului și comunității, contribuind la executarea sancțiunilor contravenționale și, implicit, la prevenirea comiterii unor astfel de fapte.
19.
Pe de altă parte, contravenientul are opțiunea de a declanșa o acțiune pentru protejarea drepturilor sale. Curtea observă că termenul de 15 zile este unul rezonabil, deoarece asigură un interval adecvat pentru formularea unei plângeri contravenționale, dar este și suficient de strict încât să nu pericliteze, prin trecerea unui interval de timp prea îndelungat, interesele părții.
20.
Curtea reține că, în jurisprudența sa, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene. Curtea observă, totodată, că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii respectivului drept, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal necesar respectării principiului securității raporturilor juridice, prevăzut de
art. 1 alin. (5) din Constituție , principiu care ar fi încălcat dacă ar exista posibilitatea exercitării sine die a drepturilor prevăzute de lege. De aceea, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură (a se vedea
Decizia nr. 251 din 9 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006, și
Decizia nr. 1.326 din 19 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 9 decembrie 2010).
21.
Prin urmare, dispozițiile
art. 31 alin. (1)
prin raportare la
art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , sub aspectul termenelor prevăzute de acestea, nu creează o discriminare și nu afectează principiul egalității în drepturi, invocat de autorul excepției.
22.
Referitor la pretinsa încălcare a
art. 21 din Constituție , Curtea observă că legiuitorul a reglementat modalități care să garanteze exercitarea efectivă și deplină a drepturilor materiale și procesuale ale oricărei persoane care dorește să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime. Astfel, contravenientul are la dispoziție căi de atac, prin care poate să se apere împotriva unor sancțiuni pe care le consideră nejustificate, abuzive sau greșit aplicate, pe care trebuie să le exercite în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției.
23.
Curtea reține că stabilirea regulilor procedurale în funcție de specificul materiei reglementate, inclusiv a celor referitoare la exercitarea căilor de atac, în toate componentele sale, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema încălcării egalității în drepturi și a accesului liber la justiție prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, reguli adaptate specificului materiei în care sunt edictate ( Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2022, paragraful 23, și
Decizia nr. 641 din 21 noiembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 26 septembrie 2024, paragraful 24). Prin urmare, prevederile cuprinse în textul de lege criticat sunt în favoarea justițiabilului și în sprijinul dreptului său la apărare, având în vedere că acesta are la dispoziție un termen rezonabil pentru a acționa în justiție.
24.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dimitrie Vlădulescu în Dosarul nr. 2.006/208/2020 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 31 alin. (1)
prin raportare la
art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2025.
PREȘEDINTE
CRISTIAN DELIORGA
Magistrat-asistent,
Ioana-Cristina Vida
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.