Decizia nr. 244/2000
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 138/1999 20 iulie 1999 (prevederi anume) privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de …
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Mihail Slabu în Dosarul nr. 3.437/1999 al Curții Supreme de Justiție - Secția de contencios administrativ.
La apelul nominal răspunde autorul excepției, constatandu-se lipsa Ministerului Apărării Naționale, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepției de neconstituționalitate solicita admiterea acesteia, arătând ca dispozițiile pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la
creează în randurile categoriei profesionale a magistraților militari doua subcategorii: una privilegiată, care are dreptul de a i se calcula cuantumul pensiei de serviciu în raport cu prevederile criticate, respectiv cu drepturile reglementate de legislația aplicabilă autorității judecătorești, solda de grad și cu alte drepturi care se acordă personalului militar, și o alta subcategorie discriminata, care nu are aceste drepturi. Se susține ca astfel se încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției, arătând ca dispozițiile criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Se apreciază ca aspectele prezentate de autorul excepției de neconstituționalitate vizează aplicarea în timp a
legii civile, în speta Legea nr. 138/1999 , ale carei prevederi nu pot retroactivă, întrucât s-ar încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, care stabilesc ca "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile".
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 16 martie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 3.437/1999, Curtea Suprema de Justiție - Secția de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de domnul Mihail Slabu într-un litigiu având ca obiect judecarea recursului declarat de acesta împotriva Deciziei civile nr. 1.242/1999 a Curții de Apel București - Secția de contencios administrativ.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la
sunt neconstituționale, întrucât acestea se aplică numai magistraților militari pensionați ulterior intrării în vigoare a legii, iar magistrații militari pensionați anterior intrării acesteia în vigoare beneficiază doar de drepturile de pensie prevăzute la
art. 103 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată, fiind excluși de la beneficiul drepturilor de pensie corespunzătoare soldei de grad și al altor drepturi acordate personalului militar. Autorul excepției susține ca astfel a fost încălcat "principiul înscris în art. 16 alineatul (1) din Constituție care proclama egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări". În opinia autorului excepției aceasta restrangere a drepturilor menționate are semnificatia instituirii unui tratament diferențiat, discriminatoriu, "fără sa existe o explicație legală sau rațională". În motivarea excepției se mai invoca și precedentul creat prin deciziile Curții Constituționale nr. 88 și 89, ambele din 1 iunie 1999, "care principial a rezolvat favorabil, în cazuri asemănătoare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată".
Curtea Suprema de Justiție - Secția de contencios administrativ, exprimandu-și opinia, apreciază ca "susținerile făcute în motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la
Legea nr. 138 din 20 iulie 1999
sunt nefondate".
Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca "nu se poate retine neconstituționalitatea dispozițiilor pct. 11 alin. 1 și 2 din
Legea nr. 138/1999 ", deoarece textul nu contravine dispozițiilor constituționale. În motivarea acestui punct de vedere se arata ca "obiectul de reglementare al dispozițiilor din cuprinsul textului pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la
îl constituie dreptul la salarizare, ce deriva din calitatea de magistrat militar în activitate, acest drept neputând fi confundat cu dreptul la pensia de serviciu sau militară de serviciu, reglementată de
art. 103 din Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de
privind pensiile militarilor, cu modificările și completările ulterioare". Se mai arata ca, potrivit
art. 55 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, "magistrații militari pot opta între pensia de serviciu stabilită în condițiile acestei legi și pensia militară de serviciu, putând beneficia de prevederile legale mai favorabile". În consecința se apreciază ca excepția nu vizează neconstituționalitatea dispozițiilor criticate, ci modul de interpretare și de aplicare a acestora. În ceea ce privește invocarea de către autorul excepției a deciziilor Curții Constituționale nr. 88 și 89, ambele din data de 1 iunie 1999, se considera ca aceste decizii nu sunt relevante în cauza.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 "Unele reglementări privind salarizarea cadrelor militare în activitate care îndeplinesc funcții în afară Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Paza, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției în societățile comerciale, în regiile autonome, precum și salarizarea personalului din compartimentele speciale și a magistraților militari, personalului auxiliar militar și civil din structurile autorității judecătorești" la
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Prevederile criticate au următorul conținut: "Magistrații și personalul auxiliar de specialitate, cadre militare în activitate din structurile autorității judecătorești, beneficiază de drepturile reglementate în legislația aplicabilă personalului autorității judecătorești.
Pentru calitatea de cadru militar în activitate beneficiază de:
a) solda de grad și gradatiile calculate la aceasta, potrivit legislației aplicabile cadrelor militare în activitate;
b) premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului militar, mai puțin cele care au corespondent în legislația aplicabilă organelor autorității judecătorești, stabilite prin hotărâre a Guvernului."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca aceste dispoziții încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constata ca pct. 11 din anexa nr. 7 la
nu conține, eo ipso, dispoziții cu caracter discriminatoriu pentru magistrații cadre militare în activitate și personalul auxiliar de specialitate la care se referă și, în consecința, nu contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Precizarea de la alin. 1 al pct. 11, potrivit căreia drepturile magistraților, cadre militare în activitate din structurile autorității judecătorești, și drepturile personalului auxiliar de specialitate sunt cele reglementate în legislația aplicabilă personalului autorității judecătorești, este justificată de natura activității desfășurate de aceste categorii de personal și este conformă prevederilor
pentru organizarea judecătorească, care stabilesc anumite drepturi speciale pentru magistrați și pentru personalul auxiliar al instanțelor judecătorești.
Curtea nu poate retine susținerea autorului excepției, potrivit căreia textul criticat vizează pensia de serviciu a magistraților militari și creează discriminări între aceștia în funcție de data pensionării lor, respectiv înainte sau după intrarea în vigoare a
Curtea Constituțională constata ca pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la
reglementează drepturile bănești cuvenite "magistraților și personalului auxiliar de specialitate, cadre militare în activitate din structurile autorității judecătorești", iar nu drepturile pensionarilor sau modul de calcul al pensiilor. De altfel însuși obiectul de reglementare al
este, asa cum rezultă din chiar titlul sau, "salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții", iar nu drepturile de pensie ale acestor categorii de personal.
În motivarea susținerilor sale autorul excepției invoca și deciziile Curții Constituționale nr. 88 din 1 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, și nr. 89 din 1 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 6 iulie 1999, decizii prin care Curtea a statuat ca dispozițiile
art. 103 alin. 5 și 6 din Legea nr. 92/1992 , republicată, sunt neconstituționale în măsura în care nu asigura și magistraților pensionați anterior datei intrării în vigoare a
actualizarea pensiei în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraților în activitate.
Curtea Constituțională retine ca
art. 103 alin. 5 și 6 din Legea nr. 92/1992 , republicată, text a cărui neconstituționalitate a fost constatată astfel cum s-a arătat mai sus, reglementează actualizarea pensiilor magistraților în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraților în activitate și, în consecința, față de obiectul excepției din prezenta cauza deciziile invocate de autorul excepției nu au relevanta în speta.
Asa fiind, rezultă ca prevederile pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la
sunt constituționale și, în consecința, excepția de neconstituționalitate ridicată urmează să fie respinsă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Mihail Slabu în Dosarul nr. 3.437/1999 al Curții Supreme de Justiție - Secția de contencios administrativ.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 noiembrie 2000.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.