Hotărâre · Curtea Constituțională

Hotărârea nr. 33/2000

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcția de Președinte al României

prezumat în vigoare

Data actului
6 noiembrie 2000
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 614 din 29 noiembrie 2000
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 6.878 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Cristina Radu - magistrat-asistent

La data de 5 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația nr. 344 din 3 noiembrie 2000, formulată de Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

Contestația privește înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcția de Președinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 374D/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin

Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestația se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În motivarea contestației se susține ca domnul Ion Iliescu nu poate îndeplini funcția de Președinte al României, întrucât "întreaga activitate politica a domnului Ion Iliescu este grevata de calitatea sa de agent al unei puteri străine și de adept al unor principii și obiective politice, precum și al unor metode de cucerire, exercitare și conservare a puterii care sunt proprii totalitarismului - deci în raport antinomic cu cele de a căror stricta respectare depinde natura democratica a unui regim politic. Domnia sa nu poate candida la funcția de șef al statului, deoarece este lipsit de atributele demnității naționale, cerute de reprezentarea suveranității statale" și "nu poseda onorabilitatea democratica ce condiționeaza sine qua non accesul la mandatele politice într-un stat cu vocație de democratie, cum este, conform Constituției astăzi în vigoare, România." Se exprima "speranta ca instanța nu va invoca lipsa ei de competența în a judeca orice alt aspect decât cel formal juridic".

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, solicita respingerea contestației, întrucât argumentele invocate nu privesc condițiile de eligibilitate și impedimentele juridice pentru a candida la funcția de Președinte al României.

CURTEA,

analizând contestația prin raportare la prevederile Constituției și ale

Legii nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, și vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, retine următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale

art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și ale art. 2 alin. (2) și ale

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României.

În motivarea contestației se face o caracterizare a activității domnului Ion Iliescu prin prisma considerentelor moral-politice avute în vedere de contestator.

Examinând contestația, Curtea constata ca atât condițiile de eligibilitate, cat și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) și la art. 81 alin. (4) din Constituție, texte al căror conținut este următorul:

- Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele locale, și vârsta de cel puțin 35 de ani, pentru a fi aleși în Senat sau în funcția de Președinte al României.";

- Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";

- Art. 16 alin. (3): "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara.";

- Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.";

- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive."

În speta, examinând motivele invocate de contestator, Curtea constata ca acestea nu se regăsesc în conținutul prevederilor constituționale anterior menționate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatorului, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimarii votului.

În sprijinul argumentarii, în contestație s-a invocat și faptul ca, referitor la competența Curții, aceasta este obligată sa judece "orice alt aspect decât cel formal juridic", fără a putea "invoca lipsa ei de competența".

Curtea constata ca aceasta sustinere se afla în conflict cu dispozițiile constituționale privind competența sa, deoarece este de principiu ca investirea unei instanțe presupune judecarea cauzei numai conform competentei specifice acesteia.

În consecința, contestația care face obiectul prezentei cauze urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B. a), al

art. 16, 26 și 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1969,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcția de Președinte al României, contestație formulată de Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE CURȚII
CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Cristina Radu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.