Decizia nr. 100/2026

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Claudia-Ilona Dascălu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2021 nr. 15/2021 , excepție ridicată de Sindicatul Transportatorilor din București în Dosarul nr. 18.671/3/2021 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.473D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât consideră că autorul acesteia formulează critici ce țin de aplicarea și interpretarea legii de către instanța judecătorească.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Sentința civilă nr. 5.385 din 12 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 18.671/3/2021, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2021 nr. 15/2021 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Transportatorilor din București într-o cauză având ca obiect soluționarea, pe calea unei ordonanțe președințiale, a cererii de suspendare a aplicării prevederilor unor contracte colective de muncă încheiate pentru anii 2019-2021, astfel cum au fost modificate prin acte adiționale ce prevedeau creșteri salariale.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care acestea sunt aplicabile sau atrag nulitatea absolută a unei convenții încheiate anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 15/2021 , având ca obiect acordarea de majorări salariale, de către o societate comercială la care unitatea administrativ-teritorială este acționar majoritar, susținându-se retroactivitatea

Legii nr. 15/2021 .

6.

Se susține, de asemenea, că prin

Legea nr. 15/2021

- lege ordinară, care are o procedură diferită de adoptare față de legea în temeiul căreia s-au stabilit dezbaterile și negocierea contractului colectiv de muncă, respectiv

Legea dialogului social nr. 62/2011

- lege organică, s-a impus o derogare de la o reglementare cuprinsă într-o lege de rang organic și de la principiul constituțional al neretroactivității legii civile, ceea ce este contrar statului de drept și principiului legalității, prevăzute de

Constituție .

7.

De asemenea, în măsura în care s-ar aprecia că textul criticat s-ar aplica retroactiv, cu privire la convențiile încheiate anterior intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2021, s-ar aduce implicit atingere textului prevăzut de

art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011

prin care se prevede că este interzisă orice imixtiune a autorităților publice, sub orice formă și modalitate, în negocierea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractelor colective de muncă, fiind, așadar, o imixtiune în executarea unui act adițional la contractul colectiv de muncă, legal încheiat.

8.

În susținerea criticilor formulate, autorul excepției de neconstituționalitate invocă deciziile Curții Constituționale

nr. 449 din 24 iunie 2021

și

nr. 771 din 22 octombrie 2020

și arată că, în măsura în care s-ar permite unităților angajatoare să nesocotească efectul obligatoriu al unor convenții legal încheiate prin raportare la o lege intrată în vigoare după încheierea acestor convenții, s-ar aduce atingere principiilor legalității și neretroactivității legii, stabilite prin Legea fundamentală.

9.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că textul normativ criticat este constituțional și nu contravine principiului legalității și principiului neretroactivității, astfel cum sunt acestea prevăzute în

Constituție . Instanța susține că textul legal criticat se referă în mod direct la reglementarea unor situații viitoare, astfel că nu afectează principiul neretroactivității legii, fiind vorba despre interdicții pentru viitor, nu pentru trecut. Nu există niciun element în cuprinsul textului de lege care să afecteze principiul neretroactivității legii, iar din modul de formulare a dispozițiilor legale criticate, care conțin expresia „nu pot prevedea“, rezultă că este vorba despre interdicții pentru viitor, nu pentru trecut. Existența unor acte sau fapte anterioare intrării în vigoare a textului legal criticat nu afectează constituționalitatea acestuia, aceasta reprezentând o chestiune de interpretare a respectivelor fapte sau acte deduse judecății, ca atribut exclusiv al instanțelor judecătorești.

10.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Cu privire la modul în care instanța judecătorească a ales să sesizeze instanța constituțională, Curtea reține că instanța judecătorească a procedat la „sesizarea Curții Constituționale“ prin considerentele sentinței judecătorești, și nu prin dispozitivul acesteia. Or, dispozitivul este partea cea mai importantă, esențială, a unei hotărâri judecătorești, întrucât acesta este susceptibil a fi pus în executare și împotriva lui se exercită căile de atac. Prin dispozitiv sunt soluționate toate cererile părților, indiferent dacă sunt cereri principale, accesorii sau incidentale. Întrucât excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural prin intermediul căruia se solicită sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate, instanța, exercitându-și competența prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepției în cadrul considerentelor hotărârii și să dispună sesizarea Curții prin dispozitivul aceleiași hotărâri (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 226 din 15 aprilie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 3 iunie 2014, paragraful 9, și

Decizia nr. 279 din 17 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 6 iulie 2022, paragraful 28). Totodată, dispozițiile

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

stabilesc că sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere.

