Hotărârea nr. 46/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

La data de 8 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestațiile înregistrate sub nr. 424, 425, 426 și 427, formulate de domnul Octavian Oloieriu, doamna Rodica Danciu, domnul Gheorghe Fratiman și, respectiv, de domnul Toader Trifan. Toate aceste contestații au fost primite și înregistrate la Biroul Electoral Central în ziua de 8 noiembrie 2000.

Cele patru contestații privesc înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcția de Președinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 402D/2000, 403D/2000, 404D/2000 și 405D/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestația se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În contestațiile care formează obiectul acestor dosare se susține, pe de o parte, ca domnul Ion Iliescu nu are dreptul de a mai candida pentru funcția de Președinte al României, deoarece a îndeplinit deja doua mandate de Președinte, astfel ca prin înregistrarea candidaturii sale de către Biroul Electoral Central se încalcă dispozițiile art. 81 alin. (4) din Constituție, iar pe de altă parte, se prezintă opinii personale ale autorilor, vizând aspecte de ordin politic și moral, în considerarea cărora contestatorii se opun înregistrării acestei candidaturi.

Curtea, având în vedere ca cele patru contestații au un obiect comun, și anume contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcția de Președinte al României, ridica din oficiu problema conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii, considerând ca sunt îndeplinite cerințele art. 164 din Codul de procedură civilă, care sunt compatibile cu procedura în fața Curții Constituționale.

Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, precum și al

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, dispune conexarea dosarelor nr. 405C/2000, 404C/2000 și 403C/2000 la Dosarul nr. 402C/2000, care a fost primul înregistrat, urmând să se pronunțe asupra celor patru contestații printr-o singura hotărâre.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, apreciază ca fiind tardiv depuse toate contestațiile înregistrate la data de 8 noiembrie 2000, ultima zi de depunere fiind 5 noiembrie 2000, potrivit

art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 . În consecința, se solicita respingerea, pe acest temei, a tuturor contestațiilor.

CURTEA,

analizând contestațiile prin raportare la prevederile Constituției și ale

Legii nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, și vazand concluziile Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, retine următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale

art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și ale art. 2 alin. (2) și ale

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională constata ca este competența să soluționeze contestațiile privind înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României.

Curtea retine, de asemenea, ca, potrivit

art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, "Până la 20 de zile înainte de data alegerilor, candidatul, partidele, formațiunile politice sau cetățenii pot contesta înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii. Contestația se depune la Biroul Electoral Central, care o înaintează împreună cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluționare, Curții Constituționale".

Verificand respectarea de către contestatori a acestor dispoziții legale, Curtea constata ca toate contestațiile au fost depuse după expirarea termenului legal prevăzut la

art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, întrucât ultima zi de depunere a contestațiilor la Biroul Electoral Central era 5 noiembrie 2000, iar acestea, conform înregistrării la acest birou, au fost depuse la data de 8 noiembrie 2000.

Într-adevăr, data alegerilor pentru Camera Deputaților, Senat și Președintele României a fost stabilită la 26 noiembrie 2000 prin

Hotărârea Guvernului nr. 910/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 12 octombrie 2000. În raport cu această dată, termenul legal pentru depunerea contestațiilor împotriva înregistrării ori a neinregistrarii candidaturilor la funcția de Președinte al României a expirat în ziua de 5 noiembrie 2000, ora 24,00. Acest termen limita este stabilit de altfel și prin

Hotărârea Guvernului nr. 911/2000

privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor prevăzute în

Legea nr. 68/1992

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și în

Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României (publicată, de asemenea, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 12 octombrie 2000).

Curtea retine ca procedura de desfășurare a alegerilor este de ordine publică. Asa fiind, în aceasta materie nu se poate aplica regula generală din dreptul comun, stabilită prin dispozițiile art. 104 din Codul de procedură civilă, conform cărora "Actele de procedura trimise prin posta instanțelor judecătorești se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de împlinirea lui". Într-adevăr, dacă aceasta regula de drept comun s-ar aplica în procedura electorală, ar determina o stare de incertitudine și imposibilitatea respectării celorlalte termene.

De altfel, textul

art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69/1992

prevede în mod expres ca orice contestație privind înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii "[...] se depune la Biroul Electoral Central". În acest fel nu se exclude posibilitatea expedierii contestației prin posta sau prin alte cai de comunicare, cu condiția însă ca aceasta să fie primită și înregistrată la Biroul Electoral Central înlăuntrul termenului stabilit de lege.

Întrucât termenul prevăzut la

art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69/1992

este un termen de decădere, Curtea constata ca sunt tardiv introduse toate contestațiile (împotriva înregistrării sau neinregistrarii candidaturilor la funcția de Președinte al României pentru alegerile programate la 26 noiembrie 2000) depuse la Biroul Electoral Central după data de 5 noiembrie 2000, ora 24,00.

În consecința, Curtea urmează sa respingă, ca fiind tardiv depuse, contestațiile care constituie obiectul prezentei cauze.

În temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al

art. 16, 26 și 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca fiind tardiv depuse, contestațiile privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcția de Președinte al României, contestații formulate de doamna Rodica Danciu și de domnii Toader Trifan, Octavian Oloieriu și Gheorghe Fratiman.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.