13.

O atare eroare nu este opozabilă Curții Constituționale, pentru că, în caz contrar, aceasta s-ar răsfrânge asupra autorului excepției de neconstituționalitate în mod negativ. În consecință, Curtea constată că instanța de contencios constituțional este legal sesizată. În acest sens, a se vedea mutatis mutandis

Decizia nr. 527 din 11 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 8 noiembrie 2005.

14.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 48 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2021 nr. 15/2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 9 martie 2021. Curtea observă că

Legea nr. 15/2021 , care reglementează bugetul de stat pe anul 2021, a avut aplicabilitate limitată în timp și a vizat exercițiul bugetar pentru care a fost adoptată. Însă, având în vedere cele reținute prin

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt incidente în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra acestor dispoziții legale, care au următorul cuprins: „(3) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) care au înregistrat pierderi și/sau plăți restante la data de 31 decembrie 2020 nu pot prevedea în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2021 creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora, determinate de acordarea unor creșteri salariale și/sau de creșterea numărului de personal în anul 2020.“

16.

În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile din

Constituție

cuprinse în

art. 1

privind statul de drept și principiul legalității și în

art. 15 alin. (2)

privind principiul neretroactivității legii civile.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, instanța constituțională observă că aspectele invocate de autorul excepției privesc, în realitate, chestiuni ce țin exclusiv de interpretarea și aplicarea legii în ceea ce privește raportul dintre lege și contractul colectiv de muncă, respectiv de respectarea dispozițiilor

art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011

(abrogată, ulterior sesizării Curții Constituționale, prin

art. 189 din Legea nr. 367/2022

privind dialogul social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1238 din 22 decembrie 2022), aspecte ce revin însă competenței exclusive a instanței de judecată și care excedează controlului exercitat de instanța de contencios constituțional.

18.

Astfel, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate urmărește, de fapt, obținerea unei interpretări extensive a textului de lege criticat, în acest sens susținând că normele legale deduse controlului de constituționalitate, în măsura în care impun unităților angajatoare să nesocotească efectul obligatoriu al unor convenții legal încheiate prin raportare la o lege intrată în vigoare după încheierea acestor convenții, aduc atingere principiilor constituționale privind legalitatea și neretroactivitatea legii.

19.

Cu privire la susținerile potrivit cărora normele legale criticate încalcă prevederile constituționale ale

art. 15 alin. (2)

privind principiul neretroactivității legii, în măsura în care se interpretează că aceste dispoziții legale sunt aplicabile sau atrag nulitatea absolută a unei convenții încheiate anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 15/2021 , Curtea constată că și aceste critici constituie, în realitate, o critică referitoare la modul de aplicare a legii, iar nu o problemă de constituționalitate. Astfel, examinarea excepției de neconstituționalitate cu un asemenea obiect nu intră în competența instanței constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile legale supuse controlului.

20.

În jurisprudența sa, prin

Decizia nr. 253 din 27 aprilie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 2 august 2023, paragrafele 17-18 și 21, Curtea a statuat că interpretarea textelor de lege aplicabile situației concrete în scopul aplicării corecte a legii în cauza dedusă judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională nu intră în competența sa de soluționare, ci a instanței judecătorești. Astfel, interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situația de fapt din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice.

21.

Așa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Astfel, Curtea a reținut că instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă a procesului de aplicare a legii. În același sens a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34, în care a arătat că, oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară.

22.

Prin urmare, având în vedere că în speță problema de drept invocată de autorul excepției și dedusă spre soluționare Curții Constituționale este, în realitate, una de interpretare și aplicare a legii în cazul concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

23.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A. d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2021 nr. 15/2021 , excepție ridicată de Sindicatul Transportatorilor din București în Dosarul nr. 18.671/3/2021 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 februarie 2026.